Când Nicolae Ciucă a devenit premier al României, în noiembrie 2021, în România erau 1.258.810 bugetari. Cei mai mulți angajați erau în administrația publică centrală: 803.642.
În aprilie 2024, numărul bugetarilor era de 1.292.549. Asta însemnă că angajații la stat sunt aproape un sfert (22,5%) din totalul salariaților din România (5.747.440 la aceeași dată, conform Ministerului Muncii).
Au fost și mai mulți bugetari. În noiembrie 2023, numărul de angajați plătiți de la buget a fost cel mai mare din ultimii 16 ani.
Atunci, în timpul guvernării Tăriceanu, erau aproape 1,4 milioane de angajați bugetari.
Criza și guvernele Boc au redus drastic aparatul bugetar, până la un minimum de 1,1 milioane, în 2014.
Din 2015 încoace, an de an, numărul angajaților la stat a crescut aproape constant. Și a ajuns din nou, la cifre aproape record, în ultimele 12 luni.
Când alianța actuală a venit la guvernare, în 2021, în top patru angajatori ai statului erau Ministerul Educației, administrația publică locală, MAI și unitățile sanitare în administrare locală.
29 luni mai târziu, top patru angajatori ai statului sunt aceiași:
- Educație - 302.230 posturi la Ministerul Educației, 69.950 posturi în facultăți/institute și 5.019 în învățământul preuniversitar plătiți de administrațiile locale.
- Sănătate - 145.494 posturi în unități în subordinea administrațiilor locale, 80.157 posturi în unități sanitare finanţate prin FNUASS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) și 18.156 posturi la Ministerul Sănătăţii.
Iar cele mai multe angajări au fost la Ministerul Educației, MAI și în administrația publică locală.
Între noiembrie 2021 și aprilie 2024, Ministerul Apărării Naționale a pierdut cei mai mulți angajați: 1.921.
Probleme cu bugetul. Și cu asumarea reformei
2023 a fost anul cu un deficit bugetar uriaș - aproape 90 de miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB.
Anul trecut au crescut și salariile nete: în Administrația publică +20%, în Învățământ +28%, în Sănătate +10%. În schimb, creșterea veniturilor pe total economie a fost de doar 15%.
În septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu anunța că începe „cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție”, care va opri „risipa bugetară”.
„Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, declara Marcel Ciolacu.
Doar că, în 2024, planurile s-au schimbat.
În luna martie, Guvernul a renunțat la o parte din măsurile luate prin așa numita „Ordonanță trenuleț” de anul trecut.
Cheltuielile bugetare asumate de guvern pentru anul au crescut, astfel, cu 380 de milioane de lei.
În mai, guvernul a adoptat o altă ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale de 10% pentru anumite categorii de bugetari, precum şi decontarea ochelarilor de vedere, în limita a 500 de lei. Impactul bugetar al acestor măsuri, în 2024, este estimat la 1,2 miliarde lei.
În aprilie 2024, salariul mediu net pe economie a fost de 5.217 lei. În administrația locală câștigul net era de 6.761 de lei, în Educație de 5.609 lei, iar în Sănătate și Asistență Socială - 4.981 de lei.
Declarațiile despre atât de necesara reformă bugetară, însă, au rămas și în 2024.
„România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (...) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, în continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, a spus Ciolacu în aprilie 2024.
Pentru 2024 deficitul bugetar e preconizat - luând în calcul execuția din primele patru luni - să rămână mare.
Până pe 30 aprilie 2024, statul a avut încasări de aproape 182 de miliarde de lei. Dar a cheltuit cu mult mai mult: aproape 240 de miliarde de lei. Ceea ce se traduce în deficit bugetar de 57,2 miliarde de lei, adică 3,24% din PIB.
Pe ce s-au dus banii? Cea mai mare parte, aproape 35%, au fost cheltuieli cu asistența socială.
Guvernul a plătit anticipat pensiile pentru luna mai și a contabilizat astfel, la cheltuielile lunii aprilie, costurile cu pensiile pentru două luni (aprilie și mai), explică jurnaliștii de la profit.ro creșterea spectaculoasă a cheltuielilor sociale.
Iar 21% din total cheltuieli făcute de stat în primele patru luni ale lui 2024 au fost cheltuieli de personal.
La final de an, deficitul maxim ar trebui să fie de 4,4% așa cum statul român s-a angajat în fața Uniunii Europene.
Până pe 31 decembrie 2024, probabil că deficitul va ajunge la 6,9% din PIB, estimează Comisia Europeană.
Ce fac cei 34.000 de noi bugetari? „O necunoscută”
2024 e un an electoral care nu va lăsa mult loc pentru o adevărată reformă bugetară, consideră Consiliul Fiscal. Instituția preconizează o creștere a cheltuielilor de personal.
Ce spune Consiliul Fiscal despre bugetari
Restrictivitatea pe cheltuielile de personal ale bugetului este implauzibilă și având în vedere:
- concentrarea mare de alegeri electorale din anul 2024, care pot spori baza de la care pleacă salariile din proiecție;
- noua lege a salarizării unitare care trebuie adoptată – fiind în PNRR – și care va duce, cu mare probabilitate, la o majorare de salarii în principalele domenii;
- rata inflației.
sursă: Consiliul Fiscal
Analiștii economici au dubii că noile angajări la stat au și o justificare clară. Chiar dacă majoritatea sunt în domenii esențiale.
„Creșterea aparatului bugetar fără o analiză clară a nevoilor și necesarului activității nu face decât să adauge posturi bugetare la cheltuielile statului”, spune profesorul Florin Andrei, doctor în Finanțe și analist economic, pentru Europa Liberă.
„Pe de altă parte, dacă vorbim de angajări în sectorul Educației sau al Sănatății, imaginea se vede un pic diferit, pentru că vorbim de două domenii strategice pentru orice națiune”, adaugă el.
Nu găsește, însă, explicații pentru noii funcționari din administrație, care trebuia digitalizată de mult timp.
„A crescut și numărul de funcționari din aparatul public local sau județean în condițiile în care vorbim de digitalizarea instituțiilor publice și de o mai bună interacțiune între primării și cetățeni”, spune profesorul Florin Andrei.
„Ce vor face acești noi angajați și care va fi eficiența angajării acestora? Rămâne o necunoscută”, concluzionează expertul.
