„Acolo era casa lui unchiu'”, arată Sorin Barbu. „După câte vedeți, nu mai e absolut nimic, sunt bălăriile aproape cât stâlpii de electricitate.”
Într-adevăr, natura a luat în stăpânire curtea casei lui Marian Mirea, mort în explozie. Din vechea gospodărie, aflată peste drum de fosta stație GPL din Crevedia, nu a mai rămas decât o bucată de gard. De pe un banner așezat pe el, înconjurat de verdeață, Marian Mirea privește, de un an de zile, spre eternitate.
„Aici, la noi, au fost două case”, continuă Sorin Barbu, „nu mai e nimic”. Părinții lui, Florica și Ionel Barbu, au murit în același tragic eveniment.
Mama sa era atât de desfigurată de flăcări încât fiul nu a recunoscut-o inițial. Locuința părintească, șubrezită de explozii, a fost din toamnă pusă la pământ.
„În partea cealaltă, vizavi de noi, a fost casa lui tataie, care între timp a decedat și el. Nu mai este nimic”, încheie Sorin Barbu scurta înșiruire a celor trei gospodării în care rudele lui aveau o viață tihnită, până când infernul din 26 august 2023 le-a luat-o.
În locul gospodăriilor nu se ridică nimic, nici măcar speranța.
„Știu cu cine mă judec și n-o să se facă dreptate. O să vedeți dumneavoastră că, la sfârșit de dosar, o să se ia trei-patru ani cu suspendare și cam atât”, crede el.
Familia lui a primit o ofertă pentru a renunța la procesul în care cere dreptate pentru casa distrusă și părinții morți. Reprezentanții companiei Flagas, care deține fosta stație GPL, le-au propus 150.000 de euro. În schimb, ar trebui să renunțe la orice pretenție, civilă sau penală.
„În momentul în care mi s-a propus oferta, m-am ridicat și am plecat”, spune tânărul. „Vă dați seama: nu e vorba de o casă, de o mașină, e vorba de viața a doi părinți. Nu se pune vreodată în balanță chestia asta, de luat bani. M-ar interesa să fie trași la răspundere și pedepsiți după ce au făcut”, spune el cum ar vedea un final în care să existe dreptate pentru victime.
Radiografia unui dezastru
Pe 26 august 2023, la 18:48 avea loc o primă explozie în incinta fostului depozit GPL din Crevedia, județul Dâmbovița.
Conform rechizitoriului procurorilor, consultat de Europa Liberă, un control făcut de specialiștii Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dâmbovița arăta pe 28 septembrie 2020 că la acest punct de lucru „se tranzvazează (mută, n.r.) gaz petrolifer lichefiat dintr-o cisternă într-un rezervor tip cisternă (neomologat pentru depozitare GPL), fără a se respecta prevederile legislației în vigoare și totodată este amplasată în incintă o stație de alimentare cu motorină pentru autovehiculele proprii”.
Pe 30 septembrie 2020, asociații Flagas, Ionuț Daniel Doldurea și Cosmin Ionuț Stîngă, decideau închiderea punctului de lucru și comunicau măsura către ISU Dâmbovița.
În realitate, susțin procurorii, au fost sistate doar activitățile autorizate inițial, referitoare la „comerțul cu amănuntul al carburanților de tip GPL, fiind derulate în continuare activități de transvazare, depozitare și parcare, în mod ilicit și neautorizat”.
O astfel de operațiune ilegală a fost, în opinia procurorilor, cauza primei explozii din 26 august 2023. Incendiul care a urmat a generat ulterior o serie de alte opt deflagrații.
Exploziile au aruncat bucăți din autoutilitarele din curtea firmei și alte obiecte pe o rază de aproximativ 2 kilometri.
Pe 27 august 2023, la 3 dimineața, majoritatea dispozitivelor de intervenție au fost îndepărtate, din rațiune de securitate, perimetrul fiind asigurat de jandarmi și poliție.
Pentru continuarea activităților de răcire a cisternelor de la fața locului au fost desemnate mai multe echipaje de pompieri care au acționat în permanență, inclusiv pe parcursul cercetării efectuate de către organele de urmărire penală, care au ajuns în zona evenimentului la șase dimineața.
Reținuți pe 5 septembrie și ulterior arestați pe 6 septembrie, asociații Flagas, Ionuț Daniel Doldurea și Cosmin Ionuț Stîngă, au fost eliberați după două luni și jumătate, pe 29 noiembrie. Pe 12 iunie 2024 au fost trimiși în judecată.
Unicul sens al vieții lui Constantin Gavrilescu
Peste drum de terenurile, acum goale, în care locuiau rudele lui Sorin Barbu, inginerul pensionar Constantin Nicolae Gavrilescu lucrează prin curte. Proprietatea sa e lipită de fosta stație GPL.
Dacă la vecinii săi vegetația e stăpână, la el curtea e mai degrabă goală.
O alee betonată duce spre casa nouă, ridicată în locul celei vechi, spulberate de explozie. Altă alee, paralelă, se oprește la garajul nou din care se vede Dacia scăpată ca prin minune, puțin înainte ca infernul să se dezlănțuie cu toată forța.
„Pe vechiul amplasament am avut o pergolă mică, de cinci trandafiri, care bineînțeles că au dispărut odată cu explozia. Spre surprinderea și bucuria mea, au reapărut anul ăsta de la sine, din vechile rădăcini”, spune Gavrilescu.
Fața i se luminează ușor când vorbește de flori ori când spune cum au revenit la viață și trei pruni și butucul cu viță de vie.
Este unul dintre puținii cu casa refăcută de la zero.
A semnat în iarnă acordul cu cei de la Flagas, după luni de discuții și amânări, iar în primăvară locuința era gata. Soția sa n-a mai apucat să o vadă: a murit pe 29 februarie 2024, după ce s-a chinuit și a stat câteva luni în spital, cu arsuri provocate de explozie.
Întrebat cum a fost anul care s-a scurs, răspunde scurt: „teribil!” și lumina pe care o emană începe să pâlpâie.
„Mi-e greu, mi-e foarte greu. Intru în casă și aștept să aud glasul soției: «Costin, du-te la piață – piața fiind grădina – îmi mai trebuie o legătură de mărar!» Încerc să umplu golul rămas prin diverse. Dar îmi lipsește, ea-mi lipsește mult. Asta e, viața are un singur sens, mergem înainte”, se îmbărbătează singur inginerul pensionar.
Găsește puterea să zâmbească și să vorbească de proiectele de viitor, de cărțile pe care vrea să le scrie, de cartea pe care fosta lui soție nu a mai apucat să o termine.
„O să fie bine, zic eu. Așa cred”.
Unirea familiei Iliescu rămâne în containere
După mormane de paleți goi și stive de cărămidă, o casă nouă, dar încă neterminată, se ridică și în curtea familiei Iliescu, la aproximativ două sute de metri distanță de fosta stație GPL.
Fosta vilă, de 470 de metri pătrați, a fost distrusă de suflul exploziei și de incendiul care a urmat. Forțele descătușate atunci au fost atât de puternice încât o bucată dintr-o cisternă a ajuns până la ei în curte și a spulberat foișorul familiei.
Cei zece membri care compun familia lărgită Iliescu (de fapt, trei familii formate din bunici, doi fii cu soțiile și patru copii) stau, de un an de zile, pe unde au apucat: bunicii și trei nepoți mai mari - în cele patru containere puse la dispoziție de autoritățile județene, părinții (cu un bebeluș de un an) stau în locuințe închiriate.
Departe de a fi gata, coșmarul lor pare să capete un termen de final.
„Suntem deja cu acoperiș pe casă, în interior gletul este dat, urmează să se toarne șapa”, spune bucuroasă bunica Doina Iliescu și ne prezintă sprintenă parterul unde lucrează o echipă de muncitori.
Bucuria dispare când e întrebată cum a fost ultimul an pentru familia sa.
„Este greu să trăiești în containere, este greu să te uiți cum toată munca ți-a fost distrusă, să o iei din nou de la început”.
„Cel mai mult ne-a lipsit confortul, cel mai mult ne-a lipsit unirea familiei, pentru că noi încă nu suntem uniți. N-am găsit să închiriem, să stăm la un loc. Ne unim, când și când, în containere”, descrie ea micile momente de bucurie.
Familia sa a semnat un acord cu compania Flagas și ar urma, din septembrie, să primească o primă tranșă de bani. Bunurile distruse au fost evaluate la 570.000 de euro. Actuala investiție, din banii familiei, depășește deja 200.000 de euro.
Nu s-a ajuns încă la o înțelegere referitoare la bunurile afacerii familiei Iliescu, distruse în incendiu.
„Eu sunt sigură că se va găsi dreptate”, mai spune Doina Iliescu și intră grăbită în casă, la nepoți. Problema de moment e micuțul pianist Cristian, care dă admitere la Liceul George Enescu pentru singurul loc disponibil.
Judecați în libertate
Arestați la zece zile de la deflagrația din 26 august 2023, principalii suspecți, patronii staţiei GPL, Daniel Ionuţ Doldurea şi Cosmin Ionuţ Stângă, sunt acum judecați în libertate, după două luni și jumătate în spatele gratiilor.
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, document consultat de Europa Liberă, bilanțul uman al șirului de nouă explozii din 26 august este de șase morți și 56 de răniți.
Pe plan material, opt imobile au fost complet distruse, alte 80 parțial afectate, iar alte câteva zeci de bunuri, în mare parte autoturisme sau utilaje de transport, nu mai există.
„Suntem deschiși la dialog și vom face tot ce e posibil și stă în puterea noastră să le asigurăm sprijinul, și financiar, și material, tot ceea ce este necesar”, declara Valentin Iancu, manager dezvoltare Flagas, la două săptămâni de la evenimente.
Am încercat să luăm legătura și acum cu el, la un an distanță, pentru a discuta despre nivelul compensațiilor oferite. Nu am reușit.
Din rechizitoriul încheiat în iunie 2024 reiese că despăgubirile cerute de zecile de familii afectate sunt de 53,2 milioane de euro.
Li se adaugă încă aproape un milion de euro, cerut de diferite instituții. Ministerul Sănătății, de exemplu, cere - prin Direcția Generală Asistență Medicală - 140.000 de euro pentru opt dintre pacienții transferați și tratați în clinici din străinătate.
Până în iunie au fost 40 de acorduri în valoare totală de 1,2 milioane euro, cu jumătate dintre sinistrați. În general este vorba de cei care aveau sume mici de primit, de ordinul miilor de euro, sau sume ceva mai consistente, pentru care au renunțat însă la pretenții inițiale totale de peste 10 milioane de euro.
Toate tranzacțiile depuse la dosarul cauzei vin cu un preț comun: al renunțării victimelor la pretenții ulterioare de orice natură: „după încasarea în contul indicat a sumelor convenite, nu vor mai ridica nicio pretenție materială și nici vreo altă pretenție, de nicio altă natură, nici civilă și nici penală, apreciind în acest fel că și-au recuperat integral prejudiciul”, este condiția comună care explică și de ce doar jumătate dintre victime au acceptat acordurile.
Din cuibul infernului, fosta stație GPL, nu a mai rămas nimic. Un gard nou împrejmuiește o curte goală în care este un container destinat organizării de șantier. Liniștea e tulburată doar de mașinile care circulă pe drumul național București-Târgoviște.
Și-n vreme ce rănile locului dispar ori sunt ascunse cu vegetație de natură, ele nu dispar din sufletele zecilor de victime sau urmași care așteaptă, de un an, se vadă cum se va contura, pentru ei, dreptatea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
