România e pe ultimele locuri în statisticile europene la practicarea sportului: cele mai puține ore de educație fizică pe cap de locuitor, cei mai puțini sportivi profesioniști, cele mai puține cluburi. La capitolul bani cheltuiți, însă, e la mijlocul clasamentului. Statul a cheltuit în ultimii 22 de ani peste 1,25 de miliarde de euro ca baza sportivă a României să se modernizeze. Cât de bine au fost investiți acești bani?
Maria are 14 ani și i-ar plăcea să facă sport. Nu a călcat însă niciodată într-o sală. Statul a investit în comuna ei bani astfel încât copiii să aibă unde face orele de sport. A dat banii, dar nu s-a interesat unde va fi construită sala de sport. La 13 ani după ce a fost făcută în mijlocul unui câmp, clădirea se scufundă în uitare și ruină.
Ionuț joacă fotbal. Joacă pe un stadion nou și abia așteaptă să se arunce în bazinul care se deschide peste câteva luni la el în sat, construit cu bani de la buget. Îi place mult în comună și promite că se va întoarce acasă după liceu, „că e la fel de frumos ca la oraș”.
Maria și Ionuț sunt colegi de generație și sunt pe cale să plece din satele lor la oraș, la liceu. Pe cei doi îi despart, însă, mult mai multe lucruri decât cei 150 de km dintre casele lor.
În România, în ultimii 22 de ani au fost construite mai mult de 1.400 de săli de sport, unele chiar polivalente, și aproape 50 de bazine de înot. Toate din banii statului.
În același timp, campionii României se urcă pe podium cu eforturi personale excepționale, fără mare sprjin din partea statului. Înotătorul David Popovici se antrenează într-un balon, Mihaela Cambei, care a câștigat la Olimpiada 2024 de la Paris argintul – la haltere – se antrena până anul trecut la Clubul Sportiv de la Onești, într-o sală veche, fără vestiare și fără ventilație.
Gimnastele române s-au confruntat și ele cu lipsa fondurilor și a dotărilor. Echipa a reușit să se califice la Jocurile Olimpice după 12 ani de pauză, însă la sfârșitul anului trecut a lansat un apel pentru donații prin intermediul Europei Libere și a reușit să strângă 300.000 de euro pentru aparate noi.
Unde e fractura logică?
Europa Liberă a analizat investițiile făcute în ultimii 20 de ani din bani publici, prin Compania Națională de Investiții, în săli de sport și bazine de înot. Unde s-au dus banii?
Povestea sălii de la Movileni, județul Olt
La marginea satului Movileni, la aproape trei kilometri de școala din sat și la alți trei kilometri de școala din localitatea vecină, zace în uitare și parăgină o clădire. Sunt animale care pasc chiar lângă ea, iar pe fereastră nu poți privi – lăstărișul acoperă geamurile.
Ar fi trebuit să fie mândria comunei: o sală de sport cu terenuri pentru handbal, baschet și mini-fotbal. O sală cu 180 de locuri. Construcția a fost finanțată din bugetul statului, prin programul „Săli de sport”, al Companiei Națională de Investiții (CNI).
„Era clar de la bun început că o sală de sport situată pe un câmp, între cele două sate ale comunei, e o idee proastă. Se pare că nu era clar pentru toată lumea. Dar primar era pe vremea aceea de la PD-L (Partidul Democrat-Liberal – n.r.). Elena Udrea era la minister (Ministerul Dezvoltării – n.r.). N-a fost greu”, explică jurnalistul oltean Ionuț Jiftcu, pentru Europa Liberă.
Deși în conștiința publicului aceste construcții au rămas ca sălile de sport ale Elenei Udrea, nu fosta ministră a Dezvoltării a avut ideea programului. Ci fostul premier al Partidului Social Democrat, Adrian Năstase, care a înființat, în 2001, Compania Națională de Investiții.
Deschisă în 2011, sala de sport de la Movileni a costat 3,3 milioane de lei (660.000 de euro) și a fost construită de o firmă din Sibiu, aleasă în urma unui concurs de oferte. La ea ar fi trebuit să facă sport elevii de la două școli, din Movileni și din Bacea.
În cei 13 ani de la deschidere, niciun copil nu a bătut mingea măcar o dată aici.
Actualul director al școlii din Movileni este profesor de sport. „Mi-aș fi dorit, sigur, să fac orele acolo. Dar dacă nu se poate. E prea departe, iar acum e părăginită”, spune Dănuț Tudora, directorul Școlii din Movileni.
„Vara, facem sportul pe teren, iar iarna într-o sală de clasă”, povestește Maria, elevă la școala din Movileni.
Școala de la Movileni e recent reabilitată și mobilierul e nou, achiziționat prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Toți copiii știu, însă, povestea sălii de sport și nu au nicio speranță că vor ajunge vreodată să facă orele de educație fizică acolo.
„O să încerc să acopăr cele două terenuri de sport, din Bacea și Movileni, cu baloane. Să poată fi folosite și iarna”, spune actualul primar din Movileni, Sorin Toma.
A moștenit sala de la vechiul edil și nu mai poate să facă mare lucru.
1.453 de săli de sport. Preț: un miliard de euro
„Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României în perioada 2000-2004) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000-3.000 de săli de sport!”, spunea în 2007 cel mai bogat român.
Ion Tiriac, fost sportiv de performanță, ar putea pierde și noul pariu dacă doar cifrele ar fi tot ce contează.
În ultimii 22 de ani, în România s-au construit, din bani publici, 1.453 de săli de sport. Fie că sunt ale comunității – așa cum ar fi trebuit să fie cea de la Movileni – fie că sunt ale unor unități de învățământ, scopul declarat al investițiilor cu bani de la buget a fost ca românii și copiii lor să facă mai mult sport.
În 2002 au început primele construcții. Cele mai multe săli de sport au fost făcute în mandatul lui Adrian Năstase. În 2004, țara era deja mai bogată cu 400 de săli de sport. Doar că multe dintre ele sunt acum în paragină, nu au dotările necesare sau utilități.
Una dintre ele, construită în 2004, e la Săcelu, în Gorj. A costat 1,4 milioane de lei și este inutilă.
Sala este departe de comună, lângă o pădure, și de la inaugurare zace nefolosită. Ca să ajungă la ora de sport, elevilor le-ar trebui 20-25 de minute dus și tot atât să se întoarcă la școală.
Între timp s-a degradat. Însă primăria plătește, în continuare, chirie pentru terenul pe care a fost construită. Cui? Printre alții, și unuia dintre foștii edili.
„Am plătit arierate pentru sala asta mai mult decât a costat ea. 1,2 milioane (de lei - n.r.) până acum și mai avem încă 1,2 milioane (de lei -n.r.) de plată”, spune Gheorghe Dumitrelea, primarul din Săcelu, pentru Europa Liberă.
Nu știe ce să facă cu ea – investiții nu poate face, pentru că nu e proprietar al terenului. A încercat expropierea în interes public ca să poate accesa fonduri pentru reabilitarea și modernizarea ei. Nu a reușit.
„Mai avem vreo 75 de copii la școală. Fac sportul afară sau într-o clasă”, explică edilul.
Cele mai mari investiții au fost în sălile de sport din orașele mari, săli polivalente – Craiova (2012, 80,6 milioane lei ), Oradea (2022, 126 milioane lei), Pitești (2022, 106 milioane lei).
Pe locul nouă în clasamentul celor mai costisitoare săli e cea din localitatea Cornu/jud. Prahova, unde s-au investit peste 16,5 milioane de lei (3,3 milioane de euro). Sala a fost gata în 2010.
Fostului premier Adrian Năstase, care a inițiat programul sălilor de sport, are o casă de vacanță la Cornu, în care Năstase își petrecea timpul liber și organiza diverse întâlniri pe vremea când era în fruntea PSD.
Construcția sălii de la Cornu a început chiar când Adrian Năstase era în fruntea Guvernului (2000-2004), iar firma desemnată câștigătoare era Ediconst SA, deținută de Radu Florea, fost președinte PSD Câmpina.
Odată cu schimbarea de putere, după instalarea Alianței DA (Dreptate și Adevăr), în 2004, proiectul a stagnat. A fost reluat abia în 2006, când firma câștigătoare a subcontractat construcția unei firme a unui finanțator al campaniei electorale a PDL, conform jurnaliștilor de romaniacurata.ro.
„Sala e folosită la întreaga capacitate, n-avem spațiu câte cereri avem”, susține actualul edil din Cornu, Cornel Nanu, pentru Europa Liberă. „Aici dau examene cei de la Școala de Poliție din Câmpina, avem contract și cu o școală privată”, mai spune el.
Întrebat dacă elevii din Cornu fac orele de sport la sală, dă asigurări că da.
Și Liviu Dragnea, fost ministru PSD al Dezvoltării (între 2012 și 2014) a vrut să lase ceva în urma lui în orașul natal. În mai 2017, alături de Sevil Shhaideh, cea care i-a succedat la conducerea ministerului, au inaugurat o sală polivalentă la Alexandria/jud Teleorman. O investiție de 20 de milioane de lei (4 milioane de euro) – care este al optulea cel mai costisitor proiect de acest fel dezvoltat de Compania Națională de Investiții.
În țară, statistica pe județe arată că Bihorul este în fruntea clasamentului după numărul de săli de sport construite în ultimii 22 de ani – 60, cu doar una mai mult decât în Capitală. Urmează Harghita, cu 54, cele mai multe construite în timp ce ministerul Dezvoltării era condus de Laszlo Borebely (UDMR). Cele mai puține săli de sport au fost construite în Călărași, Ilfov și Mehedinți.
După buget, coane Fănică
Compania Națională de Investiții nu construiește orice tip de sală de sport vor autoritățile locale. Există trei tipuri de proiecte de săli de sport de la care pleacă proiectarea.
- sală de educație fizică școlară;
- sală de sport școlară (tribună de 102 locuri);
- sală de sport (tribună de 180 de locuri).
Europa Liberă a analizat costul unor astfel de proiecte identice și a observat diferențe mari de preț între diferite proiecte. Costul diferit poate fi justificat de dotări.
De exemplu, la o sală de sport cu tribună de 180 de locuri, investiția poate varia între 12,5 milioane de lei, cât a costat o astfel de construcție într-o comună din Arad, și 4,9 milioane de lei – cât a costat una de același tip în Hunedoara.
Afacerea sălilor de sport
Din cele 300 de săli de sport construite între 2018-2024, 48 au fost făcute de aceeași firmă – singură sau în asociere – Simion Tehnoconstruct. Valoarea totală a contractelor semnate de firmă cu CNI, doar pentru acest subprogram, este de aproape 400 de milioane de lei (80 de milioane de euro).
Înființată în septembrie 2018, în Curtești, județul Botoșani, firma câștigă în mai 2019, în aceeași zi, două contracte cu Compania Națională de Investiții, în urma unei proceduri simplificate. Adică fără organizarea unei licitații. Câștigătorul a fost desemnat în urma unui concurs de oferte.
Firma e deținută de Vasile Simion și Elisei Bodu. Iar afacerile cu CNI au fost de un real succes. Simion Tehnoconstruct și-a dublat cifra de afaceri de la an la an. Și a ajuns de la 18.650 de lei, cifră de afaceri în 2018, la peste 400 de milioane de lei, în 2023. Cu un profit brut anul trecut de peste 40 de milioane de lei (8 milioane de euro).
Iar sălile de sport nu sunt singurele investiții pe banii CNI executate de firmă. Sunt, în total, 106 contracte, în valoare de aproape 900 de milioane de lei (180 milioane euro).
„Noi n-am venit de nicăieri în afacerea asta, în 2019”, spune pentru Europa Liberă, Vasile Simion, unul dintre asociați.
„Aveam experiență la alte firme, ca ingineri, în astfel de construcții. Și am intrat pe piață când nu prea se înghesuia nimeni să facă săli de sport. Am venit cu un preț bun, cu o echipă bună”, explică patronul Simion Tehnoconstruct succesul relației cu CNI.
14 dintre sălile de sport finalizate între 2018-2024 au fost construite de o firmă din Ploiești – Colen Impex SRL. Valoarea totală a contractelor încheiate cu CNI, doar pentru săli de sport, este de 103 milioane de lei (20,6 milioane euro).
Colen Impex SRL a câștigat și alte contracte la CNI, nu doar pentru săli de sport: 59 în total, în valoare de aproape 190 de milioane de lei (38 milioane euro).
Firma îi are ca acționari pe Costin George Enescu și Alexandru Claudiu Coleșiu. Despre Coleșiu presa a scris că este un apropiat al Robertei Anastase, senator PNL, fostă șefă a Camerei Deputaților, aleasă de curând în Consiliul de Administrație al BNR.
Firma nu are pagină de internet și la singurul număr de telefon dispobil nu răspunde nimeni. Nu am primit răspuns nici la solicitarea de informații trimisă pe mail.
Firma MTA Structural Engineers din București este responsabilă, singură sau în asociere, de proiectele pentru 12 din cele 300 de săli de sport construite în ultimii șase ani. Firma este deținută de Octavian Tărcău și a avut anul trecut o cifră de afaceri de 12,5 milioane de lei (2,5 milioane euro), cu un profit de cinci milioane de lei (un milion euro).
„Am participat la licitații și am câștigat. Noi suntem o firmă de proiectare destul de mare, lucrăm foarte mult și cu mediul privat. Am proiectat magazine dintr-un mare lanț de supermarketuri, de fast-food”, spune Octavian Tărcău pentru Europa Liberă.
Concas SA din Buzău îl are acționar majoritar pe Ioan Gagu, președinte al Consiliului de Administrație al Romexpo. Firma a obținut 11 contracte de construire a unor săli de sport, în valoare de 87 de milioane de lei (17,4 milioane euro). Și nu sunt singurele afaceri cu statul. În ultimii șase ani, Concas SA a încheiat 50 de contracte din bani publici, singură sau în asociere, în valoare de peste 325 de milioane de lei (65 milioane euro) - cele mai multe, cu CNI, în valoare de peste 166 de milioane de lei,
Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de 77 de milioane de lei (15,4 milioane euro) și un profit de trei milioane de lei (600.000 euro).
„Am început să construim săli de sport din 2001, de pe vremea lui Năstase. Avem experiență, avem prețuri bune și în multe cazuri am fost singurii ofertanți”, explică Ioan Gagu cum a reușit să obțină mai multe contracte cu CNI.
Bâcleș, bazinul de înot așteptat de toată comunitatea
Comuna Bâcleș din jud. Mehedinți poate fi un exemplu de cum o comunitate mică locală poate renaște cu ajutorul banilor europeni și al fondurilor guvernamentale. Școala e nouă, primăria e nouă, sunt în construcție un complex sportiv, un centru medical.
Comuna are apă curentă și canalizare în aproape toate satele, iar drumurile au fost asfaltate. Chiar și cele care duc în câmp.
Toată lumea așteaptă acum, cu nerăbdare, altceva.
„Am fost așa, uimit, când am auzit că la noi în sat se construiește un bazin de înot”, spune Ionuț.
Are 14 ani și iubește fotbalul. Speră ca înotul să-l ajute să mai crească puțin.
„Eu știu să fac pluta și să mă țin cât de cât la suprafață. Mi-ar plăcea să înot și cu alți copii pentru că am văzut că este foarte frumos și mi se pare un sport foarte bun pentru organism. Cum sunt eu mai mic, așa…”, continuă Ionuț.
Și prietenul lui Ionuț, Valentin, abia așteaptă să învețe să înoate. Nu crede, totuși, că va ajunge vreodată campion, ca David Popovici, pe care îl admiră. „Noi suntem mai mult cu fotbalul, dar e bine să știi să înoți”, spune el.
Ionuț stă cu bunica – părinții sunt la muncă în străinătate. Dar iubește Bâcleșul pentru că e „aproape oraș”.
„Au auzit și părinții mei că o să avem bazin. Și ei s-au mirat”, povestește Ionuț.
Amândoi băieții sunt acum convinși că nu vor pleca niciodată din comuna lor. Că e frumos și au de toate.
„Se transformă într-un mic oraș, e din ce în ce mai bine. Avem bazin, avem teren de fotbal”, spune Valentin. „Nu cred că aș mai pleca, aș rămâne tot aici pentru că mi se pare foarte frumos”, îl completează Ionuț.
Bazinul de înot de la Bâcleș va fi inaugurat cel mai probabil în luna noiembrie. A costat 8,8 milioane de lei (1,76 milioane euro) și este construit de asocierea de firme Quadratum Architecture și Concelex.
„Totul va fi verde. De la încălzirea apei, a clădirii, la alimentarea cu energie”, explică primarul comunei, Lucian Coandă.
De ce a depus un proiect pentru construcția unui bazin de înot?
„Cred că și elevii din mediul rural trebuie să aibă șanse egale cu cei din mediul urban. Cei 150 de elevi care învață la Școala Gimnazială Bâcleș vor putea face orele de sport la bazinul semiolimpic și vor învăța să înoate. În afară de elevii de la Școala Gimnazială Bâcleș, mai avem parteneriate cu trei comune limitrofe, care și ei vor veni să facă orele aici”, spune edilul.
Instructor de înot le va fi copiilor chiar profesorul de sport de la școală, care e licențiat.
Bazine de înot: 48. Cost: 172 de milioane de euro (0,86 miliarde de lei)
Bazinul de înot de la Bâcleș se va adăuga, după inaugurare, celor 48 deja construite. Și celor doar patru finalizate deocamdată în mediul rural din România. Alte 38 de bazine de înot sunt în diferite faze de construcție, în toată țara.
Printre cele patru comune care au deja un bazin de înot funcțional construit cu bani de la Compania Națională de Investiții este și Cornu, Prahova. Alte două sunt în Maramureș – comunele Recea și Fărcașa, și în Dumbrăveni din județul Suceava.
Programul gestionat de CNI a fost adăugat mai târziu în lista de proiecte care pot fi accesate prin companie, mai exact în 2009.
Cea mai importantă investiție din acest program a fost în bazinul olimpic de la Otopeni – 164 de milioane de lei (32,8 milioane euro) – dat în folosință în 2020.
În cei 15 ani de când e activ programul, doar în 27 de județe ale țării au fost construite bazine de înot.
Sunt patru județe în care nicio autoritate locală nu a depus proiecte ca să acceseze banii publici pentru constuirea unor bazine de înot: Dolj, Vâlcea, Brăila și Constanța.
Ce firme construiesc bazine de înot
Șase contracte de proiectare/construire de noi bazine de înot au fost câștigate de firma EN Electric Proiect Office, în Maramureș, Harghita și Mureș, în valoare totală de 44 milioane de lei (8,8 milioane euro). Aceeași firmă a construit și trei săli de sport din programul CNI.
Asociați în părți egale în firma EN Electric Proiect Office sunt Victor Nicolae Popescu și Alexandru Dan Nistor.
Victor Nicolae Popescu a înființat, în 2012, o firmă de distribuție de energie electrică cu Diana Tudose, fiica lui Mihai Tudose, europarlamentar, lider PSD. Între timp, Diana Tudose a ieșit din firmă și în locul ei a intrat același Alexandru Dan Nistor.
Și nu e singura legătură dintre Mihai Tudose și această firmă. Soția lui a fost angajată la EN Electric Proiect Office, în 2017, după cum reiese din declarația de avere depusă de Mihai Tudose, atunci premier al României.
Nici contractele pentru construcția bazinelor, nu sunt singurele pe care firma le are din bani publici. Între 2018 și 2024, EN Electric Proiect Office a câștigat singură sau în asociere 30 licitații, în valoare de peste 300 de milioane de lei.
Și Băiculescu Construct SRL a încheiat tot șase contracte cu CNI pentru construcția de bazine de înot – în Ilfov, Iași, Gorj, Harghita – în valoare totală de 75 de milioane de lei (15 milioane euro). Firma e responsabilă și de edificarea a zece săli de sport – contracte cu CNI de 68 de milioane de lei (13,6 milioane euro).
Societatea e deținută de soții George și Ana Maria Băiculescu. George Băiculescu este acționar și în firma Hidro Salt B92, firmă despre care presa a scris că ar fi obținut mai multe contracte în Capitală, în timpul mandatului la primăria Capitalei al lui Sorin Oprescu (2008-2015).
„Am participat la licitații și am câștigat. Avem experință”, spune George Băiculescu pentru Europa Liberă. Și neagă orice altă legătură cu Sorin Oprescu decât cea contractuală dintre firma sa și Primăria București.
Patru contracte pentru construcția bazinelor de înot a obținut și firma MIS Grup SRL, deținută de soții Farcaș Ion și Virginia.
În realitate, în spatele companiei e Emil Iugan, un baron al lemnului, care a trecut prin topul Forbes și care ar fi un apropiat al președintelui Consiliului Județean Bistrița Năsăud Radu Moldovan, un greu al PSD, conform presei locale.
De altfel, firma a avut nenumărate contracte cu Consiliul Județean Bistrița Năsăud.
Mis Grup a obținut de la CNI contracte în valoare de 65 de milioane de lei, pentru construirea unor bazine de înot în Harghita, Mureș, Bistrița Năsăud și Argeș.
Europa Liberă a contactat toate firmele menționate în acest articol. Vom adăuga punctele de vedere pe care nu le-am primit până la ora publicarii acestui articol imediat ce ne vor fi trimise.
Construite din bani publici, în administrare locală, fără niciun alt control centralizat
Europa Liberă a prezentat doar câteva exemple din sutele de investiții făcute în toată țara din bani publici. Am solicitat la Compania Națională de Investiții Publice și la Agenția Națională pentru Sport o situație a construcțiilor finalizate – dacă sunt folosite, dacă sunt legate la utilități, o evidență a lor.
Răspunsul ambelor instituții a fost aproape identic. Odată finalizate, sălile de sport și bazinele de înot sunt date în administrare locală.
„Încă 220 de săli de sport si 40 de bazine de înot sunt în derulare prin acest program al Companiei Naționale de Investiții. Întrucât bazele sportive menționate anterior nu sunt în administrarea Agenției Naționale pentru Sport, la nivelul instituției nu există o situație privind gradul de folosire al acestora”, comunică Agenția Națională pentru Sport, la solicitarea Europa Liberă.
CNI a confirmat, la solicitarea Europa Liberă, că amplasamentul viitoarelor investitii, săli de sport sau bazine de înot e propus de beneficiar.
Compania de stat verifică doar dacă acesta îndeplinește criteriile legale.
De asemenea, racordarea obiectivului de investiții la utilități este o sarcină care revine exclusiv beneficiarului final, si nu CNI S.A.
„După finalizarea lucrărilor de execuție si efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, CNI S.A. predă obiectivele de investiții către beneficiar, prin protocol”, transmite Compania.
Potrivit acestui protocol, beneficiarul are obligația de a menține destinația acestuia timp de 15 ani:
„Exploatarea și administrarea obiectivelor de investiții revin exclusiv în sarcina beneficiarului, iar CNI S.A. nu are atribuții în ceea ce privește darea în folosință a respectivelor facilități sportive, în stabilirea modului de utilizare sau cu privire la administrarea obiectivului de investiții de catre beneficiar”, mai transmite Compania.
Iarna nu-i ca vara
Vremea frumoasă e pe sfârșite. Vine iarna, cu frig și ploaie, iar orele de sport de la școală se vor muta în interior.
Ionuț din Bâcleș va face educația fizică de la finalul acestui an fie la bazinul semiolimpic din comuna lui, care va fi gata în noiembrie, fie la baza sportivă, care e și ea aproape gata. Și unde va putea juca chiar și fotbal, sportul de care se simte cel mai atras.
Maria din Movileni, în schimb, va face sportul în clasă. Se va mai uita, încă o dată, cu regret, la clădirea abandonată de la marginea comunei ei, în care n-a intrat niciodată în cei opt ani de școală. Va pleca la liceu la Slatina, unde speră că vor fi alte condiții. Și nu știe dacă se va mai întoarce să trăiască la ea în comuna natală.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.