Câștigătorul turului I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu, a reușit să obțină peste 43% din voturile celor peste 800.000 de români care au votat în străinătate.
Este un procent aproape dublu decât scorul cumulat (atât în țară, cât și în străinătate) obținut de candidatul independent –22,94%.
Cu un discurs cu caracter naționalist, cu accente de delimitare de UE, Georgescu a reușit să îi convingă pe cei mai mulți dintre românii care s-au prezentat la urne în majoritatea statelor europene.
A obținut cel mai mare procent în Germania – unde locuiesc peste 900.000 de români – aproape 58% din voturile totale.
În Marea Britanie, cu o diaspora de peste 500.000 de români, dar și în Italia și Spania – fiecare cu comunități românești care depășesc un milion de persoane – a fost votat de peste 47% din votanți.
Și în Austria și Belgia procentul a fost mare.
Per total, la votul din diaspora, Călin Georgescu (43,16%) a fost urmat, atât în țările menționate, cât și în toate statele unde au votat români, de Elena Lasconi, la 15 procente distanță (23,95%) și de candidatul AUR, George Simion (12,03%).
Cumulat, candidații cu discurs naționalist, eurosceptic sau chiar anti-occidental au strâns peste 55 de procente, fapt considerat paradoxal pentru mulți analiști.
Diaspora românească numără aproape șase milioane de persoane, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe.
Preferința pentru partidele cu discurs suveranist, anti-occidental a devenit însă vizibilă în ultimii ani, începând cu alegerile parlamentare din decembrie 2020.
Atunci, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), abia apărută în politică, obținea peste 23% din voturile din disapora. Era un procent mult sub cel obținut la general, peste 9%, care i-a permis totuși să intre în Parlament.
La alegerile europarlamentare din iunie 2024, cele două formațiuni cu discurs anti-occidental, AUR și partidul Dianei Șoșoacă, S.O.S., au obținut în total aproape 30% din voturile românilor din străinătate. Aproape cât cele obținute de câștigătorul alegerilor din diaspora, USR-Plus (peste 32%).
În turul II al prezidențialelor din 2014, diaspora oferea un vot masiv candidatului pro-occidental Klaus Iohannis (aproape 90%) în fața lui Victor Ponta, candidatul PSD-ului.
La prezidențialele din 2019, românii votau de asemenea masiv pentru Iohannis – aproape 880.000 de voturi, față de doar 56.000 de voturi pentru candidata PSD Viorica Dăncilă.
Candidatul PSD, Marcel Ciolacu a obținut un procent foarte mic în diaspora la turul I al prezidențialelor din 24 noiembrie 2024 – sub 3%.
Ce s-a întâmplat în toți acești ani încât majoritatea românilor care votează în Europa au ales fie Călin Georgescu, fie George Simion?
„Am văzut trei-patru filmulețe și am votat!”
Lucian S. locuiește de peste 20 de ani în Spania și are propria firmă de transporturi. Avocatul Doru Badea locuiește în Italia și lucrează cu românii de acolo. Sociologul Remus Anghel, de la SNSPA, specialist în studiul migrației, este în această perioadă în Germania.
Sunt țările unde, alături de Marea Britanie, Călin Georgescu a strâns cele mai multe voturi la alegerile de duminică.
De loc din județul Cluj, Lucian S. trăiește într-o mică localitate din Catalonia, cu soția și băiatul lor. La alegerile prezidențiale din 2019 a mers chiar cu fiul să voteze, pentru a-i educa spiritul civic. Prestația ulterioară a președintelui Iohannis și a coaliției de gurvernare l-au dezamăgit.
Alegerile prezidențiale de acum îl lăsaseră mai degrabă indiferent, inițial.
„A venit un prieten pe la mine, tot șofer, a zis că rămâne o zi-două la noi, dar m-a rugat să îl duc duminică la alegeri.”
În ziua votului, au mers împreună mai întâi la biserică. La finalul slujbei, preotul i-a îndemnat să meargă la vot, fără a face nicio recomandare legată de vreun candidat.
„Am auzit în schimb, pe unul, altul, de Georgescu. Cineva îmi trimisese 3-4 filmulețe, de pe Tik-Tok, am stat un pic și m-am gândit, am văzut că e candidat independent și am zis să merg cu el”, povestește bărbatul.
Nu aprofundase discursul sau backgroundul candidatului, dar acum, după toate declarațile controvesate mediatizate, are mari rețineri în a-și păstra opțiunea.
De altfel, din ziua următoare alegerilor „pe grupul nostru de Facebook, de șoferi, aproape că numai de asta se mai vorbește”, spune el.
Grupul de social media numără peste 15.000 de șoferi români din Spania, care își comunică aici informații practice despre blocaje în trafic, starea drumurilor, sau se mai tachinează pe subiecte sportive.
„Acum se discută numai ba că Lasconi îi bună, la care sar susținătorii lui Georgescu, ba invers. Moderatorul cred că nici nu mai face față”, povestește el.
Majoritatea românilor pe care îi cunoaște au o orientare pro-vest, „sunt destupați la minte”. Dar admite că elemente din discursul lui Călin Georgescu, țara, credința și Dumnezeu, găsesc ecou în mintea multora dintre ei.
Asta întrucât bisericile le-au fost sprijin românilor ajunși pe tărâmuri străine atunci când nu aveau acolo pe nimeni. „Și acum, dacă am nevoie de un colaborator, îl sun pe preot să îmi recomande pe cineva.”
Mulți dintre preoți lucrează și altceva – cot la cot cu muncitorii români obișnuiți – și discursul credinței capătă un plus de autenticitate prin intermediul lor.
În plus, sunt și persoane care au rămas în sine conservatoare, chiar și în străinătate fiind.
Palma dată clasei politice și patriotismul românesc
Avocat în Bologna, Italia, Doru Badea face „trecerea” de la credință la țară, națiune. Elemente cheie în discursurile lui Călin Georgescu, AUR, sau Dianei Șoșoacă.
„Românii sunt «naționaliști», își iubesc poporul și duc dorul ei. Și spun asta ca unul care a lucrat cu mii de români. Peste 90% din clienți sunt oameni veniți din România”, povestește el.
E de înțeles, astfel, că un discurs centrat în jurul poporului, a redării demnității țării, are priză între românii din străinătate. Mai ales că mulți dintre ei au emigrat în Vest din cauza lipsurilor de acasă.
Însuși avocatul a ajuns în Italia, ca tânăr aspirant la această profesie, după ce perspectivele din România i s-au năruit. A început de jos, ca magazioner, până a ajuns să-și împlinească visul profesional.
Pe de altă parte, avoclatul subliniază că „tineretul”, adică persoanele până în 45 de ani, din Italia, dar și de acasă, „deja s-au săturat de actuala clasă politică.”
„În momentul în care a fost prezentată o listă de candidați din partea principalelor partide politice, mulți români și-au zis: «nu avem pe cine să alegem, aceleași fețe, aceleași jocuri, care de ani și ani nu fac decât să ne păcălească».”, explică el.
PSD-ul este aproape neîntrerupt, de 35 de ani la guvernare, iar alianța liberală-social democrată nu a făcut decât să sporească sentimentului unei găști politice, adaugă. În ochii multor români din străinătate, USR-ul e asociat actualei clase politice, chiar dacă nu este la guvernare.
Pe de altă parte, partidul naționalist AUR a avut inițial mulți aderenți în diaspora, însă s-ar fi confundat și el cu actuala scenă politică și și-a pierdut din credibilitate, spune Doru Badea.
E principalul context în care a apărut surpriza Călin Georgescu, inclusiv în diaspora.
A contat că a fost vorba de un candidat independent.
„Este clar că și în spatele domnului Georgescu sunt niște personaje bine pregătite, am observat însă în discursurile dânsului un calm și o experiență aparte. Fiecare cuvânt îi este măsurat”, remarcă el.
„Pe de altă parte, este un candidat independent și merită o șansă, să facă acele schimbări care să îi facă pe români să nu mai plece din țară”, spune Doru Badea.
Dacă Georgescu se va impune și în cel de-al doilea tur, „vom trage o mare palmă clasei politice”, explică el.
Nu subscrie la controversele și scandalul mediatic din jurul lui Georgescu.
„Prin absurd, am fost păcăliți 35 de ani, maxim am mai fi păcăliți încă o dată”, punctează el.
Candidatul s-a dovedit până acum suficient de credibil, însă dacă ar ajunge președinte va fi important să desemneze „un premier priceput.”
Sociolog: Există un conservatorism în diaspora, dar nu e singura explicație!
Sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrație (SNSPA), specialist în studierea migrației românești, e în această perioadă în Germania. A locuit mai mulți ani aici, obținându-și doctoratul la Universitatea din Bielefeld.
E țara unde Călin Georgescu a înregistrat cel mai mare procent. Peste 83.000 din cei aproximativ 148.000 de votanți au ales „Georgescu.”
„În primul rând, vorbim totuși de un număr total de voturi redus, comparat cu totalul comunității românești de aici”.
„Conform ultimelor cifre, sunt peste 900.000 de români în Germania, neincluzându-i aici pe cei cu dublă cetățenie. Ei cresc numărul cu alte câteva sute de mii, plus etnicii germani originari din România, sași, șvabi, care au emigrat aici.”
Nu poate fi identificată „o singură cauză” pentru care românii de aici, dar și din alte țări au aderat în masă la un discurs ultra-conservator al lui Călin Georgescu.
Subliniază că, în diaspora românească în general, și în Germania, în particular, cei mai mulți dintre emigranți sunt persoane cu studii medii, cel mult.
„Chestia asta că vine diaspora și aduce democrația e iluzorie”, adaugă.
„În Germania, unde economia este foarte bine structurată, cei mai mulți români lucrează în industria secundară, în trei domenii principale: măcelării, agricultură și construcții”, explică el.
În plus, există și bariera lingvistică, ceea ce creează o anxietate în plus românilor de aici. La fel ca și ceilalți din alte state, au în România membrii ai familiilor, copii sau părinți.
Chiar dacă le trimit bani, rămâne o angoasă legată de faptul că nu le pot fi alături. Astfel, gândul la acasă, importanța pe care o acordă țării reiese de la sine, potrivit sociologului.
Publicistul Mihnea Măruță, doctor în filozife, spune că a auzit de mai multe cazuri în care români din străinătate și-au sunat rude de acasă pentru a le cere să îl voteze pe Călin Georgescu.
Rămâne un pradox, pentru el. Cu atât mai mult cu cât discursul acestuia nu este unul pro-european.
„Vorbim de oameni care, datorită facilităților europene, au putut să meargă să lucreze acolo, pe joburi bune, mai bine plătite decât în țară, și care îmbrățișează acum un discurs anti-occidental”, a spus recent pentru Europa Liberă.
S-ar fi întâmplat pentru că oamenii „nu își duc gândul până la capăt.” Mai exact, discursul lui Călin Georgescu le-ar fi oferit o fantasmă, despre ceea ce România ar putea deveni țara - una din care nu ar mai decide să plece. Fără a explica și cum o va face, adaugă el.
Călin Georgescu a negat în declarațiile recente respingerea europenismului, în ciuda impresiei create. „Râmânem direct legaţi de valorile europene, dar trebuie să ne regăsim valorile noastre”, a spus el după alegeri.
Sociologul Remus Anghel mai spune că, în măsura în care grupurile de emigranți se simt mai puțin integrate sau acceptate social există și tendința de a se delimita de emigranții de alte etnii. Accentul identitar devine astfel și mai puternic.
În același timp, un studiu pe care l-a realizat acum câțiva ani, în România, arăta că aproximativ 15% din repondenți aveau experiența migrației. Oameni care rămân foarte atașați de țară.
„Este o migrație mare de populație, dar și de revenire. Se spune că au plecat 6-7 milioane de români, cifre halucinante, dar foarte mulți se și întorc”, spune el.
În același timp, „există fără discuție un conservatorism în rândul diasporei românești, la fel cum se observă și în rândul altor comunități de emigranți, de exemplu al turcilor din Germania, care au votat la un moment dat masiv cu Erdogan”, adaugă.
„Ne-am obișnuit să spunem că în diaspora se gândește progresist, or nu e neapărat așa, migrația e de multe ori conservatoare.”
Conservatorismul este vizibil adesea și la „firul ierbii.”
„Sunt destul de mulți români în străinătate care își fac cruce în mașină, într-un context vest-european care e mai degrabă ateu.”
E greu de generalizat, explică, dar „pot spune că în anumite comunități din Germania, pe care le cunosc eu, religiozitatea e prezentă”, adaugă.
Totodată, pentru unii dintre români, discursul acceptat și promovat în Vest, cu privire la drepturile minorităților sexuale, este unul cu care nu rezonează.
De ce a crescut „priza” pe care o au discursurile naționaliste în diaspora
O parte din explicațiile succesului lui Călin Georgescu în Germania seamănă cu cele valabile în România, spune Remus Anghel.
La prezidențiale, PSD și PNL au avut candidați fără carismă, iar imaginea președintelui Iohannis s-a erodat.
În același timp, întreg contextul european s-a confruntat în ultimii 4-5 ani cu mai multe crize, de la pandemie, la creșterea prețurilor și a războiului din Ucraina.
Succesul din ultimii ani înregistrat de partidele naționaliste – AUR și SOS – culminând cu cel al lui Călin Georgescu ar trebui plasat (și) în aceste context, spune sociologul.
Mai subliniază un aspect, legat de tema păcii, de asemenea promovată intens în de Călin Georgescu.
În Germania dezbaterile pe tema războiului Rusiei în Ucraina, inclusiv pe fondul ascensiunii formațiunii considerate extremiste AfD, dar nu numai, sunt mult mai prezente în spațiul public.
„Pozițiile sunt diferite și sunt mulți și aici care argumentează împotriva războiului.”
Germania rămâne un susținător al Ucrainei, dar inclusiv ipoteza păcii și diferite alte perspective nu sunt tabu, spune el. Spre deosebire de România, există mult mai mulți specialiști care cunosc Rusia, care cunosc realitatea din teren și care să poată purta aceste dezbateri.
„În România nu am avut astfel de discuții diversificate. În România, avem aproape același gen de informații, or asta creează un soi de presiune socială”, explică el.
Astfel, pentru românii cu drept de vot din Germania „e o altă viziune asupra României și asupra contextului actual, decât cea pe care o avem noi de cele mai multe ori”, concluzionează el.
Declarații controversate legate de UE, Shengen și NATO
Călin Georgescu a făcut de-a lungul timpului mai multe declarații controversate pe tema spațiului de liberă circulație Schengen, a UE și NATO.
„Pentru mine este o mare onoare, că nu am intrat în Schengen, mă bucur că nu am intrat în Schengen, a spus Călin Georgescu, la un podcast în 2023, adăugând: „Datorăm acest lucru oamenilor liberi din această țară, țăranilor”.
De altfel, discursul său este centrat aproape exclusiv pe potențialul intern al României și al poporului român, în frunte cu țăranii, micii producători și antreprenorii.
Trimiterile la conexiunile cu UE și la beneficiile apartenenței României la blocul comunitar au fost rare în discursul său electoral și mai degrabă critice, sau de delimitare. Asta desi au reprezentat puncte centrale ale strategiei de dezvoltare a României – în special după 2000, indiferent de culoarea guvernării politice.
Într-o emisiune difuzată de TVR 3 în iunie 2024, întrebat cu privire la beneficiul fondurilor UE a spus că dacă România și-ar naționaliza resursele care aparțin țării și și le-ar administra singură, „nu ar mai avea nevoie de niciun cent, de la nimeni.”
Atenționat că o astfel de măsură de naționalizare nu ar fi agreată la nivel european, în lumina Legii petrolului, din 2004, Călin Gerogescu a răspuns:
„Toată această ecuație europeană trebuie să fie în interesul țării mele. Dacă nu este în interesul țării mele, nu sunt interesat de ea”, a mai spus el. De precizat că în programul său de țară „Apă. Hrană. Energie”, termenul naționalizare nu este menționat.
Dacă România ar ieși din Uniunea Europeană cei mai afectați ar fi chiar cei de acolo, întrucât „ar pierde practic calitatea de cetățean comunitar, cu toate drepturile pe care le implică”, a declarat recent fostul ministru al afacerilor europene, Leonard Orban.
În aceeași emisiune, din iunie 2024, a fost întrebat, atenționându-l că vorbește la Televiziunea publică, ce înseamnă neutralitate a României. Asta câtă vreme statul român este membru NATO, „cea mai puternică alianță de pe planetă la ora actuală”, a insistat moderatorul. „Pot să vă dau un răspuns, depinde dacă îl duce instituția”, a răspus Georgescu, detaliind:
„Nu este cea mai puternică, este cea mai slabă. Noi trebuie să ne vedem interesul national.” Indiferent din ce club faci parte, pe primul loc se află interesul țării tale”, care „înseamnă siguranța cetățenilor tăi, fericirea și bunăstarea lor”, a afirmat.”
Întrebat dacă ar milita pentru ieșirea României din NATO, în caz că ar fi decident, a spus că în primul rând ar milita pentru ieșirea din orice conflict, „mai ales în ce privește granița imediată a țării.” „Referitor la NATO, dacă lucrurile continua felul acesta, bineînțeles că nu ne interesează. De ce să stai într-un club, dacă nu acordă siguranță țării tale?”
El a mai declarat tot atunci că „facem parte și din acest club, cum facem parte și din clubul Uniunii Europene”, însă „în toate trebuie să negociezi, cu privire la protecția totală a țării tale.”
În mai multe declarații făcute după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, Călin Georgescu a afirmat cu vehemență că nu dorește să scoată România nici din UE și nici din NATO și că nu a exprimat niciodata o poziție de acest fel.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
