„Mulțumesc poporului român pentru efort, sacrificiu și responsabilitate”, „a fost o trezire în conștiință uluitoare”, a spus Călin Georgescu la scurt timp după închiderea urnelor din turul I al alegerilor prezidențiale, de duminică, 24 noiembrie, când estimările rezultatelor îl plasau între primii clasați.
A câștigat primul tur de scrutin cu 2.120.041 voturi, aproape 23% din opțiunile celor peste 9,2 milioane de alegători români care au venit la urne.
În multe declarații online din campania electorală, Călin Georgescu a afirmat că el nu se află în competiție, ci candidează ca răspuns la „o chemare”, că va guverna „nu cu partidele, ci cu poporul”, că România trebuie să fie în bune relații cu absolut toată lumea, inclusiv cu Rusia lui Putin.
Poporul român a optat pentru pace și a înțeles că „familia este coloana vertebrală a societății românești”, a declarat Călin Georgescu în discursul din noaptea alegerilor, subliniind că „nu suntem într-o campanie electorală, ci suntem într-o lucrare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu.”
„Poporul român a ales să nu mai stea îngenuncheat, să nu mai fie invadat, să nu mai fie apăsat, să nu mai fie umilit”, a spus candidatul independent.
După ce rezultatul alegerilor a devenit oficial - 22,94% vs 19,19 % - Georgescu a transmis, într-declarație online că „ne-am recâştigat demnitatea și politicienii sunt singurii care încă nu au înţeles ce s-a întâmplat”.
Marți, 26 noiembrie, Călin Georgescu (62 de ani) și soția sa, Cristela Georgescu, au făcut mai multe precizări într-o transmisiune live pe Facebook. Au deplâns „vrajba” declanșată la adresa câștigătorului alegerilor și „valul de ură”. Au reclamat și că nu li s-a dat ocazia să își spună punctul de vedere.
Călin Georgescu s-a delimitat de toate criticile și acuzele aduse, de la simpatii legionare rusești, la anti-europenism, subliniind că sprijină dezvoltarea industriei și a locurilor de muncă, a agriculturii, a educației și serviciilor de sănătate.
„Sunt pro-european, suntem în Europa de la facerea lumii. Nu doresc ieșirea din NATO, nu doresc ieșirea din UE”, a susținut acesta.
„Dar putem însă să ne impunem punctul de vedere, să avem atitudinea noastră, nu putem să stăm în genunchi în fața nimănui, decât în fața lui Dumnezeu”, a adăugat el.
Suveranitatea României și demnitatea poporului român, puterea de a-și negocia interesele mai bine, gospodăria țărănească, pacea și credința / Dumnezeu, sunt temele-cheie pe care candidatul independent și-a centrat discursul din clipurile de pe rețelele sociale, în frunte cu TikTok și YouTube.
Sunt elemente care au convins peste două milioane de români să îi ofere votul, iar Europa Liberă a încercat să decripteze, cu specialiști în comunicare, priza acestora în rândul cetățenilor.
Discursul din campania electorală a lui Călin Georgescu e unul „populist, care a reușit însă să capteze latura caldă, emoțională, a alegătorilor”, spune specialistul în comunicare politică Ioan Hosu, șeful Departamentului de Comunicare de la Facultatea de Științe Politice a UBB Cluj.
Pentru Oana Marinescu, consultant de comunicare strategică, discursul candidatului se situează „în zona profund iliberală sau a populismului extrem”. Privit ca un sistem în care sub aparenta democrație se ascund practici nedemocratice - Ungaria este oferită adeseori ca exmplu - conceptul de democrația iliberală este încă disputat între cercetători.
În programul său de țară, „Apă. Hrană. Energie”, Georgescu spune că propune „instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă”. De altfel, și în cele mai recente declarații a afirmat că propune un regim democratic, în care „fiecare este liber să aleagă”.
Mesajele cu care Călin Georgescu a reușit să își convingă electoratul acoperă teme reale din societate – „tot mai mulți oameni își doresc un pic mai mult patriotism și ca România să își negocieze mai bine interesele economice”, spune Mihnea Măruță, jurnalist și doctor în filozofie.
Discursul este deturnat însă într-un amestec de idei „ilogice, fără soluții, cu teorii ale conspirației”, adaugă Măruță, care e autor al cărții „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele sociale.”
„Popor”. „Poporul român, suveran”
De 26 de ori a rostit Georgescu cuvântul „popor”, luni, în discursul lui de mulțumire care a durat un sfert de oră, după ce s-au terminat de centralizat voturile de la primul tur de scrutin.
„Poporul” sau sintagma „poporul român” sunt cele mai folosite de către Călin Georgescu în discursurile sale și din campanie și în cele de după încheierea primului tur al alegerilor.
În condițiile în care a intrat în alegeri fără un partid, Călin Georgescu susține chiar că „partidul său este poporul român”.
Confruntat recent de realizatorul TV Mihai Tatulici cu faptul că sintagme de acest fel sunt nerealiste și „bombastice”, Georgescu a explicat că le folosește și pentru a capta atenția.
Conform ideolor sale, „partidul său” ar fi reprezentat de popor, dar subscrie activ doar „cine dorește”.
„Cuvinte precum popor, alături de demnitate, pace, religie sunt privite în mod obișnuit mai degrabă ca parte a unui limbaj de lemn, generic spus. Dintr-o dată, acest discurs vine cu o dimensiune care îl umanizează, îl aduce aproape (de om, n.r.)”, explică profesorul Ioan Hosu, de la UBB Cluj.
Candidatul „atinge un registru mai degrabă emoțional, nu rațional, cald, și nu rece”, completează el.
Călin Georgescu s-a delimitat de profilul clasic al unui politician, subliniind că nu face politică, dând de înțeles, direct sau implicit, că „are o misiune în această lume, un mandat «venit de sus» pentru poporul român”, subliniază Hosu.
Din această perspectivă, discursul se apropie, în opinia sa, mai mult de cel al misionarilor creștini.
Consultantul de comunicare strategică Oana Marinescu remarcă linia de demarcație între „noi“ - „poporul, românii, România” - și „ei”.
Ar fi o caracteristică iliberală, spune ea, în care „ei” îi desemnează pe „cei care fac rău poporului”, atât clasa politică, precum și „presa care îl critică pe el, contracandidații, Uniunea Europeană, NATO, forțele globale, actorii care încearcă să ne controleze și să ne îngenuncheze”.
Este o relație de adversitate, din care poporul-victimă urmează să se salveze și să renască „prin singurul lider care îl reprezintă cu adevărat și îl înțelege, adică el însuși”, adaugă analista.
Există o aură „mesianică” în relația alegători - salvator al poporului, spune și Ioan Hosu.
Pentru Oana Marinescu, discursul lui Călin Georgescu „mai bifează un criteriu și o ficțiune specifice iliberalismului”, prin „minimalizarea instituțiilor.”
„El se prezintă ca fiind în legătură directă cu poporul, vocea lui nedisimulată”, spune analista. O astfel de abordare poate duce în practică la „subminarea și controlarea instituțiilor, inclusiv a mecanismelor de control reciproc tipice unei democrații.”
O afirmație a lui Călin Georgescu pe tema eroilor României, în care i-a alăturat unor figuri ca Ștefan cel Mare, Avram Iancu sau Mihail Kogălniceanu pe Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar, și mareșalul Ion Antonescu, aliatul al lui Hitler în Al Doilea Război Mondial, a născut și unele din cele mai mari controverse care îl privesc.
Declarația amintită i-a dus atât încetarea raporturilor cu partidul AUR - care încerca să se delimiteze de eticheta de filo-legionarism - dar și un dosar penal, deschis în 2022 de Parchetul General al României, pentru promovarea persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid și de crime de război şi promovarea de idei, concepţii şi doctrine fasciste şi legionare.
Dosarul a fost închis ulterior, întrucât apologia făcută personajelor istorice care nu au fost condamnate pentru genocid nu poate fi incriminată penal, potrivit Parchetului.
Tot caracteristic iliberalismului ar fi faptul că poporul în sine este prezentat ambivalent, cu un trecut glorios. În schimb, prezentul este „în suferință.” „Strămoșii noștri sunt reperul”, explică Oana Marinescu.
Călin Georgescu își afirmă constant iubirea și atașamentul față de „poporul român”, fără a face în aceste cazuri o diferențiere între trecut și prezent.
Unii dintre susținători văd în mesajele sale și promovarea unei forme de cooperare și altruism între români. Poate fi o contra-ofertă - fără a fi „iliberală” - la principiile liberalismului, axat pe individ, cu drepturile și libertățile lui, consideră unii dintre aceștia.
De altfel, modelul de organizare al țării propus oficial de Călin Georgescu este cel al unei „democrații participative”, lucru reluat și în cele mai recente declarații.
Democrația participativă se manifestă atunci când consultarea populației completează instituțiile, nu când le înlocuiește, atrage atenția Oana Marinescu. Adaugă că „puține regimuri iliberale își asumăun discurs iliberal înainte de a ajunge la putere.”
„Demnitate”. Demnitatea poporului, care „nu mai vrea să stea în genunchi”
O altă temă-cheie al mesajelor lui Călin Georgescu pentru români este redarea demnității acestora, puterea de „a nu mai sta în genunchi”. De trei ori a făcut referire la „demnitate” în discursul său din 25 noiembrie.
Poporul român are toate resursele necesare, care, dublate de investițiile potrivite, în apă, hrană, energie, îi poate oferi o suficientă bază de dezvoltare economică. De asemenea, o suficientă bază de negociere cu forurile internaționale, crede candidatul.
Jurnalistul Mihnea Măruță spune că, din acest punct de vedere, temele pe care discursul lui Călin Georgescu le atinge sunt reale în societate.
„În momentul în care acest candidat și candidatul AUR iau aproximativ 40% din voturi la prezidențiale, e un semnal care nu mai poate fi ignorat. Mulți oameni și-ar dori poate un pic mai mult patriotism”, spune el.
„E legitim și ca oamenii să vrea ca România să negocieze mai bine, fie că vorbim de exploatarea gazelor, de alte resurse naturale, sau de sistemul financiar-bancar. Și-ar dori, pe scurt, să rămână mai mulți bani în țară”, adaugă.
Cunoscutul om de afaceri Ion Țiriac a declarat recent, după rezultatul alegrilor din turul I, că „eu mi-aş dori un preşedinte care să se ducă la Bruxelles şi să stea drept, nu în genunchi cumva, şi să le spună ălora, care ne sunt asociaţi în UE, cam cine am fost, cine ar trebui să fim şi cine putem să fim.”
Nu și-a manifestat o susținere explicită pentru vreun candidat și a spus că și o femeie poate avea o astfel de abordare, oferind exemplul lui Margaret Thatcher în Marea Britanie.
Pe de altă parte, Călin Georgescu „nu oferă soluții”, cel puțin în discursul public, spune Mihnea Măruță.
Pentru el rămâne un paradox cum persoane stabilite în străinătate au ajuns să facă apel la rudele de acasă să îl voteze pe Călin Georgescu. Cu atât mai mult cu cât discursul acestuia nu este unul pro-european.
„Vorbim de oameni care, datorită facilităților europene, au putut să meargă să lucreze acolo, pe joburi bune, mai bine plătite decât în țară, și care îmbrățișează acum un discurs anti-occidental.”
Călin Georgescu neagă respingerea europenismului, în ciuda unor declarații.
„Râmânem direct legaţi de valorile europene, dar trebuie să ne regăsim valorile noastre”, a spus el după alegeri.
S-ar fi întâmplat pentru că oamenii „nu își duc gândul până la capăt.” Discursul lui Călin Georgescu le-a oferit doar o idee / fantasmă, despre ceea ce România ar putea deveni țara. Asta fără a explica și cum o va face, explică el.
În multe dintre intervențiile sale, răspunsurile lui Călin Georgescu constau în enunțarea unor principii generale și revenirea la forța poporului român.
„Preferă să rămână în zona caldă, fără tehnicalități, care l-ar putea expune inclusiv la critici vizavi de unele abordări punctuale”, remarcă prof. Ioan Hosu.
„Neavând soluții, nu poți fi precis”, adaugă Oana Marinescu.
Spre exemplu, într-un interviu realizat de influencerul Gojira, Călin Georgescu oferă modelul diplomației Ungariei drept unul foarte eficient. Ungaria este în curs de construire a unui port la mare, în Italia, și ar intenționa să deschidă un port și la Sulina, în România.
Întrebat cum ar negocia situația în interesul României, Georgescu a evitat un răspuns punctual. A spus că a învățat în experiența sa diplomatică că astfel de răspunsuri nu se oferă, pentru a nu îi inspira pe alții.
Interlocutorii Europei Libere subliniază un că element-cheie în mesajele livrate de Călin Georgescu și în succesul acestora e și apariția: tonul mereu calm și limbajul lui.
Are elemente specifice unui lider carismatic, admit aceștia.„Faptul că este un tip cultivat și prezentabil, cu un background profesional în care sunt diverse instituții internaționale și academice, îi dă credibilitate. Dă bine în fața oamenilor”, explică Oana Marinescu.
Atrage atenția că există totuși o disonanță între criticile la adresa unui sistem, globalist, de care el însuși a fost legat, prin activitatea profesională.
Analistul Emanuel Cernat spune că Georgescu a reușit să îmbine, ca „pachet” livrat alegătorilor, o combinație între George Simion - din punct de vedere al conținutului discursului - și Cristian Diaconescu - ca background și stil elevat.
Oana Marinescu afirmă că „priza” lui Călin Georgescu se explică și prin faptul că oamenii „sunt sătui, furioși, sunt frustrați de ce se întâmplă la nivelul clasei politice.” Au căutat un debușeu la furia lor, pe care să proiecteze „nevoia lor de a fi salvați.”
Călin Georgescu a răspuns acestei nevoi, cu „promisiunea”, cel puțin la nivel simbolic, „a «mântuirii», a „ridicării din mizerie” care a găsit ecou în foarte mulți alegători. Chiar dacă, opinează ea, reprezintă „o ficțiune.”
„Le-au plăcut discursul lui calm, hipnotic, omnisciența cu care vorbește orice, siguranța lui, eleganța, aparența de erudiție, relația cu soția lui încă dinainte să intre în campania electorală”, spune Oana Marinescu.
„Pace”. Pace și neutralitate
Tema păcii s-a dovedit centrală în mesajele lui Călin Georgescu, fie că s-a referit la scena politică internă sau la poziționarea României în relațiile externe.
„În seara aceasta poporul român a strigat pace. Și a strigat extrem de tare”, a spus el, imediat după încheierea votului. Iar luni, când le mulțumea alegătorilor pentru voturi, a rostit „pace” de 10 ori într-un discurs de circa 15 minute.
„Fluturarea” temei păcii în contextul geo-politic actual servește, în opinia multor analiști, politicii Rusiei.
„Este normal ca acest narativ să alimenteze sau să să liniștească exact temerile românilor. Știm însă că este mesajul perfid al Moscovei privind acea pacea, în orice condiții”, a spus recent analistul Emanuel Cernat, pentru Europa Liberă.
Georgescu a evitat să spună cum s-ar poziționa România, cu el președinte, în războiul Rusia - Ucraina, alegând să sublinieze faptul că îl interesează în primul rând poporului român.
Oana Marinescu subliniază totuși orientarea anti-occidentală a discursului său și faptul că reprezintă de asemenea „un indicator al iliberalismului.”
„Călin Georgescu îi spune «neutralitate» – o altă ficțiune – sau păstrarea de relații bune cu Moscova și cu toți vecinii, sau pacea”, explică ea.
„Familie”. Familia mică - familia mare
Baza păcii, în societate și la nivel de țară, a fost plasată de Călin Georgescu și în plan domestic, mai exact în familie. Nu poți conviețui într-o atmosferă de tensiune și de aceea trebuie să înveți să cauți pacea, a transmis el într-o intervenție video.
„Observăm că, pentru mulți dintre români, în special cei plecați în străinătate, cu copii rămași în țară, bunici care îi îngrijesc, ei înșiși plecați, familia nu mai este întotdeauna acel liman liniștit”, remarcă Ioan Hosu.
Pe de ală parte, familia este una din temele forte ale discursului candidatului independent, prezentată drept „coloana vertebrală a societății.”
Exemplul său personal, al unui bărbat căsătorit și susținut activ de către soție, cu trei copii, poate dubla credibilitatea discursului.
Călin și Cristela Georgescu au vorbit în cele mai recente declarații despre „familia mică” - familia obișnuită și „familia mare” - cea a românilor, a poporului.
Oana Marinescu spune, pe de o parte, că este vorba de familia tradițională și că pe de altă parte, familia mică este văzută ca inclusă în cea mare, poporul.
Ar fi o altă trăsătură specifică gândirii iliberale sau a populismului extrem, în care „individul cu drepturile lui fundamentale nu există, el se topește în entități mai mari decât el, cum ar fi familia, comunitatea, națiunea, poporul, etc.”
Ioan Hosu subliniază că Georgescu a obținut scoruri mari în județe foarte active și la Referendumul pentru familie, din 2018, precum Suceava și Botoșani.
Candidatul independent a obținut scoruri ridicate și în mediile urbane, inclusiv în marile orașe precum București sau Cluj-Napoca, chiar dacă în urma Elenei Lasconi.
Oana Marinescu spune că discursul lui Călin Georgescu promovează „o repartizare tradițională și retrogradă a rolurilor din societate”, în care femeia, e prezentată „în termeni mistici”.
Bărbatul trebuie să conducă, adaugă analista, făcând trimitere la declarații împotriva feminismului.
„Dacă vorbește în termeni mistici și pozitivi despre femeia care este extraordinar de puternică pentru că ea zămislește copii, femeile se pot simți măgulite și pot uita că asta înseamnă să se întoarcă în închisoarea gospodăriei unde să facă și să crească copii pentru națiune.”
Dumnezeu și credința
Elementele mistice și referirire la credința religioasă sunt parte integrantă a mesajelor pe care Călin Georgescu le adresează audienței.
În intervenția sa imediată de după încheierea alegerilor de duminică, el a făcut trimiteri explicite la a 30-a duminică după Rusalii și la pilda din Biblie care se citește în biserici în această zi.
Trimiterile sale la Iisus Hristos și credință însă mult mai numeroase. În primul său discurs de după primul tur, care a durat în jur de 15 minute, a rostit cuvântul Dumnezeu de opt ori.
Din această perspectivă, relația candidatului cu alegătorii nu e prezentată în termeni contractuali, de tip cost-benficiu, ci „în termeni de iubire”, explică Ioan Hosu.
„Apelul frecvent la religie, Dumnezeu, Iisus la asta se referă. Adică nu e un spațiu de tip comercial, ci o vorba de încredere, care se câștigă și la un tip de autoritate, nu una managerială, ci de tip paternal”, spune el.
Folosirea deasă a referințelor de credință i-a adus critici lui Călin Georgescu, vehemente uneori, din partea unor teologi.
„«Valori creștine» promovate și apărate electoral în răspăr cu creștinismul și Ortodoxia?”, întreabă teologul Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
„Iată o întrebare la care sunt obligați să răspundă public acei clerici de mir și mai ales monahi (treziți brusc din contemplație) care, împotriva unei hotărâri sinodale clare, se implică și se pronunță public în susținerea electorală a unui politician(ist)”, spune el.
El a ironizat și criticat, deopotrivtă, afirmații făcute de-a lungul timpului făcuite de Georgescu, pe tema nano-cipruilor care ar fi introduse în sucuri, a efectelor dăunătoare ale tehnologiei 5 G, legate de operațiile cezariene sau a neutarealității față de Rusia.
Pe marginea sprijinului unora dintre preoți pentru Călin Georgescu au existat speculații, dar nu este clar dacă și în ce măsură s-a întâmplat.
BOR (Biserica Ortodoxă Română) nu a exprimat o poziție oficială pe acest subiect, însă a reluat miercuri, 27 noiembrie, recomandările de neimplicare a Bisericii în politică. Clericii sunt îndemnați să nu susținuă un candidat sau altul, fie la turul II al alegerilor prezidențiale, din 8 decembrie, fie la cele parlamentare, din 1 decembrie.
Postări critice la adresa trimiterilor religioase a avut și preotul și teologul Radu Preda: „La următorul curs analizez pe Dumnezeul lui Georgescu. Omul ne ia de tâmpiți?”, a scris el.
Oana Marinescu spune că ce duce discursul lui Călin Georgescu într-o zonă de misticism și mesianism este că „nu se limitează la a invoca credința în Dumnezeu și religia, ci vorbește direct de legătura dintre divinitate și popor, pe de o parte, dintre divinitate și el însuși.”
Subliniază că discursul lui vizează toate denominațiunile creștine, iar pentru alegătorii cu atașament față de creștinism, genul acesta de discurs poate fi „un motivator important.”
Soții Georgescu și-au prezentat crezul creștin și ca pe o opțiune personală.
Cristela Georgescu a spus, de altfel, la finalul live-ului de marți, că le-a transmis atât soțului ei, cât și voluntarilor care s-au implicat în campania pentru prezidențiale, că „orice reușită să o dedice lui Dumnezeu.”
„Gospodăria țărănească”
Gospodăria țărănească și susținerea acesteia este în viziunea lui Călin Georgescu unul din punctele forte pe care economia României se poate dezvolta.
În trecut, „țăranul avea în șură fabrica de lapte, în spatele șurii grădina de legume”, a explicat el recent. După 1990 în special, acestea „s-au distrus”, a adaugă el.
A vorbit în ultimele săptămâni de importanța susținerii producătorilor locali, a fermierilor, dar și a antreprenorilor, „sufocați de taxe” și a lansat promisiuni generoase, vizavi de dotarea fermierilor cu tractoare și utilaje.
Unul din cei mai importanți fermieri din județul Iași, Vasile Lungu, a spus recent, citat de Ziarul de Iași, că crede în proiectul lui Călin Georgescu și că „ar trebui ca toți fermierii să se unească într-o societate civilă care să îl sprijine.”
Călin Georgescu a vorbit despre protejarea pădurilor și a albinelor. Susține că, până la investiții în industria grea, nevoile de bază ale românilor, „apă, hrană, energie” trebuie asigurate.
Astfel de soluții punctuale sunt mai puțin prezente în discursul său public - cel prin care și-a convins în primul rând alegătorii.
„Nu există propuneri de politici publice, soluții”, atrage atenția Oana Marinescu. „Când îl invoci pe Dumnezeu la fiecare două cuvinte, pe un ton de preot-pedagog care vorbeste cu superioritate pentru că «a avut parte de trezirea conștiinței»”, spune ea.
Călin Georgescu are un program de țară, realizat încă de acum 14 ani, și în care prezintă viziunea pentru dezvoltarea României. În discursul său public, soluțiile pe care le are în vedere pentru România au fost puțin prezente, spre deosebire de elementele analizate mai sus.
Afirmații și „teorii” controversate
Laitmotivele discursului lui Călin Georgescu, au fost dublate de afirmații controversate făcute de-a lungul timpului.
A afirmat ferm, după alegeri, că nu este nici anti-european, nici filo-rus și nici simpatizant legionar și că nu ar susține politici de interzicere a cezarienei sau avorturilor. Pntru numeroși comentatori, diverse declarații de-ale sale sunt văzute ca expresia mai stridentă a unui discurs tradiționalist, cu accente anti-occidentale și conspiraționiste.
Călin Georgescu a lucrat 17 ani pentru Organizația Națiunilor Unite, fiind de asemenea și membru în think-tankul de geopolitică Asociația Română a Clubului de la Roma. În interviul acordat recent lui Mihai Tatulici, el a povestit însă că „am ieșit din Matrix.”
A susținut că a fost entuziast la început de munca la ONU, dar „una se spunea și alta se făcea”. S-a declarat dezamăgit să fi constatat, în experiența internațională, că marile puteri „fac teste” pe populație în zone coloniale. Nu a mai dorit să facă parte din diverse organisme internaționale, ci să se rezume să apere interesele poporului român.
El a avut declarații și mai controversate, precum cele legate de o întâlnire a elitei mondiale la Forumul de la Davos, că a intrat în contact „cu o altă specie, care nu poate fi umană” și care „propagă ură”, fiind formată din „neomarxiști și sataniști.”
De asemenea, afirmațiile în care a negat existența virusului Covid-19 și importanța științei au indignat opinia publică. Menționarea „înțelepciunii rusești” ca „singura șansă a României” - înainte de declanșarea invaziei Kremlinului în Ucraina - au contrariat poate și mai mult.
A pus sub semnul întrebării expedițiile (omenirii) pe Lună, a spus că nașterea prin cezariană „întrerupe firul divin”, că Mihai Eminescu „a fost cel mai periculos om”, „după Iisus Hristos” - datorită profunzimii spiritului și a criticilor la adresa sistemului - sau că unele sucuri ar conține 38 de ingrediente, între care și nanocipuri, care „intră în tine ca într-un laptop.”
Jurnalistul Mihnea Măruță spune că astfel de afirmații sunt foarte nocive și sunt dublate de „impresia că este deținător a unor secrete, la care o mică parte din oameni au acces și care deține secretul salvării celorlalți.” E ceva ce ar putea fi interpretat inclusiv patologic, consideră el.
Este îngrijorător că un candidat care prezintă „un amestec «aberant», de discurs anti-știință, conspiraționist, ilogic, lipsit de soluții, riscă să devină președintele României”, adaugă el.
În opinia Oanei Marinescu, Călin Georgescu ar depăși-o pe Diana Șoșoacă la numărul de dezinformări.
„Însă oamenii care cred în teoriile conspiraționiste și în gândirea magică se regăsesc într-un astfel de lider și, probabil, trăiesc iluzia faptului că, pentru prima oară, ar fi posibil ca un politician să-I reprezinte și pe ei”, adaugă ea.
Atât Mihnea Măruță cât și Oana Marinescu spun că oamenii ar trebui să aplice tot timpul „filtrul critic”, al propriei gândiri, în fața unor astfel de mesaje.
Rețelele sociale - pe care candidatul a avut un real succes - „întrețin un soi de analfabetism funcțional”, în care „tu nu mai înveți cum funcționează lucrurile și să argumentezi o anumită poziție și să faci deducțiile logice necesare”, spune Mihnea Măruță.
Corina Popa, lector la Centrul de Excelență în Imagine, spune că unele din caracteristicile discursului lui Călin Georgescu ar corespunde indicatorilor discursivi pentru a reunoaște „bolnavii la putere”, așa cum sunt definiți de politicianul autorul britanic David Owen.
Între aceștia se numără generalizarea informației, argumentele de tipul „poporul vrea”, „oamenii au nevoie”, cuvinte din spectrul mesianic, „trimis”, „chemare”, „venire”, „renaștere”. De asemenea, folosirea unor contexte pentru livrarea mesajelor fără ca publicul să fie prezent față în față, sau evitarea dialogului cu presa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
