Președinta georgiană Salome Zurabișvili a postat recent o fotografie cu decorațiunile de Anul Nou de la reședința prezidențială din Tbilisi. „Au pus un tren în fața Palatului Orbeliani”, a scris ea pe Facebook. „Să vedem cine va pleca.”
În fața palatului prezidențial a fost instalat un tren-butaforie, cu mesajul evident către președinta proeuropeană al cărei mandat se încheie.
Pe 14 decembrie, un colegiu electoral dominat de partidul de guvernământ Visul Georgian este de așteptat să-l aleagă pe Mikheil Kavelașvili, un fost fotbalist acum în vârstă de 53 de ani, populist de dreapta, ca președinte al Georgiei. Învestirea sa va avea loc pe 29 decembrie.
Într-o Georgie zguduită de proteste antiguvernamentale, Zurabishvili, în vârstă de 72 de ani, al cărei mandat se încheie anul acesta, a spus că nu va merge nicăieri.
„Nu va fi nicio învestire, iar mandatul meu continuă”, a spus pe 30 noiembrie titulara de la Orbeliani.
Diplomatul vs. Fotbalistul
Atât mediile din care fac parte cei doi, cât și viziunile lor politice sunt cum nu se poate mai diferite.
Zurabișvili s-a născut în Franța, într-o familie de exilați georgieni care au fugit de invazia Armatei Roșii, în 1921.
Ea a fost zeci de ani diplomat francez înainte de a deveni, în 2004, ministrul de Externe al Georgiei.
Pe măsură ce a înaintat în carieră, ea a devenit tot mai progresistă, reprezentând astfel tot mai multe segmente ale societății georgiane, în special din mediul urban, și un susținător consecvent al integrării țării în Uniunea Europeană.
Nu o dată, Zurabișvili s-a alăturat protestatarilor care de peste două săptămâni ies în stradă în toată țara ca să protesteze împotriva guvernului care suspendă aderarea Georgiei la Uniunea Europeană.
Autoritățile au răspuns printr-o represiune violentă îndreptată atât împotriva protestatarilor, cât și a activiștilor, a opoziției și chiar a jurnaliștilor care-și fac datoria și relatează de la proteste.
Deși a fost susținută inițial, în 2018, de Visul Georgian pentru mandatul ei de președinte, Zurabișvili a devenit un spin în coasta partidului de guvernământ. Deși rolul său oficial este mai mult unui decorativ, ceremonial și fără vreo opțiune politică, Zurabișvili a criticat Visul Georgian pentru atitudinea sa din ce în ce mai autoritară.
În timp ce Zurabișvili s-a portretizat adesea ca un campion al democrației, Kavelașvili s-a descris ca un campion al poporului.
Prezentându-se ca un om simplu, din rândurile poporului georgian, Kavelașvili este un fotbalist celebru care a avut o carieră de succes în străinătate, după ce a jucat în Elveția, Anglia și Rusia.
După ce a intrat în parlament în 2016, Kavelașvili a fondat partidul Puterea Populară, o ramură mai radicală și anti-occidentală a Visului Georgian.
El a făcut apel la inimile rurale conservatoare ale țării și pune frecvent în contrast „valorile tradiționale georgiane” cu ceea ce el vede drept degenerarea liberalismului occidental și a adoptat o linie dură în ceea ce privește imigrația și suveranitatea națională.
Kavelașvili are sprijinul partidului Visul Georgian și al fondatorului său, influentul miliardar Bidzina Ivanișvili. „Este cea mai bună întruchipare a unui bărbat georgian. Un soț minunat și tată a patru copii", a spus Ivanișvili pe 27 noiembrie, când l-a prezentat pe candidatul la președinție.
Alegeri disputate
În centrul conflictului se află disputa privind recentele alegeri parlamentare din țară.
După votul din 26 octombrie, Visul Georgian și-a declarat victoria răsunătoare, câștigând 54%, în timp ce cele patru forțe de opoziție au obținut împreună doar 38%.
Observatorii internaționali și opoziția au reclamat vicierea votului, cu nereguli răspândite în toată țara și au acuzat fraudarea algerilor.
Zurabișvili a spus că alegerile au fost „furate” cu ajutorul Rusiei și că parlamentul nou-ales este ilegitim.
Zurabișvili este ultimul președinte georgian care a fost votat direct de popor.
În 2017, Georgia a adoptat un nou sistem de alegeri prezidențiale indirecte – președintele e ales de Colegiul Electoral format din 300 de membri– ca parte a modificărilor constituționale menite aparent să întărească democrația parlamentară, să reducă polarizarea politică și să se alinieze la normele europene în care rolul președintelui este redus la cel ceremonial.
Criticii reformei susțin totuși că este vorba de fapt despre o acaparare a puterii de către Visul Georgian, menită să slăbească competiția politică și să erodeze potențialele controale asupra autorității parlamentare și guvernamentale.
Tensiuni
De la preluarea mandatului, în 2012, Visul Georgian s-a confruntat cu critici pentru autoritarismul său violent, pentru manipularea alegerilor, pentru amestec în treburile justiției și reprimarea independenței presei.
Georgia a fost criticată anul acesta de Statele Unite și de Uniunea Europeană pentru controversatele legi pe model rusesc: anti-LGBT și împotriva așa-zișilor„agenților străini”, ambele aprobate cu entuziasm de Kavelașvili.
În timp ce mii de georgieni continuă să protesteze în capitală, confruntându-se cu intervenția brutală a poliției, au fost lansate zvonuri nefondate că Zurabișvili ar urma să se baricadeze în palatul prezidențial.
Mulți protestatari se tem că poliția va începe să elibereze bulevardul Rustaveli, unde sunt concentrate demonstrațiile, înaintea alegerilor.
Votul pentru noul președinte este de așteptat să înceapă la 9 dimineața, ora locală, pe 14 decembrie, rezultatele fiind anunțate în aceeași zi.
Deși în colegiul electoral care decide cine e viitorul președinte sunt și membri ai opoziției, aceștia refuză să participe.
Și întrucât există un singur candidat, nu există posibilitatea unui al doilea tur.
Nu este prima dată când Georgia se confruntă cu o astfel de situație.
După ce a fost ales președinte al țării în mai 1991, Zviad Gamsakhurdia a fost înlăturat printr-o lovitură de stat.
În exil, el a refuzat să cedeze puterea sau să recunoască noul guvern condus de Eduard Șevardnadze, ministrul de Externe sovietic din epoca Glasnost.
În 1993, Gamsakhurdia s-a întors în Georgia ca să conducă o rezistență armată nereușită, dar a murit în același an în circumstanțe misterioase.
Rezultatul votului prezidențial din 14 decembrie nu va fi aproape sigur recunoscut de opoziția sau de activiștii societății civile din Georgia.
În timp ce Kavelașvili și partidul de guvernământ rămân populari printre unii georgieni – în special în rândul celor care nu au legătură cu demonstrațiile din stradă – Zurabișvili are sprijinul protestatarilor, după ce violențele poliției împotriva lor au șocat o lume întreagă.
„Sunt protejată de oamenii care sunt în stradă”, a declarat ea pentru BBC pe 1 decembrie. „Cred că partidul de guvernământ este foarte izolat astăzi și va deveni și mai izolat”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
