„Ordonanța-trenuleț”, prin care Guvernul taie cheltuieli de 120 de miliarde de lei în sectorul bugetar și elimină facilități fiscale din sectorul privat, mărind, de asemenea, taxe, a născut un val de revoltă în rândul mai multor categorii sociale.
Documentul a fost adoptat de Guvern pe 30 decembrie 2024 și a strânit un val de nemulțumiri în rândul societății.
Studenții, polițiștii – inclusiv cei din penitenciare – și reprezentanții industriei IT se numără printre categoriile cele mai afectate și mai vocale cu privire la impactul Ordonanței. Lor li se adaugă pensionarii, ale căror venituri nu vor mai fi indexate cu inflația, la fel ca salariile bugetarilor.
Studenții sunt nemulțumiți de limitarea reducerilor de 90% la transportul cu trenul doar pentru rutele între localitatea de domiciliu și cea unde se află facultatea unde studiază. Reclamă și faptul că momentan reducerile nu li se mai adaugă online. Au protestat în stradă, dar au inițiat o petiție care a strâns deja aproape 50.000 de semnături, pentru revizuirea Ordonanței în ceea ce-i privește.
Polițiștii, în frunte cu angajații din penitenciare, au protestat zile de rând în mai multe orașe din țară, precum și la sediul Guvernului, pentru că Ordonanța le taie practic sporurile de 75% pentru munca în weekend și din sărbătorile legale. Veniturile, subdimensionate oricum, spun ei, le scad leafa cu sume între 1.000 - 2.000 de lei.
Un protest al polițiștilor a avut loc și marți, 14 ianuarie, când sute de polițiști au pichetat sediile mai multor instituții publice din București, inclusiv Ministerul Finanțelor.
Reprezentanții unor organizații din IT spun că renunțarea la facilitățile fiscale din domeniu va duce la reduceri de locuri de muncă și retragerea unor investitori. Conform Ordonanței, va fi perceput impozit pe venit de 10% (anterior, pentru partea de venit care nu depășea 10.000 de lei brut acesta nu se plătea) și se reintroduce obligația plății integrale a contribuției la pensii (25%, în loc de 21,25% anterior).
Facilitățile fiscale au fost eliminate, prin Ordonanță, și în alte domenii: industria agro-alimentară și construcții.
Sub efectul Ordonanței au căzut și pensionarii, ale căror venituri nu vor mai fi indexate în raport cu inflația, așa cum prevedea noua Lege a pensiilor, din decembrie 2023, intrată în vigoare în septembrie 2024. Europa Liberă a scris pe larg despre acest subiect pe 8 ianuarie.
Angajații din învățământ și din sistemul sanitar sunt, de asemenea, nemulțumiți de înghețarea veniturilor la nivelul lunii noiembrie 2024.
Alianța studenților: Am fost chemați la negocieri!
Organizațiile studenților au protestat, unele dintre ele în fața Palatului Victoria, față de prevederile Ordonanței care îi afectează direct.
Documentul prevede că, în 2025, studenții nu vor mai beneficia de reducerea de 90% la transportul cu trenul și autobuzul pe orice traseu intern, ci doar pe ruta dintre localitatea de domiciliu și localitatea unde se află facultatea unde studiază.
De asemenea, reducerile la transportul local se aplică doar în orașul în care se află facultatea unde studiază.
Prevederea îi include și pe cei cu unul dintre părinți decedați sau care provin din centre de plasament și care aveau gratuitate totală, pe toate rutele.
După publicarea Ordonanței, atât operatorul feroviar de stat, CFR, cât și majoritatea operatorilor privați au anunțat că biletele cu reducere nu mai pot fi cumpărate online, lucru care îi revoltă pe studenți.
Motivul este că studenții trebuie să prezinte, pe lângă legimația de reducere de student, și cartea de identitate prin care să ateste domiciliul.
În plus, Ordonanța prevede și blocarea burselor studențești la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca în cazul veniturilor bugetarilor și al pensiilor.
După publicarea Ordonanței, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a lansat o petiție cu titlul „Scoteți trenulețul din ordonanță”. Reprezentanții federației – care numără peste 120 de organizații studențești din 19 orașe – a cerut eliminarea prevederilor care taie reducerile la transport nerestricționate de traseu.
„După revoluția din 1989 și până în prezent, dreptul studenților de a circula cu transportul intern feroviar nu a fost niciodată limitat doar pe rutele dintre localitatea de domiciliu și centrul universitar în care aceștia studiau”. semnalează alianța.
Până luni, 13 ianuarie, documentul a fost semnat de aproape 50.000 de persoane.
ANOSR a semnalat că decizia guvernanților a fost luată fără consultarea studenților, lucru semnalat și de o altă federație, Uniunea Națională a Organizațiilor Studențești din România (UNOSR), care a organizat și un protest în fața Palatului Victoria.
Președintele ANOSR, Sergiu Covaci, spune că federația a fost invitată la o rundă de discuții cu autoritățile din Ministerul Transporturilor, lucru pe care l-a cerut și anterior, în mod public.
Spune că federația pe care o reprezintă va milita pentru eliminarea acordării reducerilor doar pe ruta domiciliu-sediul facultății. Asta și pentru că limitează mobilitatea – studenții participă și la diverse colocvii, reuniuni studențești în alte localități.
Mai ales că tinerii își optimizează rutele folosind uneori trenuri de la două sau mai multe companii de transport. Oferă un exemplu concret, recent.
„Cineva a venit de la Sânnicolau Mare (oraș în județul Timiș, n.r) spre București. A venit până la Arad cu un operator, însă operatorii nu comunică între ei să ofere bilete domiciliu-instituție. La Arad răspunsul de la ghișeul operatorului a fost că nu corespunde localitatea de domiciliu cu cea de unde cumpărați bilet”, arată Covaci.
În plus, economiile care s-ar face la buget nu ar fi atât de substanțiale, susține el.
„Noi am cerut și în trecut să vedem execuțiile bugetare legate de impactul bugetar al reducerilor pentru studenți și nu rezulta că ar fi unul foarte semnificativ”, spune președintele ANOSR.
Federația speră ca guvernanții să le asculte nemulțumirile și, dacă nu de la început, cel puțin pe parcursul anului, să revină asupra deciziei.
În schimb, reprezentanții federației spun că vor insista ca CFR, dar și ceilalți operatori, privați, să permită cel puțin achiziția în continuare a biletelor în format online, în cel mai scurt timp.
„Este o prioritate zero, vom insista pe acest lucru până în pânzele albe”, conchide Sergiu Covaci.
Polițiștii, nemulțumiți că li se reduc sporurile pentru weekend-uri și sărbători
Și mai revoltați decât studenții față de prevederile Ordonanței-trenuleț sunt polițiștii, inclusiv cei din sistemul penitenciar.
Au protestat pe rând în mai multe Inspectorate Județene de Poliție, respectiv în penitenciare, precum și în fața Guvernului.
Unii polițiști au făcut grevă japoneză, alții au refuzat să mai dea amenzi sau să lucreze în plus, iar alții au donat sânge pentru a beneficia de o zi liberă.
Pentru joi, 17 ianuarie, este anunțat un protest mai mare al polițiștilor în Capitală, în cazul în care guvernanții, în frunte cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) nu le ascultă revendicările.
Calendarul complet al acțiunilor este postat pe site-ul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.
Polițiștii, inclusiv cei din penitenciare, reclamă în special faptul că li se elimină sporurile, de 75% din salariul de bază, pentru timpul lucrat sâmbăta și duminica, respectiv în sărbători legale (SDSL).
Asta ar însemna cu sume între 1.000 - 2.000 de lei mai puțin la salariu, venit care și așa nu ar fi fost crescut în ultimii ani conform angajamentelor luate de diferitele guverne, susțin reprezentanții sindicatelor din Poliție.
De precizat că, în cazul polițiștilor, al polițiștilor din penitenciare și al personalului militar, Ordonanța prevede, la articolul III, că acestea se pot acorda în continuare, însă doar dacă nu este posibilă compensarea timpului lucrat în weekend-uri și sărbători legale cu zile libere, într-un interval de 50 de zile.
Acordarea sporurilor se va face însă doar după realizarea unui raport justificativ, de către ordonatorul de credite sau șeful unității, în care sunt prezentate motivele pentru care nu a fost posibilă acordarea timpului liber corespunzător.
Spre deosebire, angajaților bugetari obișnuiți, documentul prevede exclusiv recuperarea zilelor lucrate în weekenduri și sărbători legale prin zile libere.
Președintele Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP), Florin Șchiopu, spune pentru Europa Liberă că modul în care sunt formulate prevederile Ordonanței arată intenția explicită a autorităților de a renunța la acordarea sporurilor și pentru polițiști.
Ordonanța vorbește de sporuri pentru munca suplimentară, din weekenduri și sărbători, „prestată în cadrul activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut”. Polițiștii lucrează însă de cele mai multe ori în ture în aceste intervaluri, nu execută neapărat misiuni speciale, spune Șchiopu.
„Este inadmisibil ca salariile bugetarilor să rămână la nivelul din noiembrie 2024, iar nouă să ne scadă veniturile cu 2.000 de lei”, explică el.
Președintele FSSP spune că, în decembrie, unii angajați din penitenciare au „jonglat” cum au putut cu orele suplimentare lucrate – cei mai mulți având, în medie, aproximativ 20 pe lună.
În ianuarie însă, „situația va fi cruntă”, întrucât au fost mult mai multe zile libere în care polițiștii au lucrat, însemnând aproape 60 de ore suplimentare. Unii angajați din penitenciare sunt hotărâți să nu presteze ore suplimentare, dacă nu vor fi plătite ca până acum.
Președintele sindicatului polițiștilor Sidepol, Gabriel Gărînă, a declarat de altfel, pentru Europa Liberă că „măcar să rămânem acolo unde am fost, nu cerem nimic în plus față de ceea ce am avut până la momentul decembrie 2024.”
Tăierea sporurilor, dublate de nemulțumiri mai vechi
Pe de altă parte, nemulțumirile polițiștilor sunt și unele de fond și nu se referă doar la Ordonanța-trenuleț, care limitează sumele polițiștilor pentru voucherele de vacanță la 50% din suma plătită pentru un pachet turistic, cel mult 800 de lei, la fel ca în cazul celorlalți bugetari. Se acordă doar celor cu venituri nete de maxim 8.000 de lei.
De asemenea, pensiile structurilor de forță nu vor mai fi nici ele indexate cu inflația, la fel ca restul pensiilor.
Președintele altui sindicat al polițiștilor, Diamantul, comisarul de poliție Vitalie Josanu, a detaliat recent nemulțumirile de fond ale polițiștilor. Intervenția sa pe temă, într-o emisiune tv postată pe Youtube, a atras susținerea a numeroși polițiști, pe rețelele de socializare.
Acestea vizează:
- declarația recentă a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a dat de înțeles că vârsta de pensionare a polițiștilor ar putea crește. El a spus la început de an că din cauza unei legi prost gândite și prost adoptate, Poliția are în prezent un deficit de polițiști de 25% și că în ultimii 15 ani instituția a pierdut din această cauză 35.000 de cadre. Polițiștii susțin că posibilitatea pensionării mai devreme este o formă de compensare a restricțiilor pe care polițiștii le au cât sunt în activitate, câtă vreme statul nu le poate compensa în bani.
- lipsa de transparență legată de așa numita Ordonanță Bayraktar. Aprobată în martie 2024, Ordonanța stabilește atât drepturile suplimentare pentru angajații MApN, în contextul realizării în România a unei infrastructuri de operare a dronelor Bayraktar. A introdus drepturi financiare suplimentare și pentru polițiști și alte structuri de apărare, siguranță națională și ordine publică. Aplicarea prevederilor este gândită gradual, iar polițiștii vor să știe, oficial, dacă „se mai dă, nu se mai dă.”
- Tăierea sporurilor SDSL. „Se puteau lua alte masuri care sa nu afecteze exact activitatea oamenilor care lucreaza in strada, în prima linie”, spune Vitalie Josanu.
- Secretizarea „abuzivă” a regulamentelor de organizare și funcționare ale unităților.
- Actualizarea sumelor acordate pentru plata chiriei și pentru echipament și „șantajarea” polițiștilor să facă permanență neplătită de la domiciliu.
Reprezentanți ai MAI și ai Guvernului au avut deja runde discuții cu sindicaliștii, pentru a vedea dacă și ce măsuri pot fi corectate din Ordonanță.
Nemulțumiri în IT, domeniu care contribuție substanțial la PIB
Ordonanța trenuleț a nemulțumit puternic și sectorul IT, în special din cauza renunțării la facilitățile fiscale de care beneficiau angajații pentru sumele brute de până la 10.000 de lei.
Pentru această sumă (din suma totală) ei nu plăteau impozit pe venit, de 10%. Totodată, Ordonanța a reintrodus obligația plății integrale a contribuției la pensii, în cuantum de 25% din venitul brut.
Până acum, angajații din domeniu nu erau obligați la plata procentului (de aproape 4%) care mergea spre pilonul de pensii private.
Organizații din domeniu au reacționat ferm față de noile prevederi, care anulează principiul predictibiltății fiscale.
Într-un comunicat publicat recent, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) a transmis, înainte de adoptarea Ordonanței, că măsurile vor descuraja noi investiții în domeniu, din cauza creșterii costurilor cu personalul.
Numărul de locuri de muncă – aproape 200.000 de oameni lucrează în domeniului tehnologiei informației și al serviciilor conexe – ar putea scădea din nou, atrag atenția reprezentanții asociației.
Măsurile lovesc într-unul din cele mai importante domenii economice, mai transmite ANIS. IT-ul are contribuție de 8% în PIB în mod direct și de aproape 15 prin efectul indirect și indus pe care îl generează. De asemenea, industria ar antrena direct și conex aproape 15% din locurile de muncă din economie.
Într-un comunicat din 10 ianuarie, asociația Transilvania IT Cluster, din Cluj – unul din huburile din IT-ul românesc – subliniază că deciziile Guvernului au fost luate fără o consultare reală a pieței.
„Într-o economie globală definită de inovație și transformare digitală, România nu își poate permite să descurajeze sectorul IT, motorul care ne menține competitivi și relevanți, prin adoptarea unor măsuri nefundamentate, care cu siguranță nu vor rezolva problemele”, spune managerul Transilvania It Cluster, Bianca Muntean.
De altfel, ANIS a cerut Guvernului să revină la un calendar predictibil de măsuri fiscale, să revină la masa discuțiilor cu reprezentanții industriei și să caute împreună soluțiile prin care domeniul poate contribui în continuare la digitalizarea și creștere economică.
De precizat că facilitățile fiscale au fost eliminate prin Ordonanță și din celelalte două domenii care beneficiau de acestea, construcțiile și industria agro-alimentară – ultimul în care au fost introduse.
Pensionarii rămân cu pensiile neindexate
După controversele intense de la mijlocului anului 2024 – legate de recalcularea pensiilor care a intrat în vigoare de la 1 septembrie anul trecut – pensionarii se numără printre cei „loviți” direct de Ordonanța trenuleț.
Chiar dacă Ministerul Muncii întărea ideea, în septembrie 2024, la finalizarea recalculărilor, că toate cele 4,6 milioane de pensii publice vor continua să crească cu fiecare indexare anuală (în raport cu inflația), în acest an demersul a fost blocat.
Asta după ce, anul trecut, pensiile au fost indexate cu aproape 14%.
Guvernanții anunțaseră de altfel, în plină campanie electorală, în noiembrie 2024, că punctul de pensie (care se înmulțește cu numărul stagiilor de cotizare în calcularea pensiei) urma să crească cu 12%, adică 10 lei, din 2025.
La mai puțin două luni distanță, după ce Guvernul a adoptat Ordonanța-trenuleț, premierul Marcel Ciolacu le solicita pensionarilor înțelegere față de punerea în stand-by a indexărilor.
„Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că, atunci când vom face bugetul de stat, în ianuarie, vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului”, spunea Marcel Ciolacu, pe 30 decembrie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
