„În momentul în care vom avea absolut toate deciziile legate de Legea Salarizării luate, voi fi prima care vă voi informa. Deocamdată, suntem la prima reformă, cea legată de pensii”, spune pentru Europa Liberă ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Suntem în august 2024, moment în care actul despre care vorbește reprezentantul Guvernului - Legea Salarizării Bugetare - trebuia să fi fost cel puțin prezentat public, dacă nu chiar adoptat, pentru ca România să poată solicita Comisiei Europene a patra tranșă de bani din PNRR.
E vorba despre 2,7 miliarde de euro.
Iar Guvernul nu poate depune la Comisia Europeană cererea de plată numărul patru până ce nu primește răspunsul final și banii din tranșa trei de la Comisia Europeană. Întârzierea din a treia etapă este legată tot de lipsa reformelor asumate de Executiv încă din 2021.
Așadar, cel mai devreme, Guvernul va putea cere banii pentru tranșa a patra la sfârșitul anului.
Una dintre obligațiile României pentru a putea primi banii din tranșa a patra este să facă reforma salarizării bugetare.
Ministerul Muncii a început să lucreze la proiectul de lege încă din 2023.
Nici măcar partenerii sociali pe care ministerul Muncii îi consultă nu au văzut proiectul, spune pentru Europa Liberă președintele Confederației Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Banii din PNRR stau nefolosiți la Banca Națională
După criza economică provocată de pandemia de Covid, în 2022, Uniunea Europeană a decis să acorde statelor membre aproape 650 de miliarde de euro, împrumuturi și granturi (nerambursabile) pentru redresarea companiilor și piețelor. Programul de finanțare se încheie în 2026.
Cu acești bani, cele 27 de state trebuie să facă investiții și reforme. României i-au fost alocate - după negocieri și renegocieri - aproximativ 27 de miliarde de euro, în zece tranșe.
La mijlocul perioadei de aplicare a programului, după doar două tranșe, România a atras 9,4 miliarde de euro, din care a folosit efectiv 3 miliarde de euro. Diferența de peste 6 miliarde de euro stă la Banca Națională, din motive pe care politicienii refuză să le explice public.
Suma din seif reprezintă echivalentul costurilor pentru Autostrada Moldovei A7, Ploiești - Pașcani sau pentru Autostrada Târgu Mureș - Ungheni.
Așadar, România a atras în primii doi ani de funcționare a PNRR aproximativ o treime din suma disponibilă.
Cele 9,4 miliarde de euro reprezintă un avans din partea Comisiei Europene plus echivalentul a primelor două tranșe de bani.
Alte state membre ale Uniunii Europene sunt chiar în urma României la implementarea programului PNRR.
Situația cererilor de plată depuse de statele membre arată că cea mai avansată țară este Italia, care a depus deja șase cereri de plată din banii PNRR, iar Croația a cerut banii aferenți a cinci tranșe de bani.
Două țări, Suedia și Ungaria, nu au cerut încă nicio tranșă de bani.
România așteptă răspunsul Comisiei pentru tranșa a treia de bani
La sfârșitul lui 2023, în luna decembrie, cu o întârziere de un an, România a cerut Comisiei Europene a treia tranșă de bani din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro. Din această sumă, România a primit deja ca prefinanțare 700 de milioane de euro.
Motivul întârzierii a fost în primul rând amânarea realizării reformei pensiilor speciale.
După depunerea cererii de plată numărul trei de către România, Comisia Europeană a constatat că, de fapt, Bucureștiul nu a îndeplinit corect unele dintre obligațiile aferente acestei solicitări.
Printre altele, este vorba despre asigurarea unor conduceri profesioniste la companiile de stat, adică așa zisă guvernare corporativă.
Guvernul a înființat în 2023 o super-agenție a statului care să monitorizeze toate cele 142 de companii deținute tot de stat.
Așa s-a născut Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care a devenit operațională pe 6 martie 2024.
O analiză realizată de Europa Liberă publicată pe 25 iulie, arăta că peste 90 dintre aceste companii sunt conduse de șefi numiți provizoriu.
Comisia Europeană nu a fost însă mulțumită de cum Guvernul a decis să eficientizeze administrarea companiilor de stat.
Europa Liberă a arătat într-un articol în decembrie 2023, că la vârful Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Guvernul numise doi politicieni și un tehnocrat - Mihai Precup (președinte al agenției, fost membru în partidul ProRomânia) și doi vicepreședinți - Ciprian Hojda, de la PNL, și de Victor Moraru, de la PSD.
Pe 16 iulie 2024, conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice a demisionat.
Jaloane PNRR privind guvernanța corportativă
Conform componentei 14 – Buna guvernanță, Secretariatul General al Guvernului are în implementare Reforma 9 – „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”.
Jaloanele și Țintele aferente Reformei sunt:
- J 439 - Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat. Intrarea în vigoare a Legii nr. 111/2016 modificate, eliminându-se toate excepțiile, inclusiv pentru companiile de stat de la nivel local. Termen: Trim. 4 2022.
- J 440 - Operaționalizarea Grupului Operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă. Termen: Trim. 3 2022.
- J 441 - Publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice). Termen: Trim. 2 2023.
- J 442 - Reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat central. Termen: Trim. 4 2023.
- J 443 - Cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor. Termen: Trim. 2 2026.
- J 444 - Reducerea cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat locale. Termen: Trim. 4 2023.
Surse de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au declarat acum, pentru Europa Liberă, că procedura de alegere a unei noi conduceri pentru AMEPIP a fost reluată, iar noii șefi ar putea fi anunțați până la sfârșitul anului.
Alte probleme aferente tranșei de bani numărul trei, pe care Comisia le considera în luna martie nerezolvate corect de către Guvernul României erau:
- reformarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS);
- pragul de impozitare al microîntreprinderilor de la 500.000 de euro cifră de afaceri.
Comisia Europeană consideră că acest prag ar trebui să scadă.
În luna martie, la București, directorul general al task-force-ului pentru Redresare și Reziliență de la Secretariatul General al Comisiei Europene, Celine Gauer, avertiza că România a întârziat deja mult în ceea ce privește implementarea reformelor care ar trebui să ducă, printre altele, la reducerea cheltuielilor bugetare.
„Mesajul meu este unul de urgență. Știm că este dificil, pentru că sunt alegeri în 2024”, a apus în martie reprezentanta Comisiei Europene.
Tot atunci, directorul general adjunct al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare de la Comisia Europeană, Declan Costello, a declarat: „Suntem foarte îngrijorați în privința situației fiscale din România”.
„Ce vedem este o direcție greșită, iar execuția bugetară pentru prima parte a anului 2024 este slabă. Deficitul fiscal nu este sustenabil și prezintă un risc important pentru România. Mă aștept ca deficitul să ajungă la aproape 7% din PIB în acest an”, a atras atenția reprezentantul Comisiei.
România e în procedură de deficit bugetar excesiv din anul 2020, adică depășește cu mult și constant un deficit de 3% din PIB.
În 2023, conform propriilor angajamente, Guvernul ar fi trebuit să reducă deficitul bugetar până la 4,4% din PIB, însă acesta a depășit 5,6% din PIB. La jumătatea anului 2024, deficitul era 3,6%.
Pe 23 iulie, premierul Marcel Ciolacu a declarat că va negocia cu noua Comisie Europeană un acord pe şapte ani, pentru reintrarea în ţinta de deficit bugetar de 3%.
Surse de la Comisia Europeană spun pentru Europa Liberă că instituția va oferi un răspuns României în ceea ce privește tranșa a treia de bani, cel mai devreme, la sfârșitul lunii septembrie. Asta și pentru că se află la debutul unui noi mandat, în urma alegerilor europarlamentare din 9 iunie.
În plus, în august, majoritatea funcționarilor de la Bruxelles sunt în concediu, dar în septembrie vor spune Guvernului Marcel Ciolacu dacă România va primi sau nu, complet sau parțial, tranșa a treia de bani din PNRR, în valoare 2,7 miliarde de euro, din care 700 de milioane au fost deja primite, ca avans.
Dacă Guvernul Uniunii va considera că unele ținte aferente tranșei a treia nu sunt corect realizate de România, suma livrată va fi mai mică, proporțional, așa cum s-a întâmplat și la tranșa a doua.
Și surse guvernamentale de la București spun același lucru pentru Europa Liberă. „Cel mai devreme în octombrie-noiembrie vom primi bani din tranșa a treia”, spune un înalt oficial.
Tranșa patru din PNRR depinde de reforma salarizării bugetare
Tot 2,7 miliarde de euro ar trebui să primească România și în cea de-a patra tranșă de bani.
Una dintre obligațiile României pentru a putea primi banii din tranșa a patra este să facă reforma salarizării bugetare.
Ministerul Muncii a început să lucreze la proiectul de lege încă din 2023. Proiectul nu a fost prezentat nici în august 2024.
Nici măcar partenerii sociali pe care ministerul Muncii îi consultă nu au văzut proiectul, spune pentru Europa Liberă președintele Confederației Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, precizează pentru Europa Liberă:
„În momentul în care vom avea absolut toate deciziile legate de legea salarizării luate, voi fi prima care vă voi informa. Deocamdată, suntem la prima reformă, cea legată de pensii”.
Ministerul Muncii trimite în această perioadă deciziile de recalculare a pensiilor publice.
Simona Bucura completează: „Am finalizat etapa de dialog social cu toate familiile ocupaționale (…). Obiectivul Ministerului Muncii este în primul rând să facă o lege bună”.
Întrebată ce a făcut până acum Ministerul Muncii din reforma salarizării bugetare, ministrul spune:
„Noi avem angajamente luate pe partea de echitate, pe respectarea coeficienților și reașezare a coeficienților cât mai corect în interiorul familiilor ocupaționale, pe solicitarea de a avea o grilă (n.r. de salarizare) inclusiv pentru administrația publică locală, pe solicitarea de a avea un nivel al sporurilor de maximum 20%”.
O altă prevedere din viitoarea lege va permite acordarea unor prime la stat, în funcție de performanță.
Salariile bugetarilor se vor întinde pe o scară cu 12 trepte, în care cel mai mare salariu îl va avea președintele țării.
Obictivele Ministerului Muncii în ceea ce privește salarizarea bugetarilor
• Reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază;
• Reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice și funcțiilor contractuale, așa cum era prevăzut în legislația anterioară Legii-cadru nr. 153/2017;
• Revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sporurilor la 20% din suma salariilor de bază pe ordonator principal de credite;
• Acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte.
Tot în această lege, va fi cuprinsă și salarizarea angajaților din sistemul de apărare.
„În momentul acesta, ne aflăm în etapa în care colaboratorii noștri fac partea de impact financiar. Mă refer aici la colaboratorii noștri de la Banca Mondială”, a explicat ministrul Muncii.
Liderul Confederației Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, declară că se așteaptă ca impactul bugetar al legii să fie de câteva miliarde de euro anual.
„Impactul bugetar este greu de estimat, dar toate creșterile din vara anului trecut până în prezent sunt (vor fi) considerate ca un avans la noua lege. Estimat, brut, impactul crește cel puțin cu 20% fondul total de salarii. Asta, păstrând același număr de bugetari”, explică liderul sindical.
Cum fondul de salarii este acum de aproximativ 140 de miliarde de lei (28 de miliarde de euro) pe an, spune Bogdan Hossu, impactul viitoarei legi a salarizării ar putea fi de cel puțin 28 de miliarde de lei anual, adică 5,6 miliarde de euro anual.
Surse din administrația centrală au precizat pentru Europa Liberă că Guvernul Marcel Ciolacu nu-și permite acum un asemenea cost, mai ales că, din luna septembrie, pensiile vor crește în urma recalculării.
Alte surse politice spun că Guvernul nu vrea să pună pe masa alegătorilor o dezbatere atât de importantă înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie și decembrie.
Potrivit liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu, din discuțiile cu Ministerul Muncii nu a reieșit încă dacă viitoare lege a salarizării în sistemul de stat se va aplica integral de la data adoptării ei, așa cum ar vrea Uniunea Europeană, sau eșalonat pe doi-patru ani.
Partenerul Ministrului Muncii la elaborarea noii legi a salarizării este Banca Mondială.
Ministrul Muncii precizează pentru Europa Liberă că în acest proces s-au încheiat trei etape, fiecare având consultanța Băncii Mondiale.
Ministerul i-a plătit Băncii Mondiale, pentru fiecare etapă, între aproape 150.000 de euro și 215.000 de euro.
Pe 16 iulie, premierul Marcel Ciolacu declara că „cele mai importante reforme se vor regăsi în cererea de plată numărul patru din PNRR”, iar „sistemul public are nevoie de reforme”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
