Linkuri accesibilitate

Accesul liber la informațiile de interes public, pus în pericol. Proiect eșuat al PSD și PNL


Un proiect de lege inițiat de fosta consilieră a Olguței Vasilescu, o deputată PSD de Dolj, pune în pericol liberul acces la informații de interes public.

Un grup de patru deputați PSD și unul PNL și-au dat mâna într-o inițiativă legislativă care restrânge liberul acces la informații de interes public. Criteriul de acces propus este relativ: „buna credință”. Scopul declarat: să protejeze firmele și instituțiile de ONG-uri și „postaci pe Facebook”.

O inițiativă legislativă scrisă de fosta consilieră a Olguței Vasilescu, deputata PSD Eliza Ștefănescu-Peța, la care s-au raliat și Florin Roman de la PNL, dar și alți trei deputați PSD (Vlad Bontea, Claudiu Ilișanu și George Vișan), a propus modificarea unei legi fundamentale pentru bunul mers al statului de drept din România și care a făcut parte dintre condițiile puse statului român de Uniunea Europeană, pentru a primi acces în spațiul comunitar. Este vorba de legea 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, un instrument foarte important pentru cetățeni, dar și pentru jurnaliști sau ONG-uri, de a afla informații despre activitatea instituțiilor publice și mai ales despre modul în care acestea cheltuiesc banii publici.

La două zile după depunerea proiectului la Senat, semnatarii de la PSD și PNL au anunțat că își retrag inițiativa.

Legea propune ca instituțiile care primesc solicitări de informații publice să le poată refuza, pe un criteriu complet lipsit de obiectivitate și aflat strict la libera interpretare a instituției: „buna credință” a solicitantului. Motivul invocat de deputata PSD de la Craiova este că instituțiile „se transformă în niște entități la dispoziția și cheremul diverselor ONG-uri, diverse persoane fizice sau postaci pe facebook”. Un alt motiv este că documentele „sunt folosite ca o formă de șantaj și amenințare de diverși ONG-iști”.

Autoritatea sau instituția publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informațiilor solicitate (…) în condițiile în care aceste informații sunt solicitate cu rea-credință, încălcând dispozițiile referitoare la buna-credință prevăzute în Constituție și legile în vigoare”, se arată în proiectul de lege.

Eliza Ștefănescu Peța, inițiatoarea proiectului.
Eliza Ștefănescu Peța, inițiatoarea proiectului.

Instituțiile mai pot refuza accesul la informații și dacă acestea „fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidențiale ce ar putea pune în pericol activitatea unor firme sau dacă există un proces pe rol, iar informațiile ar putea cauza uneia dintre părți în judecarea echitabilă a cauzei”.

Un alt motiv de refuz al accesului poate fi dacă volumul informațiilor depășește 50 de pagini.

În esență, în opinia autorilor proiectului, cetățeanul care solicită informații este inamicul declarat al statului.
Scrisoare deschisă ONG-uri

De asemenea, inițiatorii propun ca toate costurile legate de indentificarea informațiilor publice și transmiterea lor solicitanților, de la scanare sau xeroxare, până la „căutare și identificare” a documentelor în arhive, să fie suportate de către solicitanți, adică tot de cetățenii care plătesc deja, prin taxe și impozite, salariile funcționarilor angajați să se ocupe de aceste activități.

Deputatul PNL Florin Roman a anunțat și el vineri că își retrage semnătura de pe acest proiect și că PNL nu va susține proiectul. „Nu vreau să dau vina pe nimeni, e greșeala mea că nu am lecturat 100% proiectul. Mi-am asumat această decizie, în momentul în care am înțeles că este greșită, mi-am retras semnătura și vom vota împotrivă”, a declarat liderul deputaților PNL, Florin Roman, pentru Europa Liberă. El a spus că se gândește ca după alegeri să introducă o modificare a legii 544/2001, care să vină cu amenzi pentru instituțiile care refuză să dea informații de interes public.

Am primit semnale de la oameni de bună credință, că în forma propusă de inițiator poate naște interpretări abuzive, și din acest motiv nu am dorit să las nici un fel de interpretare”, a mai arătat Florin Roman, într-o declarație de presă.

PSD retrage proiectul, dar cu rezerve. Unele prevederi erau bune

Deputații PSD au retras această inițiativă, și-au retras semnăturile de pe ea, inclusiv doamna deputat inițiatoare. Înțeleg că și domnul Roman a făcut la fel. În acest moment, ea nu mai există, este în aer, nu mai poate continua procedura parlamentară.
Alfred Simonis, lider deputați PSD

Autoarea proiectului de lege, deputata PSD Eliza Ștefănescu-Peța, nu a răspuns solicitării Europei Libere pentru un punct de veder.

Deputații PSD au retras această inițiativă, și-au retras semnăturile de pe ea, inclusiv doamna deputat inițiatoare. Înțeleg că și domnul Roman a făcut la fel. În acest moment, ea nu mai există, este în aer, nu mai poate continua procedura parlamentară. PSD nu a susținut această inițiativă. Faptul că unul, doi trei parlamentari de la PSD și PNL au semnat o astfel de inițiativă nu înseamnă că cele două partide o susțin. Este un mecanism pe care fiecare parlamentar îl are la îndemână”, a explicat pentru Europa Liberă liderul deputaților PSD, Alfred Simonis.

Pe de altă parte, deputatul PSD consideră că „există lacune” în legea 544/2001 și că proiectul colegei de la Dolj avea și unele prevederi corecte. „Prevederea care presupune că dacă documentul solicitat este public, să nu-ți mai dea documentul instituția respectivă, ci doar linkul de unde poți lua documentul mi se pare de bun simț”, spune Simonis. El recunoaște însă că astfel de inițiative legislative care privesc dreptul la informații publice ar trebui dezbătute înainte de a fi depuse în Parlament.

Nu pot să înțeleg (formularea) cu rea-voință, că nu poți să identifici reaua-credință. Dar pe de altă parte vă pot pune la dispoziție documente care sună așa: „domnule primar hoț, infractor, corupt, nenorocit, vă rog să îmi puneți la dispoziție documentul X”. Și trebuie dat. Trebuie găsite și formulări prin care să nu se poată permite chiar orice. Avem solicitări despre extratereștri, și la Parlament, și în altă parte. Și trebuie să răspundem. În acest moment, oricine poate cere orice, în orice calitate. Și există un termen de 30 de zile”, mai explică Simonis, pentru Europa Liberă.

ONG-uri: „Cetățeanul care solicită informații este inamicul declarat al statului”

Mai multe ONG-uri (Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, CeRe și Asociația pentru Tehnologie și Internet) au reacționat vineri într-o poziție comună, cerând Parlamentului să respingă acest proiect de lege.

Organizațiile semnatare cer Parlamentului să apere acest instrument esențial în garantarea transparenței guvernării și să respingă proiectul de lege care, practic, ia în derâdere un drept fundamental garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului – accesul la informațiile de interes public”, se arată în poziția asociațiilor civice.

În esență, în opinia autorilor proiectului, cetățeanul care solicită informații este inamicul declarat al statului”, mai scriu ONG-urile semnatare.

ONG-urile avertizează că acest proiect este al treilea pus în dezbaterea Parlamentului doar în ultimele trei luni, pentru modificarea legii 544/2001.

În dezbatere parlamentară se mai află proiectul de lege 529/2020 depus de un grup de parlamentari USR și PSD, care impune comunicarea datelor în formate electronice deschise și prelucrabile automat și instituirea unui registru public electronic care să conțină toate cererile primite și toate răspunsurile la acestea. „Proiectul prevede însă și abrogarea articolului care permite depunerea cererilor în format electronic”, avertizează ONG-urile.

În luna august, Guvernul a elaborat un set de amendamente la normele de aplicare a legii prin care prevedea, printre altele, că informațiile de interes public „se furnizează în forma în care sunt identificate și deținute de autoritatea sau instituția publică”. Acest lucru „ar exclude răspunsuri procesate de gen liste, tabele sau statistici, dacă acestea nu există deja, dar și datele primare care stau la baza acestora, dacă nu sunt cerute explicit”, mai arată semnatarii scrisorii deschise.

Motivarea: instituțiile se află „la cheremul diverselor ONG-uri sau postaci pe facebook”

Limbajul și argumentele folosite de autoarea expunerii de motive a acestui proiect de lege depus joi la Senat, deputata PSD Eliza-Mădălina Ștefănescu, fosta consilieră a Olguței Vasilescu la Primăria Craiova și fosta directoare a serviciului de Salubritate din Craiova, intră deseori în sfera colocvialului sau ignoră complet reglementările în materie privind transparența autorităților publice.

  • „sunt instituite pe seama autorităților publice o serie de obligații care îngreuneză excesiv activitatea acestora”.
  • „trebuie întocmite și o serie de buletine informative, rapoarte anuale, fără nici un sens sau scop practic”, (…) „personalul din cadrul autorităților sau instituțiilor publice fiind obligat să lucreze pentru întocmirea unor hârtii care nu își au absolut nici un rost”.
  • „Probabil că persoanele care au gândit aceste prevederi stau ascunse prin diverse birouri fără a avea nici o tangență cu realitatea din instituțiile sau după caz autoritățile publice cu personal foarte puțin la număr”.
  • „autoritățile publice prin personalul lor sunt puse practic la dispoziția oricui, sunt obligate să preia cereri de la "NIMENI" fără semnătură, sunt obligate să lucreze pentru "NIMENI" întrucât cererea nefiind semnată evident că solicitantul înscris în ea poate să nu-și asume nici o răspundere cu privire la respectivul document, și totodată în final autoritățile publice sunt obligate să trimita răspunsul concret și toate informațiile solicitate către același "NIMENI" pe adrese de e-mail indicate, care la fel de bine pot fi adrese de e-mail fictive”.
  • „Aceste reglementări absurde dau prilejul diverșilor ONG-iști care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetățeanului, solicită nu doar simple documente ce constituie informații publice, ci întregi arhive de mii de pagini de documente pe mai mulți ani (…)”.
  • Documentele „sunt folosite de către aceștia în scopul exercitării diverselor forme de șantaj, fie față de funcționarii din Primării sau demnitari, fie față de firmele cu care Primăriile în cauză au încheiate diverse contracte și așa mai departe”.
  • Documentele „sunt folosite ca o formă de șantaj și amenințare de diverși ONG-iști care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetățeanului, se folosesc de aceste prevederi pentru a pune în dificultate și a exercita o continuă presiune si hărțuire fie față de funcționarii din Primării sau demnitari, fie față de firmele cu care Primăriile în cauză au încheiate diverse contracte ori de a instiga cetățenii împotriva autorităților locale și de a provoca scandaluri publice”.
  • „De aceste aspecte profită diverse ONG-uri și diverse persoane fizice sau postaci pe facebook , care, sub pretextul că ar fi în interesul civic, abuzează de aceste prevederi absurde în mod excesiv”.
  • Instituțiile „se transformă în niște entități la dispoziția și cheremul diverselor ONG-uri, diverse persoane fizice sau postaci pe facebook”.

Facebook Forum

Dezinformări și știri credibile despre alegerile din SUA. Cum le discerni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
XS
SM
MD
LG