Pe 27 decembrie 2020, primul român, o asistentă medicală de la Institutul Matei Balș din București, era vaccinat anti-Covid. Momentul așteptat cu nerăbdare de toată țara, după o luptă de aproape un an cu pandemia, venise.
Dincolo de dezbaterile privind eficacitatea sa, eventualele efecte adverse și tot soiul de informații care erau vehiculate în spațiul public, în sfârșit, exista o armă împotriva virusului care ținuse închiși în case și omorâse deja milioane de oameni în toată lumea.
România a fost printre primele țări în care vaccinurile au fost accesibile - se întâmpla grație unui acord încheiat de Comisia Europeană cu producătorul Pfizer, primul care a avut un vaccin aprobat în Uniunea Europeană, pe 21 decembrie 2020.
Mecanismul comun european al achiziției vaccinurilor
Din decembrie 2020 și până în iunie 2022, Comisia Europeană a acordat șase autorizații de introducere condiționată pe piață pentru vaccinuri împotriva COVID-19:
- BioNTech și Pfizer (pe 21 decembrie 2020)
- Moderna (pe 6 ianuarie 2021),
- Astra Zeneca (pe 29 ianuarie 2021),
- Johnson & Johnson (pe 11 martie 2021),
- Novavax (pe 20 decembrie 2021) și Valneva (pe 24 iunie 2022).
Comsia Europeană a încheiat – în numele și pentru statele membre – contractele SANTE/2021/C3/005 cu firmele producătoare de vaccinuri. Companiile erau din UE și din afara ei. Contractele prevedeau cantități maxime de vaccin contractate pentru toată Uniunea.
- BioNTech-Pfizer, până la 2,4 miliarde de doze
- AstraZeneca, până la 400 de milioane de doze
- Sanofi-GSK, până la 300 de milioane de doze
- Johnson & Johnson, până la 400 de milioane de doze
- Moderna, până la 460 de milioane de doze
- Novavax, până la 200 de milioane de doze
- Valneva, până la 1,2 milioane de doze
- HIPRA Human Health, până la 250 de milioane de doze.
România putea beneficia prin mecanismul european de furnizare de vaccinuri de 4,3% din vaccinurile contractate, conform cu proporția populației din Uniune.
Primele săptămâni și chiar luni după debutul vaccinării au fost sub semnul unei adevărate isterii naționale. Cererea de imunizare depășea cu mult capacitatea existentă la acel moment, așa că au fost stabilite categorii de populație care au acces prioritar - personalul medical, din Apărare, din Ministerul de Interne, bolnavii cronici etc.
A existat chiar un scandal al centrelor paralele de vaccinare - centre care nu apăreau în registrul oficial publicat pe pagina de internet dedicată atunci acestei acțiuni.
Pe lângă centrele oficiale de vaccinare, accesibile în platforma națională și pe care se faceau programări, mai existau încă de patru ori mai multe centre care nu apareau pe platformă – de la spitale, la instituții militare sau ale Ministerului Afacerilor Interne.
Vaccinarea în masă a început abia în luna mai 2021.
Până pe 5 noiembrie 2023, au fost folosite, în total 16.924.403 de doze (din toate tipurile de vaccin) și au fost vaccinați cu schema completă 8.131.206 de oameni - conform Institutului de Sănătate Publică din subordinea Ministerului Sănătății.
Cine s-a ocupat de vaccinare?
În pregătirea imunizării în masă a românilor, anunțată încă din vara lui 2020 și așteptată cu sufletul la gură, Guvernul României a înființat, în noiembrie 2020, prin HOTĂRÂREA nr. 1.031 din 27 noiembrie 2020, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), parte din Strategia de vaccinare împotriva Covid-19.
CNCAV urma să asigure organizarea și coordonarea activităților din cadrul procesului de vaccinare. Comitetul era definit ca organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului. Componența acestui comitet nu a fost făcută publică niciodată.
Aceeași Strategie de vaccinare stabilea și ce responsabilități au alte structuri ale statului în cadrul campaniei.
Nicăieri, nici în textul legii și nici în normele de aplicare, nu era scris explicit cine se ocupă de procurarea / achiziționarea vaccinurilor.
Scandalul dozelor
Interesul populației față de vaccinare a scăzut spre vara lui 2021. În iunie, se punea deja problema unor doze care urmau să expire.
În acel moment, 25% din populația eligibilă a României - adică 4.661.527 de persoane - era vaccinată deja cu cel puțin o doză. În depozite mai erau 6.510.788 de vaccinuri și mai multe zeci de milioane erau deja comandate.
Dar despre acest lucru s-a aflat abia când Guvernul a decis că e nevoie de o modificare legislativă pentru a gestiona dozele în plus.
În iunie 2021, Guvernul aprobă o Ordonanță de Urgență privind reglementarea unor măsuri pentru valorificarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, achiziționate de către statul român prin Ministerul Sănătății. Mai exact, după adoptarea măsurii, România putea vinde sau dona dozele nefolosite.
Iar în nota de fundamentare apăreau și primele cifre oficiale. România contractase deja peste 56 de milioane de doze de vaccin, iar prognoza era că doar 8,6 milioane ar mai fi fost utilizate.
Nota de fundamentare:
Presa a preluat subiectul și au apărut primele date despre zecile de milioane de doze comandate de România care ar fi costat bugetul sute de milioane de euro. Ele s-ar fi adăugat celor deja aflate în depozite.
În iulie 2021, a venit și o primă reacție a prim-ministrului Florin Cîțu: România nu ar fi cumpărat 120 de milioane de doze de vaccin, cifră vehiculată de presă, ci doar le-ar fi comandat.
"Nu le-am cumpărat. Sunt comandă. (...) Strategia de a cumpăra vaccin este asumată la nivelul întregii Uniunii Europene. Toată lumea are aceeaşi strategie (...), toate ţările merg pe aceeaşi direcţie. Strategia a fost iniţial făcută de Comisia Europeană, luând în calcul şi acest sistem de revânzare a vaccinului sau donaţii pentru alte ţări (...). Deci, este o strategie la care noi am luat parte. Dacă nu participam la această strategie, poate că n-am fi avut vaccin la fel de repede", a afirmat Florin Cîţu, preluat de Agerpres.
"Vom vedea care este factura finală atunci când le vom plăti. Multe dintre ele le-am vândut, preţul a mai scăzut la unele dintre ele. Deci, nu există un cost fix la început. În primul rând, se face comanda şi apoi avem şi factura ", a adăugat acesta.
În septembrie 2021, Direcția Națională Anticorupție a anunțat că a deschis, prin autosesizare, un dosar de cercetare a modului în care s-a făcut achiziția acestor vaccinuri, dosar in rem (dosar în care se cercetează faptele, nu persoane).
DNA a finalizat ancheta și cere inculparea a trei persoane
Pe 23 noiembrie anul acesta, Parchetul Anticorupție (DNA) a anunțat că cere ridicarea imunității pentru trei persoane inculpate în dosarul achiziției de vaccinuri, deschis în septembrie 2021.
Nu precizează numele celor pentru care cere ridicarea imunității, dar Europa Liberă a aflat că este vorba de fostul premier Florin Cîțu (23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021) și doi foști miniștri ai Sănătății din Cabinetul lui: Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Voiculescu a deținut portofoliul Sănătății în Guvernul Cîțu în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021, iar Ioana Mihăilă i-a urmat, în perioada 21 aprilie 2021 – 8 septembrie 2021.
Cei trei sunt acuzați de procurori că au semnat pentru cumpărarea de doze de vaccin excedentare nevoii reale. Acuzațiile sunt de abuz în serviciu și complicitate, plus prejudicierea bugetului statului cu 1 miliard de euro.
Acuzațiile DNA:
- Vlad Vasile Voiculescu - acuzat de procurori că ar fi semnat pentru achiziționarea a 14.445.798 doze de vaccin. (contract Pfizer 2021-8.055.394 doze inițiale, contract Moderna nou – 6.390.404 doze),
- Ioana Mihăilă - acuzată că ar fi semnat pentru achiziționarea a 34.099.623 doze Pfizer,
- Florin Cîțu - acuzat că fi aprobat achizițiile pentru 2022-2023.
Procurorii susțin că aceste achiziții s-au făcut fără a ține cont de nevoile reale, în condițiile în care „România acceptase deja până la acel moment aproape 38 de milioane (37.588.366) de doze, din care 33 de milioane (33.328.096) de către Tătaru Nelu (ministru al Sănătății în perioada 26 martie 2020 – 23 decembrie 2020- n.r.) și 4.260.270 dozele opționale Pfizer acceptate de către ministrul sănătății Voiculescu Vlad Vasile, în decembrie 2020”.
Toate aceste achiziții în plus puteau fi evitate prin folosirea unei prevederi contractuale prin care România putea să renunțe la cota parte de vaccinuri de la Uniunea Europeană, afirmă procurorii Direcției Anticorupție.
„Comisia Europeană a înființat un comitet director și o echipă comună de negociere care urma să discute cu companiile și să negocieze pachetele de contracte de cumpărare în avans/rezervarea dozelor. Statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile, o clauză de opt-out, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, explică în referat procurorii.
Cu alte cuvinte, când Comisia Europeană anunța că are disponibilă o nouă tranșă de vaccinuri, fiecare țară putea decide, în termen de cinci zile, dacă cumpără sau nu.
„Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, afirmă procurorii DNA.
Iar acuzația directă ține de „încălcarea dispozițiilor legale și, în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”.
Mecansimul - cine stabilea necesitatea dozelor de vaccinare
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, unul dintre cei acuzați de DNA, a explicat pentru Europa Liberă care era, din punctul său de vedere, lanțul deciziilor.
„Decizia era luată la CNCAV (Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19) de dl Gheorghiță (șef al CNCAV în acea perioadă) împreună cu dl Cîțu. Ministrul Sănătății nu era nici măcar informat. La mine au venit la 2-3 săptămâni după ce expirase termenul de 5 zile de opt-out în care România putea refuza o cantitate de vaccinuri.
Când au venit la mine să semnez, i-am trimis la Cîțu, care luase decizia, și am făcut apoi Memorandum în Guvern, pentru ca tot guvernul să știe și premierul să își asume. Abia apoi am semnat un bon de comandă, respectând decizia din Guvern, asumată de premier”, spune Vlad Voiculescu.
„Nu Ministerul Sănătății s-a ocupat de vaccinare”, a susținut acesta din primul moment în care s-a pus problema unei anchete privind achiziția de vaccin.
Florin Cîțu nu a răspuns întrebărilor Europa Liberă legate de acuzațiile aduse de DNA, dar și de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu. A vorbit, însă, despre achiziția de vaccinuri, în ședința de Guvern din 22 septembrie 2021, la o zi după ce DNA a anunțat că va ancheta cumpărarea de doze de vaccin. Și a dat vina pe Vlad Voiculescu.
„Aş vrea să vă spun că, pentru a face o comandă, cel care semnează în numele României este ministrul Sănătăţii. Ministrul Sănătăţii, dacă ar avea o problemă la un moment dat cu un anumit număr de doze, ar fi spus ceva. Și am aici mai multe date. Ele au fost semnate, bineînțeles, de mai mulți miniștri ai Sănătății în ultima perioadă și avem: domnul Nelu Tătaru a semnat, domnul Nelu Tătaru, domnul Vlad Voiculescu și doamna Ioana Mihăilă, și eu, când am fost ministru interimar”, declara, în septembrie 2021, Florin Cîțu.
Nici col. Valeriu Gheorghiță, fost șef al CNCAV, nu a răspuns întrebărilor Europa Liberă.
În septembrie 2021, când DNA a anunțat că deschide ancheta privind achiziția de vaccinuri, Valeriu Gheorghiță a declarat că achizițiile s-au făcut în acord cu mecanismul european.
„Nu ştiu, nu am date suplimentare. Modalitatea de achiziţie la nivelul tuturor ţărilor europene se supune aceleiaşi proceduri întocmită şi elaborată de Comisia Europeană”, declara în 2021 Valeriu Gheorghiță, preluat de Mediafax.
Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, spune pentru Europa Liberă: „Am văzut cererea procurorilor în presă, nu știu ce conține. Este evident că instituțiile abilitate au tot dreptul să investigheze fapte sau decizii care au legătură cu banii publici și le stau la dispoziție pentru lămurirea oricărei situații care are legătură cu funcțiile publice pe care le-am ocupat”.
Câte vaccinuri s-au cumpărat, câte s-au folosit, câte s-au distrus, câte s-au vândut/donat
În perioada 27 decembrie 2020-5 noiembrie 2023 :
- total doze administrate: 16.924.403
- tipuri de vaccinuri: Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson& Johnson, Pfizer Pediatric, Pfizer Omicron
Sursa: Institutul Național de Sănătate Publică
Singura informare oficială despre achizițiile din campania de vaccinare din România se regăsește într-o Notă de informare, prezentată în ședința de Guvern de la sfârșitul lui martie 2022, când practic campania de vaccinare se cam încheiase.
1. De la Pfizer/BioNTech
- 25.095.744 doze în 2020 și 2021.
- O parte din dozele rămase au fost redistribuite altor țări prin amendarea Formularelor de comandã ale vaccinului. Au mai rămas în România aproape 18 milioane (17.924.812) doze de vaccin Pfizer.
- Din acestea, România a vândut un milion (1.170.000) Danemarcei și aproape un milion și jumătate (1.489.410) de doze Coreei de Sud. O sută de mii (100,620) au fost donate Republicii Moldova.
- Aproape 40 de milioane de doze (39.099.623) pentru perioada 2022-2023 (angajament obligatoriu stabilit prin Memorandumul semnat în mai 2021).
- Din acestea, 5 milloane de doze din totalul aferent anului 2022 au fost redistribuite (direct din fabrică) către Germania si 1,5 millioane către Ungaria, cu scăderea lor din contractul total de pe 2022.
- Astfel, România a rămas cu obligatia de contractare de peste 32 de milioane (32.599.623) de doze de vaccin Pfizer pentru anii 2022-2023 (13.049.812 pentru 2022 și 19.549.811 pentru 2023).
- Stocul de vaccin Pfizer existent în depozitele nationale la data de 23.03.2022, conform informării CNCAV, era de de 3.476.876 milioane (întrucât mai existau stocuri si din contractul precedent; include si doze pediatrice).
- România avea de plătit, în martie 2022, facturi restante din contractul din 2020-2021, în valoare de 80,4 de milioane de euro (402.577.561 lei) și facturi pentru dozele livrate din contractul din 2022-2023 în valoare de 35,7 milioane de euro (178.464.960 lei).
- Pentru cantitatea rămasă de livrat în 2022, costul estimat este de 215 de milioane de euro (1.074.316.992 de lei).
- Pentru cantiate rămasã de livrat în 2023, costul estimat este de 375 de milioane de euro (1.876.781.856 lei).
Total pentru Pfizer: 706 milioane de euro
2. De la Moderna
- Aproape 10 milioane (9.798,619) de doze în 2020, din care au fost livrate până în februarie 2022 patru milioane și jumătate (4.424.300).
- 1.009.560 de doze fuseseră folosite în România până pe 12.03.2022.
- Din dozele rămase, România a donat 450.000 Coreei de Sud și a vândut Germaniei 912.000.
- Stocul de vaccin Moderna existent în depozitele naționale la data de 23.03.2022, conform informării CNCAV, era de aproximativ 1,9 milioane doze.
- România mai are de primit 5.385.479 milioane doze de vaccin Moderna.
- România are de plătit facturi restante din contractul din 2020-2021 în valoare de aproape 20 de milioane de euro (99.697.122,05 lei).
- Pentru cantitatea rămasă de livrat în 2022, costul estimat este de aproximativ 139 de milioane de euro (690.687.681,75 lei).
Total pentru Moderna: 159 milioane euro
3. De la Janssen (Johnson& Johnson)
- Contractul a fost de 8.520.538 doze (7.444.714 pentru 2021 si 1.075.824 pentru 2022). Până pe 23 februarie 2022, fuseseră livrate 4.080.300 doze.
- 2.046.852 de doze au fost folosite în România până pe 12 martie 2022.
- Din dozele contractate și rămase de livrat pentru România în 2021 și 2022 (4.440.238 doze), Guvernul a transmis decizia de a renunța la un milion (1.075.824) de doze. Acestea care erau opționale pentru alocare în 2022, fără a avea obligația de platã. Alte 3 milioane (3.364.414) de vaccinuri din pentru 2021 urmau să fie donate și revândute.
- Republica Moldova a cerut 80 de mii dintre ele.
- România avea de plătit facturi restante la Johnson & Johnson, în martie 2022, din contractul din 2020-2021, în valoare de 2 milioane de euro (10.276.032 lei)
- Pentru cantitatea rămasă de livrat în 2022, costul estimat este de 30 de milioane de euro (151.398.630 lei).
Total pentru Johnson & Johnson 32 milioane euro
4. De la AstraZeneca
- Conform contractului, în 2020, România a cumpărat de la AstraZeneca aproape 13 milioane (12.879.533) de doze. Aproape 5 milioane (4.478.000) au fost livrate până pe 23 februarie 2022.
- 852.354 de doze au fost utilizate în România până pe 12 martie 2022.
- Din restul, România a donat 1.569.800 de doze către Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Tunisia,Egipt, Vietnam și 1,1 milioane de doze către Pakistan, Bangladesh, Algeria si Libia.
- România mai are de primit 8.401.533 de doze vaccin AstraZeneca.
- Stocul de vaccin AstraZeneca existent în depozitele naționale la data de 23.03.2022, conform informării CNCAV, este de un milion (1.101.670) de doze - aproape toate (1.072.800) sunt disponibile pentru donațiile hotărâte conform HG-ului 273/2022.
- România are de plătit către AstraZeneca facturi restante din contractul din 2020-2021 în valoare de 2 milioane de euro (10.276.032 lei).
5. De la Valneva
- Cu compania Valneva, România a semnat în decembrie 2021 un formular de comandă pentru 10.000 de doze de vaccin. Ele nu au fost încă livrate, dar, când vor ajunge, nota de plată va fi de 160 de mii de euro - prețul unui vaccin este 16 euro).
6. De la Novavax
- Cu Novavax, România încă nu a semnat formularul de comandă, dar are - conform contractului - obligația de plată pentru 10.000 de doze. Cum prețul unei doze este 21 de dolari americani, factura va fi de 210.000 de USD.
Pe 29 iunie 2022, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 se închide, la un an și jumătate de la înființare.
„Pandemia și vaccinarea vor rămâne un capitol unic în viața fiecăruia dintre noi”, este ultimul mesaj transmis de misteriosul Comitet care a gestionat pandemia.
