Începutul anului găsea România în fruntea clasamentului european privind vaccinarea. Campania a început cu imunizarea „esențialilor”, iar după ce a fost extinsă și în rândul populației generale, autoritățile au fost nevoite să creeze liste de așteptare pentru cei care voiau să se vaccineze.
Părea că interesul românilor pentru vaccin era imens, iar autoritățile nu ratau ocazia să folosească acele cifre în discursuri triumfaliste privind „succesul” campaniei de vaccinare.
Câteva luni mai târziu, lucrurile s-au schimbat.
România are acum vaccinuri pentru toată lumea. Însă interesul populației pentru imunizare s-a disipat, pe fondul unei campanii de informare eșuate, acaparată pe alocuri de anti-vaxxeri sau de promotori ai teoriei conspirației.
România are în prezent un stoc de peste 6 milioane de vaccinuri, suficiente pentru a atinge cifra de 10 milioane de persoane vaccinate și a fi pregătită pentru iminentul val patru al pandemiei, invocat tot mai des de epidemiologi.
Însă interesul pentru vaccinare scade de la zi la zi.
85% din vaccinurile împotriva COVID-19 care se află acum în țară vor expira în intervalul 30 iunie - 31 octombrie, reiese dintr-o analiză realizată de Europa Liberă, în baza cifrelor oficiale furnizate de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 (CNCAV).
Primele vaccinuri expiră săptămâna aceasta
România va distruge 35.000 de doze de vaccin produs de AstraZeneca, care au termen de valabilitate data de 30 iunie, în condițiile în care numărul celor vaccinați zilnic cu acest vaccin este de circa 50 de persoane.
Nu doar AstraZeneca este în pericol să expire, ci și celelalte vaccinuri de pe stoc, în condițiile unui ritm al vaccinării în descreștere în ultimele săptămâni.
În medie, aproximativ 10.000 de români s-au vaccinat cu prima doză în perioada 17 - 25 iunie, arată datele oficiale de la CNCAV:
- 25 iunie- 10.952 cu prima doză
- 24 iunie –11.224 cu prima doză
- 23 iunie – 11.367 cu prima doză
- 22 iunie – 9.830 cu prima doză
- 21 iunie – 6.810 cu prima doză
- 20 iunie – 6.825 cu prima doză
- 19 iunie – 8.284 cu prima doză
- 18 iunie – 12.548 cu prima doză
- 17 iunie – 12.504 cu prima doză
Media zilnică a celor care au primit fie prima, fie a doua doză a variat, în același interval, între 20.000 și 25.000 de persoane.
În prezent, în centrele de depozitare din România există un număr total de 6.510.788 doze de vaccin, dintre care:
- Pfizer/BioNTech: 3.604.158 doze de vaccin;
- Moderna: 620.400 doze de vaccin;
- AstraZeneca: 2.026.910 doze de vaccin;
- Johnson&Johnson: 259.320 doze de vaccin;
Pe lângă cele 35.000 de doze de vaccin de la AstraZeneca care expiră la 30 iunie, celelalte doze au și ele valabilitate limitată.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, CNCAV arată că loturile de vaccin existente în România ies din perioada de valabilitate, după cum urmează:
- Lot de vaccin produs de către AstraZeneca - 30.06 - 31.10.2021;
- Lot de vaccin produs de către Pfizer-BioNTech - 31.08 - 31.10.2021;
- Lot de vaccin produs de către Moderna - 26.10 - 11.12.2021;
- Lot de vaccin produs de către Johnson&Johnson – 28.02 - 31.03.2023.
România trebuie să folosească cele peste 5,6 milioane de doze de vaccin de la AstraZeneca și de la Pfizer ( 3.604.158 doze de vaccin Pfizer plus 2.026.910 doze de vaccin AstraZeneca) până cel târziu la finalul lunii octombrie. Altfel, dozele expiră și trebuie distruse.
În plus, fluxul de vaccinuri va continua să fie alimentat săptămânal, așa cum este stabilit în contractul cu producătorii. Anul trecut, România a achitat către Uniunea Europeană un avans de 12 milioane de euro pentru plata vaccinurilor.
Cât ar trebui să vaccinăm pentru a nu expira dozele
Un calcul simplu arată că, pentru a folosi 5,6 milioane de doze de vaccin până la finalul lunii octombrie, România ar trebui să vaccineze aproximativ 44.000 de persoane zilnic cu prima doză timp de 125 de zile câte mai sunt până la 30 octombrie. Calculul a fost făcut prin împărțirea numărului de doze de vaccin la numărul de zile rămase până la 30 octombrie.
Dacă această cantitate de vaccin ar fi folosită pentru prima și a doua doză atunci numărul zilnic de persoane vaccinate, cu prima sau a doua doză, ar trebui să fie de peste 22.000 de persoane.
Potrivit CNCAV, 25% din populația eligibilă a României este vaccinată deja cu cel puțin o doză. Asta înseamnă că 4.661.527 de persoane sunt vaccinate cu cel puțin o doză, iar peste 4,4 milioane sunt vaccinate cu schema completă.
Tabloul actual: doar cine nu vrea nu se vaccinează
Populația eligibilă pentru vaccinare este de 16.930.375 (persoane de peste 12 ani). Calculul arată că pentru o imunizare completă a populației eligibile ar mai trebui vaccinate 12.2 milioane de persoane.
Adică „o țară întreagă ar mai trebui vaccinată”, susține Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică.
„Dacă lucrurile continuă ca până acum, adică nu este niciun element nou care să modifice comportamentul oamenilor, vom vedea din ce în ce mai puțini vaccinați. Ar trebui introduse elemente noi încontinuu ca să le aducă aminte oamenilor de faptul că vaccinarea există. Un exemplu simplu este să se facă o tombolă pentru cei care s-au vaccinat într-o săptămână și de fiecare data premiul să fie altul – un tractor, un apartament etc. Altfel, ne îndreptăm către punctul în care valul patru din toamnă va fi complicat pentru România. Varianta Delta deja există în România și în toamnă o să avem o creștere a infectărilor în rândul populației nevaccinate”, arată Răzvan Cherecheș.
Cum vaccinarea este la liber pentru toate vaccinurile folosite în România, în platforma de vaccinare mai sunt numai 181.875 de persoane care sunt programate atât pentru doza 1, cât și pentru doza 2. Autoritățile spun că 90% dintre cei care aleg vaccinarea merg direct la un centru de vaccinare.
Eșecul vaccinării a fost recunoscut voalat de către cel care coordonează campania de vaccinare. Valeriu Gheorghiță a spus că problema fundamentală pentru care românii nu se vaccinează este lipsa de încredere în autorități.
„Probabil că aici, sigur, pentru anumite segmente de populaţie mai sunt foarte multe lucruri de făcut, însă problema fundamentală este încrederea oamenilor în autoritate, care a fost diminuată mult în ultimii zeci de ani. Încrederea nu se câştigă peste noapte. Avem o problemă generală, vorbim de o reticenţă pentru toate tipurile de vaccinuri, nu doar pe vaccinarea împotriva COVID-19”, a spus Valeriu Gheorghiţă.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, CNCAV arată că dozele care se apropie de expirarea datei de valabilitate sunt trimise acolo unde există cerere pentru vaccinare. Dacă dozele expiră, ele sunt distruse după același mecanism ca al medicamentelor.
Cât ar putea costa distrugerea?
Prețurile pentru distrugerea medicamentelor se calculează per kilogram. De exemplu, la Institutul Matei Balș din Capitală, un kilogram de medicamente distruse costă în jur de 4 lei.
Cătălin Apostolescu, managerul de la Institutul Matei Balș, arată că vaccinurile se distrug după aceeași procedură ca orice medicament expirat.
„La noi un kilogram de medicamente este de aproximativ 4 lei/kg. Vaccinurile se distrug prin aceeași procedură ca și medicamentele. Este o procedură costisitoare. La 35.000 de doze ( n.r. AstraZeneca) s-ar putea să fie câteva mii de euro distrugerea”, a spus medicul Cătălin Apostolescu.
Cât vaccin a folosit România până în prezent
România a recepționat până la 24 iunie 16.359.029 de doze de vaccin, de la toate cele 4 companii.
Dintre acestea:
- 10.932.929 de doze Pfizer/BioNTech, dintre care au fost administrate 63,97%, adică 6.993.000;
- 1.366.800 de doze Moderna, dintre care 51,88% au fost administrate;
- 3.774.000 doze de la AstraZeneca;
- 685.300 doze de la Johnson&Johnson;
Pentru luna iunie, România urmează să mai primească un total de 2.863.080 de doze de vaccin, dintre care:
- 1.928.162 de doze de vaccin de la Pfizer;
- 128.000 de doze de la Moderna;
- 376.000 de doze de vaccin de la AstraZeneca;
- 430.520 de doze de vaccin produs de Johnson&Johnson;
Săptămâna trecută, președintele CNCAV a declarat că a cerut producătorilor să trimită cu 1,9 milioane de doze mai puțin pentru luna iunie, din lipsă de doritori pentru vaccinare.
Vaccinurile COVID-19 sunt achiziționate prin negociere directă de către Comisia Europeană cu producătorii. Comisia Europeană a alocat o parte semnificativă din bugetul disponibil în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență pentru a se asigura că țările UE se pot aproviziona cu suficiente vaccinuri.
Vaccinurile sunt distribuite la nivelul fiecărui membru UE în funcție de populație. Prețul vaccinurilor este același pentru toate statele UE, iar atunci când un stat încheie contractul de achiziție cu un producător, primește vaccinurile în aceleași condiții ca celelalte state UE, în mod proporțional și la același preț.
Situația vaccinării pe categorii de vârstă în România:
- grupa de vârstă 60-69 de ani: peste 36,5%;
- grupa de vârstă 70-79 de ani: 34,2%;
- grupa de vârstă 50-59 de ani: 33,8%;
- minori cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani - peste 16.139 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, (adică 1,9% din populația eligibilă din această grupă de vârstă);
- persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani, cu cel puțin o doză, sunt 125.876 persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 15,3% din populația eligibilă;
În timp ce în România vaccinurile prisosesc, unele dintre statele vecine au procente de imunizare foarte mici. Nu din cauza lipsei interesului populației, ci pentru că nu au avut vaccinuri.
