Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Adrian Vasilescu (BNR): Vine o vreme cu bani mai puțini și mai scumpi


Adrian Vasilescu spune că, dacă va fi recesiune, nu scapă niciun colț din lume. O recesiune mare în SUA are întotdeauna efecte în întreaga lume, iar în anii următori inflația va fi cea mai grea problemă de rezolvat la nivel mondial.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, spune pentru Europa Liberă că România a intrat cu dreptul în economia de piață, dar în tabloul veniturilor și cheltuielilor populației, este încă în urma istoriei.

Adrian Vasilescu consideră că ascensiunea dolarului din această perioadă, pe seama urmărilor războiului din Ucraina, va aduce României costuri pe piața energiei. Iar tranziția energetică se vede deocamdată doar în proiecte.

În privința sistemului bancar, spune el, amenințări cauzate de război au țările ale căror bănci au expunere mare pe Rusia. România nu are astfel de bănci.

În interviul acordat Europei Libere, Adrian Vasilescu vorbește despre opțiunea între ROBOR și IRCC a românilor care au credite, dobânda cheie, perspectivele inflației și datoria publică a României, care a depășit 50% din PIB.

1. Europa Liberă: Avem un război la graniță, domnule Vasilescu. Vedem cum este influențată piața valutară. Va continua sau nu ascensiunea dolarului faţă de euro și la cât ar putea ajunge paritatea euro - dolar?

Adrian Vasilescu: Avem o conjunctură specială. Putem vorbi într-un context global, pentru că este o temă care se discută la nivel mondial. Tot ce vorbim în România nu poate fi extras și sustras din contextul global. Ce se întâmplă în lume, luăm și noi în piept, cu un impact foarte puternic.

Din 2003, România a trecut la referința Euro. Noi facem un curs al schimburilor valutare plecând de la referința leu - euro. Tot ce e dincolo, nu e calculat direct, ci se calculează prin intermediul altor valute, toate raportate la euro.

Dolarul se întărește. Războiul a dat câștig de cauză Dolarului, care pare acum cea mai puternică monedă. Probabil că tendința va merge înainte. Leul e stabil.

Tabloul e foarte interesant. Dacă ne uităm la euro, din 24 februarie până acum, nu s-au mișcat primele 3 poziții, am avut o valoare unitară, 4. La dolar sunt schimbări spectaculoase încă de la primele două zecimale. Dolarul a crescut în raport cu euro și se reflectă această creștere și în raportul leu – dolar, dar aceasta se calculează via euro.

Dolarul se întărește față de euro și față de alte valute. Acest război a dat câștig de cauză dolarului, care pare acum a fi cea mai puternică monedă. Fluctuațiile sunt, însă, inevitabile.

Ascensiunea s-a oprit miercuri, după ședința FED, care a urcat dobânda de politică monetară cu 0,5%. Una dintre cele mai importante și drastice reacții pe care le ia FED în ultimii zeci de ani, a scris presa internațională. Dolarul a scăzut. Asta nu înseamnă că așa va rămâne. Probabil că tendința va merge înainte.

La cât ar putea ajunge paritatea euro - dolar, asta nimeni nu se încumetă să spună pe plan mondial.

Pentru zona României, care se raportează la euro, sigur că această ascensiune ne va costa pe piața energiei. Toate bursele energetice din lume fac calcule în dolar, tranzacții în dolar, petrolul, energia se cumpără în dolari.

Cât priveșe leul, de 10 ani e așteptată trecerea la 5 lei pentru un euro, când va veni, dacă va veni. De 10 ani se poartă această discuție și nu se întâmplă asta. Leul față de euro nu se mișcă. Piața valutară e stabilă, are o stabilitate excepțională. Eu nu pot face supoziții în legătură cu cursul de schimb. BNR face prognoze de curs, dar strict pentru propriile analize.

Chiar în aceste vremuri complicate, Leul e stabil. Dacă vedem profitabilitatea băncilor, vedem solvabilitatea, lichiditatea, randamentele, arată că, din decembrie 89, avem cele mai bune rezultate în sistemul bancar pe anul acesta și celălalt. Nu e nicio suspiciune de bancă care s-ar clătina.

2. Europa Liberă: Indicele ROBOR crește, la cât poate ajunge până la final de an? BNR va continua ciclul de creştere a dobânzii-cheie?

Adrian Vasilescu: Despre dobânda cheie, nu pot comenta. Marți va fi o ședință de politică monetară la BNR. Se va discuta ce măsuri vor fi luate în continuare în această conjunctură.

Cât privește indicele ROBOR, s-a dus peste 5. Pe 24 februarie a început războiul. De atunci până azi arată că nu a fost zi în care Robor să nu facă un salt înainte, uneori semnificativ, alteori mai puțin, dar zi de zi a crescut, de câteva zile a trecut peste 5.

Foarte mulți analiști se uită la dobânda de politică monetară. Această raportare e absolut indirectă, pentru că rata de politică monetară reflectă inflația, iar ROBOR-ul de asemenea. Cea mai curată raportare este ROBOR – inflație.

Este firesc să crească în continuare Robor, pentru că cresc dobânzile. De aici înainte, în toată lumea, vine o vreme cu dobânzi mai scumpe, cu bani mai puțini și mai scumpi.

Din 2012, până în octombrie 2017, n-am auzit nimic despre ROBOR în România. Toată lumea a explodat în clipa în care Robor a trecut peste pragul de 1, în 2017. Apoi a continuat să urce. ROBOR a devenit un personaj, „Mister Robor”. Astăzi a rămas „Mister Robor”. El face parte din calculul ratei dobânzilor la creditele date de bănci populației.

Există o sensibilitate pentru cei care au împrumuturi luate de la bănci. Există o altă parte a populației, cea mai mare, care are în băncile românești conturi. Din banii adunați prin depozite de la populație sunt date creditele. E important să ne uităm și la cei care au strâns cureaua și au adunat economisiri în depozite, sunt mai mari decât este cererea de credite în România, care este mică.

Este firesc să crească în continuare Robor, pentru că cresc dobânzile. De aici înainte, în toată lumea, vine o vreme cu dobânzi mai scumpe, cu bani mai puțini și mai scumpi.

3. România Liberă: Mulți români merg în această perioadă pe alternativa IRCC, își refinanțează creditele ca să treacă de la ROBOR la noul indice de referință, IRCC. E o variantă pe termen lung pentru scăderea ratei?

Adrian Vasilescu: E o variantă introdusă prin ordonanță de urgență. La această oră, rata dobânzii se calculează cu ROBOR plus marja băncii, pentru creditele date înainte de noiembrie 2019. Aceste credite merg în continuare așa cum au mers și până în 2019. În 2019 s-a introdus IRCC. Ca orice act de drept civil, s-a introdus din acel moment înainte și nu înapoi. Pe creditele acordate din 2019, calculul se face cu IRCC.

IRCC este, anul acesta, favorabil celor care se încadrează în această categorie de calcul. Vedem, însă, că dobânzile cresc atât cât va crește inflația. Și nu știm cât va crește inflația. Asta înseamnă că peste un trimestru sau două o să începem să vedem cum IRCC urcă iarăși deasupra ROBOR. Fiecare trebuie să-și facă o socoteală în legătură cu ce anume trebuie să facă.

Trecerea la IRCC nu e o garanție că oamenii vor avea rate mai mici. Poți negocia tu, client, cu banca. Banca are obligația de onoare să îi explice toate variantele posibile, din care clientul să aleagă ce i se pare mai convenabil.​

4. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană, în continuă creștere. Ce inflație vom avea în vară/iarnă?

Adrian Vasilescu: În martie, în România, a trecut de 10%. Suntem, ca lumea toată, cu cea mai mare inflație în martie și cu sufletul la gură să vedem ce va fi. În curând, INS ne va spune cum încheiem trimestrul I. Cred că PIB-ul va fi plus 0,2 – 0,4.

Dacă va fi tot cu minus, teoria spune clar că două trimestre cu minus egal recesiune. Dacă, pe 16 mai, aflăm de la INS că avem încă o dată minus 0,1 asta înseamnă că România intră în recesiune, ceea ce sper că nu se va întâmpla.

Înseamnă că creșterea economică, care e estimată prin PIB, economia noastră are nevoie de un tratament special, pentru a îndepărta creșterea economică minus.

O țară face o pâine care se numește PIB, ea este măsurată, dacă va fi mai mică decât anul trecut vom avea o contracție, un atentat la sănătatea economiei, creștere economică minus și trebuie reparată. Dar eu cred că nu va fi această știre proastă. Dar nici 0,1 sau 0,2 sau 0,3 sau 0,4 sau 0,5 nu ne satisface.

Dacă va fi recesiune, nu scapă niciun colț din lume. O recesiune mare în SUA, întotdeauna se revarsă peste întregul glob, cu anumite excepții.

În acești ani următori, ne vom întâlni cu inflație mare. Inflația e socotită cea mai grea problemă de rezolvat la nivel mondial. Paul Samuelson, laureat al premiului Nobel pentru Economie, a vorbit despre „frica de inflație” și „frica de frica de inflație”, care provoacă anticipații inflaționiste.

5. Datoria publică a depășit 50% din PIB, în condițiile în care înainte de criza Covid-19 era la 35%. România, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit de cont curent din regiune. Care sunt riscurile și vulnerabilitățile?

Adrian Vasilescu: E cu 10 procente sub plafonul maxim. Asta înseamnă că avem o marjă de 10 puncte procentuale până la sunetul de alarmă, când am putea ajunge la linia roșie, de 60%. Totuși, datoria publică e în creștere an de an. Dar nu stăm bine cu dinamica, care a ajuns la 50% din PIB. Nu cred că sunt șanse să se oprească repede.

Principalele riscuri sunt: deficitul bugetar, deficitul de cont curent și balanța de importuri – exporturi, care e deja o vulnerabilitate.

România, cu un fond agricol foarte important, importă produse agricole și alimente. Am pierdut întâietatea în produse prelucrate, mai ținem steagul sus la exporturi de grâu, porumb, floarea soarelui, dar e complicat anul acesta, în care prețul uleiului a crescut.

Deficitul de cont curent poate fi corectat cu ofertă, ofertă care să fie căutată în țară. Dacă nu se va întâmpla asta, vom merge înainte cum am mers până acum.

6. Europa Liberă: Ce influențe negative are războiul asupra sistemului bancar?

Adrian Vasilescu: Amenințări au țările ale căror bănci au expunere mare pe Rusia. România nu are bănci cu expunere mare pe Rusia.

În dezbaterea publică de la noi s-a discutat despre faptul că unele bănci mari din Occident, care au filiale în România, având expunere pe Rusia și având nevoie de capital, vor scoate capital din băncile românești și vor achita obligațiile internaționale. Aceasta e o discuție fără informații exacte.

Sunt reguli foarte clare în UE, în lume, în România. Cine este investitor într-o companie, că este bancă și a cumpărat acțiuni la bancă sau fabrică de ulei, moară de mălai, nu poate scoate capitalul de acolo când vrea și cum vrea. Poți, cel mult, să-ți vinzi acțiunile ca să faci bani, adică aduci alt cumpărător.

7. Europa Liberă: Avem afaceri care s-au închis în România. Cele mai mari probleme sunt în servicii, industria prelucrătoare, în sectorul construcțiilor. Cum analizați datele?

Războiul e război. Nimeni nu poate spune când se termină. Acesta atacă în primul rând soliditatea întreprinderilor. Dacă se întinde foarte mult, vor fi neapărat probleme.

Adrian Vasilescu: La comerț, cifrele pe trimestrul I privind comerțul cu amănuntul, care vine către consumatorul din magazine, are creștere. Investițiile publice au și ele creșteri.

Războiul e război. Nimeni nu poate spune când se termină. Acesta atacă în primul rând soliditatea întreprinderilor. Dacă se întinde foarte mult, vor fi neapărat probleme.

Investitorii care au mulți bani nu se reped acum să facă investiții. Peste tot, investițiile străine au o scădere semnificativă. Oamenilor le este frică să investească. E greu de știut în ce ai putea investi fără să ai riscuri prea mari. Statul investește, investițiile publice sunt în creștere.

8. Europa Liberă: Criptomonedele și bunurile digitale, precum NFT-urile, sunt din ce în ce mai populare. Care e poziția actuală a BNR în privința acestor tipuri de valori?

Adrian Vasilescu: BNR a atenționat publicul că există riscuri foarte mari în a investi în aceste valori. Denumirea de criptomende e ca să sune frumos. Ele nu sunt criptomonede, ci criptoactive, a spus-o însăși doamna Christine Lagarde, președinta BCE. Au fost fluctuații în floare în acest sistem, creșteri mari, scăderi mari.

Românii trebuie să știe că sunt un fel de acțiuni de la bursă, active care joacă același rol. Nu sunt monede. Pot fi bani ce sunt folosiți în tranzacții, dar nu sunt monede. BCE va face euro digital, aceasta va fi monedă.

Monedele cele mai importante nu au căzut în criza din 2008, din 2011. În criza aceasta, Leul, care este o monedă solidă, dar nu putem spune că este o monedă forte, nu e dolar, nu e euro, nu e franc elvețian, nu e liră sterlină, dar Leul, pe o piață valutară internațională, nu poate fi doborât.

9. Europa Liberă: Cum putem depăși această criză, ce le-ați transmiteți românilor?

Adrian Vasilescu: Istoria are un bagaj informațional foarte bogat. Nu putem să inventăm roata în această criză. Trebuie să avem în vedere că, totuși, e o criză specială, o criză în care operăm cu monede cu două fețe. Criza energetică. Pe o față a monedei apare această efigie, care produce inflație foarte mare. Dar, pe cealaltă față a monedei e ceva special, tranziția energetică care se combină cu tranziția digitală, la care trebuie să ne racordăm urgent, pentru că nu avem dreptul să pierdem trenul.

Întotdeauna, în criză, țările care au câștigat s-au uitat la ce trenuri se formează cu direcția spre viitor și s-au racordat acelor trenuri.

România se confruntă tare cu criza energetică, dar nu vedem încă tranziția energetică, decât în proiecte. Un proiect foarte important este proiectul Marea Neagră, care ar lămuri multe întrebări pentru România.

Ar fi un început puternic de tranziție energetică pentru România, am avea independență energetică. Asta ar fi locomotiva care ne-ar putea scoate din multe necazuri, ar duce trenul mai departe, înspre viitor.

10. Europa Liberă: Prindem trenul acesta?

Adrian Vasilescu: N-avem dreptul să-l pierdem. Istoricii spun că întotdeauna au câștigat popoarele care au știut să răspundă la provocări. Cele care s-au ferit de provocări au pierdut.

Suntem o societate care se încumetă să-și spună capitalistă, dar, în tabloul veniturilor și cheltuielilor, sunt foarte multe restanțe ale vechiului sistem economic de comandă. Am intrat cu dreptul în economia de piață, am reușit să avem un statut de piață emergentă, dar, încă, în tabloul veniturilor și cheltuielilor populației, suntem în urma istoriei.

Mesajul meu este de a intra în ritm, să ne potrivim pașii cu istoria. Gospodăriile populației trebuie să pună umărul la câștigul propriu, capitalismul să pătrundă în sistemul economic numit gospodăria populației prin diverse modalități și să își asigure venituri pentru cheltuielile râvnite.

Venitul nu se poate asigura numai din sistemele oficiale, cele prin inițiativă privată, companii sau instituții și întreprinderi de stat. Cei care au salarii în asemenea întreprinderi trebuie să se îngrijească și de venituri suplimentare pentru propriile gospodării, adică venituri pentru cheltuielile la care fiecare gospodărie râvnește. Mulți trebuie să și le facă singuri.

  • 16x9 Image

    Adriana Nedelea

    Adriana Nedelea este jurnalistă și trainer dicție. Lucrează în presă de aproape 17 ani. Numai în televiziune are o experiență de peste 12 ani, în redacțiile Digi24 și Realitatea TV. În prezent, colaborează cu Europa Liberă România pentru realizarea de interviuri pe teme de actualitate. De asemenea, în fiecare zi de luni, de la ora 18:15, realizează emisiunea Piața Victoriei la Europa FM. 

    A absolvit masterul Terapia logopedică în procesele de comunicare, Facultatea de Psihologie, Universitatea București. Este licențiată în Jurnalism și Științele Comunicării.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG