Ce s-a întâmplat cu proiectele de afaceri de la sate finanțate integral cu bani publici

Două programe de finanțare au atras anul acesta interesul celor care vor să invetească la sat: „Măsura 3” al Ministerului Economiei și cel denumit „Submăsurii 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Dacă Ministerului Economiei a anulat finanțările pentru „Măsura 3” din cauza suspiciunilor de fraudă, reprezentanții AFIR susțin că nu cred că aceeași soartă o va avea și programul agenției.

Pe 29 octombrie, la ora 9:00, conducerea AFIR a deschis sesiunea de depunere a proiectelor pentru deschiderea de afaceri în sate și comune. În mai puțin de o săptămână, agenția a anunțat că deja închide perioada de înscrieri. Valoarea finanțărilor cerute de proiectelor depuse depășea de șase ori valoarea granturilor.

Afaceri 100% pe bani publici

„AFIR a primit online 4.828 de cereri de finanțare, valoarea totală a fondurilor europene solicitate fiind de 300,8 milioane de euro, de 6 ori mai mult decât alocarea disponibilă”, precizează reprezentanții agenției într-un comunicat.

Sprijinul public este 100% nerambursabil și se va acorda sub formă de sumă forfetară. Proiectele câștigătoare ar urma să fie anunțate până la sfârșitul anului. AFIR mai desfășoară un program asemănător, denumit „Submăsura 6.4”, doar că, în acest caz, cofinanțarea poate fi de până la 30%.

Alocarea stabilită de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost de 50 de milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 75 de milioane de euro, însemnând 150% din alocare.

„Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (300,8 milioane de euro) a depășit plafonul din nivelul alocării sesiunii (75 milioane de euro)”, mai transmit reprezentanții AFIR.

Domeniul textil, preferat de solicitanți

Conform ghidului solicitantului publicat de AFIR, cea mai importantă condiție pentru alocarea granturilor a fost ca proiectele de afaceri să nu aibă legătură cu domeniul agricol.

Activitățile pentru care s-a solicitat finanțare prin „Submăsura 6.2” au în vedere prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături etc.

Pentru finanțările oferite de AFIR s-au putut înscrie acționari și administratorii de firme noi sau înființate în ultimii trei ani care au avut activitate din domeniile amintite.

Și administratorii de societăți din domeniul agricol au putut depune proiecte de finanțare, doar că trebuia să probeze că vor folosi banii într-o nouă activitate care nu are nicio legătură cu agricultura.

Familia Corneliei Mîndroiu are o mică afacere agricolă în Galați și a depus un proiect pentru o afacere cu textile. „Ca mămică m-am gândit să fac mici articole de vestimentație pentru bebeluși, copii și nu numai. Dacă o să reușesc, sunt foarte fericită, normal. Familia mea are o mică fermă în jurul gospodăriei, nu e nimic mare, e o afacere normală din mediul rural”, ne spune timid aceasta.

Conducerea Asociației Comunelor din România (ACoR) a făcut în ultimii ani mai multe solicitări guvernelor să găsească metode de a susținere afacerile din mediul rural. „87,5% din teritoriul României este sat. De aceea, dezvoltarea economică a comunelor despre care vorbește toată lumea este imposibilă fără mediul rural”, susține și Emil Drăghici, președintele ACoR.

Studii de caz

Din datele obținute de la Registrul Comerțului, reiese că, în mare parte din satele din România, peste 70% din firme din mediul rural sunt din trei domenii de activitate: agricol, comerț (magazinele din sate) și construcții - amenajări interioare (muncitorii care lucrează la blocurile și clădirile de biruri din marile orașe).

Diferențe apar doar în comunele în care zonă predispune la un alt profil de activitate principală decât agricultura, cum sunt satele de munte unde se poate practica turismul sau sate în care prelucrarea lemnului este o tradiție.

Altfel spus, sătenii nu au prea multe oportunități de a deschide afaceri variate în afară de agricultură și puținele localități cu specific turistic, forestier etc.

Europa Liberă a verificat firmele din două sate pentru a vedea tipul de afaceri desfășurate în mediul rural. Este vorba de satul Șomeșeni, comuna Apa, județul Satu Mare, localitate în care profilul agricol este redus. Apoi, ne-am oprit la satul Studinița, din comuna Studina, județul Olt, localitate cu profil agricol.

În satul Studinția sunt active 11 firme, dintre care șapte au un profil agricol, iar restul de patru SRL-uri realizează activități de comerț baruri și magazine sau de amenajări interioare.

În satul Someșeni, din cele patru firme active, trei sunt din domeniul prelucrării lemnului și una din domeniul construcțiilor.

Afaceri pentru a opri depopularea

Astfel de programe vizează în primul rând să oprească depopularea zonelor rurale. Aceste unități administrative ocupă 87% din teritoriul național.

În 2019 populația rurală totaliza 8.959.096 de persoane sau 46,14% din populația României, iar densitatea populației în mediul rural era de 43,15 locuitori/kilometru pătrat, conform datelor obținute de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

„Localitățile rurale situate în zone periurbane sau turistice înregistrează evoluții demografice pozitive, determinate în special de mișcarea migratorie urban-rural. De cealaltă parte, în localitățile izolate, dar și în cele aflate la distanțe de peste 30 km de centre urbane, se înregistrează evoluții demografice negative”, explică reprezentanții ministerului.

Institutul Național de Statistică estimează, în varianta medie - cea mai plauzibilă asupra evoluției populației, că populația rezidentă a României în mediul rural la orizontul anului 2060 va fi de 6.141.500 locuitori, reprezentând o scădere cu 2.930.700 persoane sau 32,3% între 2017 și 2060.

Reguli ale programului minune

• Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spațiul rural, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată;
• Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile;
• Micro-întreprinderi și întreprinderile mici din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării sprijinului
• Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii proiectului (start-up)
• Va fi acordat sub formă de primă în două tranșe astfel: – 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanțare;
• 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăși 3 ani de la data semnării Contractului de finanțare va fi în valoare de: 50.000 Euro/ proiect cu excepția activităților de producție pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 Euro/ proiect.
• Ultima plată se va efectua fără a se depăși data de 31 decembrie 2025.