Volodimir Zelenski a trecut de la statutul de vedetă TV, în 2019, la cel de președinte al Ucrainei cu o victorie zdrobitoare.
Acum, se pregătește să se confrunte cu o provocare electorală și mai mare: să supună la vot președinția sa de război pentru prima dată de când Rusia și-a lansat invazia totală, în urmă cu mai bine de trei ani.
Pe fondul presiunii tot mai mari din partea susținătorilor occidentali, autoritățile ucrainene pregătesc în liniște terenul pentru noi alegeri – un vot care ar testa puterea sprijinului patriotic al lui Zelenski și, mai ales, dacă ucrainenii doresc o nouă conducere pe fondul oboselii față de război.
Oficialii de la Kiev au negat că eforturile sunt în curs de desfășurare, citând argumente de lungă durată conform cărora legea marțială, care a fost declarată la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022, exclude organizarea oricărui vot.
„Nu ne pregătim să organizăm alegeri, deoarece alegerile în timp de război sunt imposibile, în conformitate cu Constituția, legislația actuală și bunul simț, din cauza provocărilor de securitate”, a declarat Dmitro Litvin, purtător de cuvânt al biroului prezidențial, pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL.
În ciuda declarațiilor, oficialii au început, de fapt, să planifice și să stabilească detalii, de la tipărirea buletinelor de vot, la asigurarea securității la secțiile de votare, la asigurarea faptului că milioanele de refugiați ucraineni care trăiesc în afara țării își pot exprima votul.
„Pot vedea că în ultimele luni au existat pregătiri reale pentru alegeri”, a declarat Oleksi Koșel, care conduce Comitetul alegătorilor din Ucraina, o organizație neguvernamentală.
„Vedem o mulțime de semne de activitate la sediile electorale, reclame care circulă discret, milioane de buletine informative speciale despre liderii de partid care sunt distribuite”, adaugă el.
„Campania electorală din Ucraina a început de facto deja”, a declarat Koșel.
Olena Davlikanova, cercetătoare din Kiev și membră a Centrului pentru Analiza Politicilor Europene din Washington, a declarat că există multe semne că partidele politice se pregătesc pentru un nou vot.
Dar, a spus ea, ar fi imposibil de organizat votul fără ca Rusia să fie de fapt de acord cu o încetare a focului.
„Mulți dintre noi nu credem că Putin se va ține de cuvânt”, iar „fără o încetare a focului, alegerile sunt imposibil de organizat în Ucraina”, a declarat Davlikanova pentru RFE/RL.
Slujitorul poporului
Mai întâi ca parte a unei îndrăgite trupe de comedie și apoi ca profesor de liceu care este catapultat la președinție în serialul de televiziune „Slujitorul poporului”, Zelenski a obținut o victorie răsunătoare în 2019, învingându-l pe președintele în funcție de atunci, Petro Poroșenko.
Ucrainenii au fost atrași de personalitatea sa, precum și de promisiunile că va normaliza relațiile cu Putin, și cu Rusia. Cu toate acestea, la mai puțin de trei ani de la preluarea președinției de către Zelenski, Putin a ordonat intrarea a peste 100.000 de soldați în Ucraina, în cel mai mare război terestru din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ucrainenii au continuat să îl sprijine pe Zelenski, chiar dacă trupele de la Kiev au suferit în ultimul an eșec după eșec.
Trupele ruse avansează în mai multe locuri. O contraofensivă mult invocată în 2023 a eșuat. Comandanții militari și liderii politici se ceartă cu privire la modul de a stimula recrutarea și de a reface rândurile epuizate. Cel mai înalt ofițer militar al țării a fost îndepărtat, la fel ca și ministrul apărării.
Președinții ucraineni sunt aleși pentru un mandat de cinci ani; Zelenski ar fi trebuit să candideze pentru a fi reales în 2024.
Dar oficialii guvernamentali insistă că organizarea unor noi alegeri este imposibilă din punct de vedere juridic din cauza legii marțiale, fără a mai menționa obstacolele logistice.
Asta a deschis ușa criticilor externe. Putin, care a pus la îndoială însăși existența statului ucrainean, l-a acuzat pe Zelenski că este un președinte ilegitim din cauza lipsei alegerilor.
Săptămâna trecută, el a sugerat ca întreaga țară să fie supusă unui guvern de tranziție susținut de Națiunile Unite.
„Nimănui nu-i pasă de ceea ce spune Putin, deoarece legislația ucraineană este foarte clară: toată puterea este legitimă dacă legea marțială nu este ridicată și alegerile sunt organizate în mod corespunzător”, a spus Davlikanova.
„Putin a oferit supravegherea ONU asupra Ucrainei”, a spus ea. „Noi spunem că oferim noi Moscovei supravegherea Națiunilor Unite, pentru că nu au avut alegeri reale și corecte din 1996”, mai spune cercetătoarea.
Dar au existat și critici din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de armament al armatei ucrainene.
Chiar înainte de o întâlnire din Biroul Oval din februarie – încheiată cu un scandal – președintele american Donald Trump, a cărui relație tensionată cu Zelenski datează de la primul său mandat la Casa Albă, l-a numit „dictator fără alegeri”.
Criticile din exterior au întărit poziția lui Zelenski în rândul ucrainenilor. Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că încrederea lui Zelenski s-a dublat în ultimele săptămâni.
La scurt timp după reuniunea din Biroul Oval, parlamentul ucrainean a adoptat o rezoluție care îl susține pe Zelenski și afirmă că noi alegeri vor avea loc numai după ce va fi instaurată „o pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.
Pentru susținătorii lui Zelenski, asta ar însemna organizarea unui nou vot cât mai devreme, pentru a elimina orice contestatari: în primul rând, Valeri Zalujnîi, popularul fost comandant șef al armatei, care este acum ambasadorul Kievului la Londra.
Zalujnîi a fost exclus de Zelenski după ce a pus sub semnul întrebării în mod deschis luarea deciziilor guvernamentale într-un eseu din noiembrie 2023.
De la aterizarea la Londra, Zalujnîi nu a spus nimic public despre contestarea lui Zelenski. Cu toate acestea, el apare în mod regulat în topul sondajelor de opinie publică.
Alte personalități politice proeminente au semnalat, de asemenea, că se gândesc să-l provoace pe Zelenski dacă se va ajunge la vot.
În februarie, omul de faceri Poroșenko, pe care Zelenski l-a învins în 2019, a călătorit la Washington pentru a se întâlni cu oficialii administrației americane.
Într-o conferință, el a spus că Zelenski ar fi trebuit să lucreze la o coaliție națională.
„În loc de asta, avem o pregătire foarte ciudată pentru alegeri”, a spus el.
„Din informațiile mele, a fost luată decizia de a organiza alegeri prezidențiale cât mai curând posibil după încheierea ostilităților”, a declarat Olexii Honcarenko, un parlamentar de opoziție, pentru Serviciul Ucrainean al RFE/RL.
Obstacole logistice
Dacă o încetare a focului intermediată de SUA ar intra în vigoare, legea electorală necesită cel puțin 60 de zile pentru ca campania electorală a candidaților.
Dacă ar începe pe 20 aprilie, de Paște, așa cum președintele Finlandei i-a propus lui Trump, asta ar însemna că votul ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii iulie.
Dar detaliile logistice ale organizării sunt masive: milioane de ucraineni sunt refugiați în țări străine; obținerea de buletine de vot este o provocare majoră. O altă provocare este oferirea soldaților care luptă în prima linie oportunitatea de a vota.
„Acum, se pare că există un consens în societate și în rândul politicienilor că este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru pregătirea alegerilor după încheierea legii marțiale decât cea specificată de lege”, a declarat Oleh Didenko, care conduce Comisia Electorală Centrală, într-un interviu acordat Ukrainska Pravda.
În timp ce ucrainenii s-au bucurat de sprijinul militar american, alegătorii sunt precauți cu privire la cât de ferm va fi sprijinul SUA în viitor, a spus Davlikanova.
„Orice fac americanii, cu cine vorbesc, poporul ucrainean înțelege. Deci înțelegem că ne vom baza pe noi înșine”, a spus ea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.