Alegătorii din Hong Kong s-au prezentat în număr record la vot duminică. Prezența a fost mai mare de 60 la sută în scrutinul pentru consiliile districtuale din fostul teritoriu britanic. Mișcarea prodemocratică încearcă să-şi facă auzită vocea şi să sporească presiunea asupra autorităţilor din fosta colonie, potrivit Reuters. De altfel începând din luna iunie, Hong Kong-ul începând este locul unei mişcări de contestaţie fără precedent.
Consiliile districtuale reprezintă prima treaptă în sistemul de guvernare semi-democratic al insulei, dar votul este perceput pe scară largă ca un referendum după cinci luni de demonstraţii anti-guvernamentale.
În mod normal, acest scrutin menit să-i aleagă pe cei 452 de membri din 18 consilii de district competente în problemele vieţii zilnice, cum este colectarea deşeurilor menajere, nu stârneşte entuziasm. Nu şi de data aceasta, când Hong Kong-ul traversează cea mai gravă criză politică de la revenirea sub tutela Beijingului, în 1997, cu manifestaţii şi acţiuni tot mai violente pentru a cere reforme democratice.
Consiliile de district au fost întotdeauna dominate de un bloc de aleşi total aliniaţi Beijingului. Acum, însă, aproape peste tot în regiunea semiautonomă, s-au format cozi lungi la secţiile de vot.
În total, 4,13 milioane de cetățeni ai Hong Kong-ului sunt înscrişi pe listele de vot - dintr-o populaţie de 7,3 milioane de locuitori - cu peste 400.000 mai mulţi decât în urmă cu patru ani.
Peste 1.100 de candidaţi candidează în cursa pentru ocuparea celor 452 de locuri din consiliile districtuale ale oraşului, prima treaptă în sistemul de guvernare semi-democratic al insulei.
În opinia experţilor,citați de Reuters, reprezentanţii prodemocraţie îşi vor întări poziţiile în consiliile de district, rămânând cu toate acestea departe de majoritate.
"Alegerile sunt ultima şansă de a ne exprima opinia. Cele mai multe dintre proteste au fost interzise de guvern", a declarat un funcţionar bancar în vârstă de 26 de ani după ce şi-a exprimat votul.
Jason, un freelancer în vârstă de 30 de ani, a aşteptat mai bine de o oră în faţa secţiei de votare de la Colegiul Queens. ''Aş fi aşteptat şi mai mult. Vrem democraţie şi sfârşitul violenţei poliţiei'', a spus el.
Grupările pro-democraţie au folosit lunile de protest şi furie faţă de guvernul din Hong Kong pentru a atrage noi simpatizanţi şi a-şi promova agenda.
Protestele au fost declanşate în iunie de nemulţumirea populaţiei faţă de adoptarea unui cadru legislativ ce ar fi permis extrădarea rezidenţilor în China continentală, dar au devenit, ulterior, o mişcare de masă împotriva guvernării locale, a celei de la Beijing, dar şi a violenţei poliţiei.
Sute de mii de oameni au participat la proteste, mulţi motivaţi de teama creşterii influenţei din partea Beijingului, în pofida promisiunilor de semi-autonomie până în 2047
Facebook Forum