Redactorul-șef al Radio France Internationale (RFI) România, Ovidiu Nahoi, spune că o victorie a candidatului extremei drepte, Marine Le Pen („Adunarea Națională”) ar duce la o izolare a Franței pe plan internațional și ar reprezenta și o lovitură pentru proiectul Uniunii Europene.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, el remarcă rata mică de participare așteptată la primul tur al alegerilor prezidențiale și spune că dacă Marine Le Pen ar câștiga în turul doi, acest lucru ar însemna o încurajare a forțelor de extremă dreapta și din România.
În prag de alegeri, adaugă el, francezii par mai preocupați de starea economiei, decât de războiul din Ucraina sau de ideologii.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre francezi, în prag de alegeri: Sunt preocupați de scăderea puterii de cumpărare și de criza economică. Analiștii se așteaptă la un absenteism record, de peste 28%;
- Despre Franța, condusă în continuare de Emmanuel Macron: Va încerca să pună în operă o reformă a pensiilor, vom vedea o ranforsare a cuplului franco-german și o voce mai puternică a Uniunii Europene;
- Despre Franța, condusă de Marine Le Pen: Germania va deveni, fără îndoială, liderul Europei. Uniunea Europeană va intra într-un proces de scleroză, comparabil cu cel din anii 1970. Franța va fi mai izolată și va pierde statutul de vioara întâi;
- Despre cum ar putea câștiga Macron: A reușit să traverseze crize, a adus Franța între jucătorii globali importanți. Are experiență pentru a duce Franța mai departe și pentru a o menține în vârf. Are avantajul drumului deja cunoscut;
- Despre principalul risc cu Marine Le Pen la conducerea Franței: Blocarea Uniunii Europene, un risc și pentru zona euro;
Puteți accesa varianta audio a interviului la finalul articolului
Europa Liberă: Cum sunt francezii acum, în prag de alegeri, domnule Nahoi? E multă tensiune din cauza războiului, din cauza pandemiei sau, dimpotrivă, vor să se exprime?
Ovidiu Nahoi: Sunt mai degrabă preocupați, dar nu războiul pare să fie principala preocupare, ci scăderea puterii de cumpărare, problemele sociale și criza economică generată de război. Aceste aspecte se vor repercuta asupra alegerilor.
Cât despre dorința lor de a se exprima, analiștii se așteaptă la un absenteism record, cel puțin în primul tur. Nu este foarte clar cum va influența absenteismul rezultatele din acest tur. Întrebarea pe care analiștii și-o pun este dacă sondajele, așa cum arată ele acum, nu vor putea să fie date peste cap de rezultatele de la urne. Nu se știe în ce tabără va lovi mai tare absenteismul.
Președintele Macron a fost destul de absent în campania electorală. A căutat să se țină departe de dezbateri, ceea ce pare să se fi repercutat în sondaje. În condițiile unui absenteism ridicat pentru nivelul prezidențialelor franceze, orice e posibil.
Europa Liberă: De ce scade în sondaje Emmanuel Macron? De ce crește Marine Le Pen?
Ovidiu Nahoi: Pentru că există o nemulțumire socială. Marine Le Pen a atins cauzele nemulțumirii sociale franceze. Ea propune un program social foarte generos. Ea a profitat de scăderea puterii de cumpărare, de această angoasă identitară prezentă în Franța de mai multă vreme, de nemulțumirile în urma pandemiei, de problemele economice. Ea a reușit să profite cel mai bine de aceste nemulțumiri.
Războiul nu a jucat în favoarea lui Emmanuel Macron, așa cum se credea. Dimpotrivă. Marine Le Pen spune că va găsi o cale de împăcare după război, cu Vladimir Putin, în avantajul Franței. Pare să aibă mai mulți adepți sau pare să câștige adepți în comparație cu Emmanuel Macron.
Trebuie să ținem cont, însă, și de altceva. Președintele Macron a fost destul de absent în campania electorală, până acum. Nu știu dacă a fost cea mai bună idee sau nu, dar se pare că aceasta a fost tactica aleasă de echipa sa. A căutat să se țină departe de dezbateri, ceea ce pare să se fi repercutat în sondaje.
Posibil, Macron s-a gândit că își va dinamiza campania între cele două tururi, asigurându-și astfel un avans nu mare, așa cum îl dau sondajele în acest moment, dar suficient pentru a câștiga. Este o tactică, probabil riscantă, așa cum se vede acum, dar probabil vom vedea un alt Emmanuel Macron după primul tur, atunci când va ști exact cu cine se va confrunta.
Să nu uităm de Eric Zemmour, care, la început, părea foarte dinamic și a atras foarte mult atenția. Pe măsură ce el a început să scadă în sondaje, o parte dintre alegătorii care oricum merg pe această linie radicală s-au dus către Marine Le Pen, probabil în ideea unui vot util care să îi ducă în turul doi.
Marine Le Pen este favorită în acest moment pentru al doilea tur, așa cum arată sondajele, dar mai există candidatul radical de stânga, Jean Luc Mélenchon, care, în ultimele săptămâni, a crescut, a atacat-o foarte mult în ultimele zile pe Marine Le Pen și care are încă șansa lui, pentru turul doi.
În condițiile unui absenteism ridicat pentru nivelul prezidențialelor franceze, orice e posibil.
Europa Liberă: Încercăm un exercițiu de imaginație: cum arată Franța cu Emmanuel Macron rămânând la Palatul Elysée și cum arată Franța, cu Marine Le Pen la Palatul Elysée?
Ovidiu Nahoi: Cu Emmanuel Macron va fi o continuitate. Va încerca să pună în operă o reformă a pensiilor, care e o problemă foarte complicată și de lungă durată în Franța și pe care niciun Guvern și niciun președinte nu au reușit să o ducă până la capăt, în condițiile unei rezistențe acerbe din partea sindicatelor. Este în programul lui Emmanuel Macron. Vom vedea o ranforsare a cuplului franco-german și o voce mai puternică a Uniunii Europene, inclusiv în această ecuație complicată cu Rusia.
Dacă privim Franța sub Marine Le Pen, aceasta promite o desprindere a Franței de NATO, ceea ce probabil va însemna mai multă Americă în Europa Centrală și de Est, pentru a contrabalansa această pierdere strategică, cumva în spatele frontului.
Germania va deveni, fără îndoială, liderul Europei. Uniunea Europeană va intra într-un proces de scleroză, comparabil cu cel din anii 1970, în care nu se va mai putea lua nicio decizie importantă. Probabil că greutatea în ceea ce privește decizia și direcția în care se va merge se va transfera către Berlin, pe un soi de cooperare consolidată în jurul Germaniei. Deci, Franța va fi mai izolată și va pierde cumva acest statut de vioara întâi în Uniunea Europeană, alături de Germania.
Europa Liberă: Pentru România ce-ar însemna continuitatea cu Macron și ce-ar însemna cu Marine Le Pen în fruntea Franței?
Ovidiu Nahoi: Cu Emmanuel Macron va însemna o relație tot mai strânsă. Relația româno-franceză deja este la un nivel foarte ridicat și se va menține așa, inclusiv în plan economic și strategic. Pentru prima dată, este acest corp francez militar instalat în România, sub egida NATO. Probabil că prezența franceză în regiune se va întări, deci va exista o consolidare a unei relații care deja este puternică.
Ce se va întâmpla în cazul în care Marine Le Pen câștigă? Eu nu-mi dau seama acum care va fi impactul psihologic al unei eventuale retrageri militare franceze din România. Sigur că ea va fi înlocuită imediat de aliații NATO, dar sperăm să nu ajungem acolo. În planul politicii interne, ea va încuraja forțele de extremă dreapta, arătând că, iată, este posibil să se câștige alegerile prezidențiale cu un mesaj de genul Marine Le Pen. Efectul va fi unul destul de puternic în societatea noastră, atât în cadrul relației bilaterale, strategice, dar și din punct de vedere psihologic.
În discursul de după victoria din 2017, Emmanuel Macron spunea că va face în așa fel încât francezii să nu mai aibă o alternativă extremistă la vot. Ei bine, iată că nu a reușit. Sistemul tradițional de partide din Franța se prăbușește. Extremele încep să se afirme foarte mult.
Europa Liberă: Care credeți că sunt mesajele lui Marine Le Pen care au prins cel mai bine în rândul francezilor care, iată, vor să o voteze și ea crește în sondaje?
Ovidiu Nahoi: Mesajele legate de nemulțumirile sociale. Cred că în plan social a câștigat Marine Le Pen. E vorba de mesajele ei naționaliste, plus, iată, rămânerea vârstei de pensionare la 60 de ani, taxe zero pe salariile mai mici, sprijinirea întreprinzătorilor francezi, introducerea controalelor la frontieră, părăsirea NATO. Să nu uităm că în Franța există un curent anti-atlantist destul de puternic.
Toate acestea, combinate cu atacurile la Macron, văzut ca un președinte al bogaților, izolat de popor. Chiar și afișul electoral al lui Marine Le Pen vorbește despre ea ca despre reprezentantul poporului, în competiție cu cineva care nu este reprezentantul poporului, adică Emmanuel Macron, care este reprezentantul unei clase dominante în Franța, în Europa, în întreaga lume. E această teorie care vine de la extrema dreaptă. Toate acestea adunate i-au conferit un avantaj.
Mi-aduc aminte, în discursul de după victoria din 2017, Emmanuel Macron spunea că va face în așa fel încât francezii să nu mai aibă o alternativă extremistă la vot. Ei bine, iată că nu a reușit.
Europa Liberă: În schimb, dreapta tradițională pierde, dreapta tradițională scade.
Ovidiu Nahoi: Dreapta tradițională pierde, deși Valérie Pécresse, atunci când și-a lansat candidatura, părea chiar un challenger important pentru Emmanuel Macron. Dreapta tradițională pierde, la fel ca și stânga tradițională, care vrând, nevrând, se aliniază în spatele unui radical de stânga, care este Mélenchon, candidata stângii obținând, iată, în sondaje niște scoruri absolut ridicole.
Deci, practic, sistemul tradițional de partide din Franța se prăbușește. Extremele încep să se afirme foarte mult și sigur există o rezistență, să-i zicem republicană, în jurul lui Emmanuel Macron. Această frână republicană în fața extremei a funcționat până acum. Acum, cu aceste alegeri, pare destul de șubrezită. Sondajele arată că va putea să reziste, dar, pentru prima dată, o victorie a extremei drepte nu mai poate fi scoasă din calcul.
Europa Liberă: Cum a arătat Franța în mandatul lui Emmanuel Macron?
Ovidiu Nahoi: E o Franță care și-a recâștigat un loc important în lume și în Europa, în timpul lui Macron. E o Franță care a avut o creștere economică. Macron a adus un dinamism economic. Însă, toate s-au lovit de un zid în timpul pandemiei, apoi criza energetică. E o Franță care a rezistat unor reforme. Să ne aducem aminte vestele galbene, un protest care a venit în urma unor reforme ecologice, pe care Macron a încercat să le aplice.
Deci, avem o Franță cu bune și rele, cu lumini și cu umbre. Marile încercări de reformă, totuși, fie nu au reușit, fie au fost duse undeva până la jumătatea drumului.
Prima vizită externă a noului președinte Macron a fost la București. El a spus atunci, în discursul adresat comunității franceze din România, pe peluza ambasadei de la București, că înțelege faptul că francezii sunt un popor greu de reformat. Aici a avut dreptate.
Dacă tragem linie, Macron trece de linia de plutire, este undeva pe plus, chiar dacă nu cu rezultatele pe care le-a vrut. Cu Le Pen, am vorbi despre blocarea Uniunii Europene și ar fi un risc și pentru zona euro.
Europa Liberă: Care credeți că ar fi principalul atu care îi aparține lui Emmanuel Macron și care l-ar putea aduce acum din nou învingător?
Ovidiu Nahoi: Faptul că, totuși, a reușit să traverseze crize, faptul că a adus Franța între jucătorii globali importanți. Și are această experiență, de a duce Franța mai departe și de a o menține în vârf. Cred că acesta ar fi argumentul, acela al unui drum deja cunoscut.
Dacă tragem linie, trece de linia de plutire, este undeva pe plus, chiar dacă nu cu rezultatele pe care Macron le-a vrut. Și Președinția franceză a Consiliului Uniunii, pe care Macron o vedea ca pe o trambulină pentru campania sa electorală, a fost pusă în umbră de acest război.
Europa Liberă: Care va fi principalul risc cu Marine Le Pen la conducerea Franței?
Ovidiu Nahoi: Blocarea Uniunii Europene și ar fi un risc și pentru zona euro.
