AUR candidează la alegerile din Moldova cu un discurs construit în jurul unirii cu România și nu ezită să promită salarii și pensii ca în România, spune, pentru Europa Liberă, sociologul Nicolae Țîbrigan. Deși abordarea populistă are șanse să atragă atenția electoratului, specialistul în propagandă și dezinformare nu crede că AUR va reuși să convingă suficienți alegători. Aceasta și pentru că diaspora Moldovei are o atitudine pragmatică cu privire la promisiunile de unire, iar temele propuse de AUR în Republica Moldova nu vor avea același efect ca cele lansate în România.
Nicolae Țibrigan subliniază, în interviul acordat Europei Libere, că acțiunile AUR în Republica Moldova sprijină acei politicieni care acționează într-un mod favorabil Rusiei.
1. Care sunt temele promovate de AUR în alegerile din Republica Moldova?
AUR Moldova nu a prezentat până acum un proiect de unire pragmatică.
Nicolae Țîbrigan: „Dacă ne uităm pe principalele lor site-uri de promovare, timpul.md și 10tv.md, care este o televiziune afiliată AUR în Moldova, o să vedem că acolo narativele variază. Mai întâi, merg pe discurs unionist direct, adică unirea poate fi realizată prin simpla declarație a celor două parlamente de la Chișinău și București, ceea ce este o utopie. Declarații unioniste au fost votate în parlamentele celor două state de multe ori în ultimii ani, ele nu s-au materializat pentru că, pentru asta, este nevoie de voință politică, de susținerea publică, este nevoie de o negociere, inclusiv internațională. Or, AUR Moldova nu a prezentat până acum un proiect de unire pragmatică. În general, vorbim despre două tipuri de unionism - unionismul steagurilor, unionismul de paradă, unionismul tradițional, în care să folosesc multe simboluri - și așa-numitul unionism al creierelor sau unionismul pragmatic - atunci când luăm steagurile, le înfășurăm înapoi, le punem în dulap și rămâne unionismul de zi cu zi. Pe această a doua parte, unioniștii stau destul de prost.
O altă temă de care se folosesc în această campanie electorală este lupta anticorupție. De ce spun că o folosesc? Pentru că ei urmăresc cu atenție agenda publică și văd că, pe lângă temele legate de lipsa locurilor de muncă sau a sărăciei, tema corupției este una importantă. Corupția a devenit endemică în Republica Moldova și după semnarea acordului de asociere. Se pare că reformele mult-trâmbițate ale vechilor coaliții de guvernare nu au fost puse în practică și au atras o dezamăgire a populației.
Noi vă promitem nu doar unirea, ci și aceleași salarii, aceleași pensii ca în România
O a treia temă este folosirea României drept vitrină. Practic, mesajul lor se axează pe faptul că noi vă promitem nu doar unirea, ci și aceleași salarii, aceleași pensii ca în România, pensii și salarii care, într-adevăr, sunt mult mai mari în România decât în Republica Moldova. În ceea ce privește salariu mediu, undeva de trei ori, iar, în ceea ce privește pensiile, chiar de patru ori. Acestea sunt niște lucruri la care cetățenii moldoveni rezonează. Evident, din cauza penuriei care este acolo, iar unionismul capătă astfel o formă de idealizare, el se mută în zona de populism.
Ceea ce a făcut AUR în aceste alegeri este că a mutat discuția despre unionism din zona pragmatică, din zona concretă, din zona anumitor proiecte de infrastructură comună cum ar fi interconectarea energetică, interconectarea prin infrastructură sau proiecte comune culturale, spațiul informațional comun despre care se tot discută. Mutarea este periculoasă nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru România.
În plus, vedem în ce sa transformat discursul AUR în România. Au devenit promotori ai teoriilor conspiraționiste, promotori ai acțiunilor anti-vaccin, promotori ai măsurilor anti-pandemie. Și, nu în ultimul rând, acel discurs de migrare către zona extremistă, chiar aș putea spune de extremă dreaptă - am văzut listele cu politicieni care nu au copii, listele cu promotori, oameni de cultură care trebuiesc anihilați, liste care circulau pe internet, am văzut amenințări. Ele nu rămân acolo în aceeași zonă și vedem foarte mulți utilizatori în special din România care preiau aceste mesaje pe rețelele de socializare și le dau mai departe. Mai rău mi se pare că aceste mesaje să fie preluate, recontextualizate și transpuse acolo în Republica Moldova.
2. Există vreo similitudine în discursul promovat de AUR în cele doua state?
Nicolae Țîbrigan: „În momentul acesta, nu. Dar gândiți-vă că liderii AUR din Republica Moldova nu s-au dezis niciodată de discursul AUR din România. Mai mult, spun că sunt reprezentanții AUR în Republica Moldova, AUR - partid parlamentar.
Au folosit anumite tactici însoțite de narațiuni pe care le-au folosit și în România, proteste pe la anumite locuințe: la Igor Dodon au cântat imnul României și au forțat pichetele de grăniceri din Transnistria, o zonă destul de sensibilă.
Ei nu recunosc, practic, Parlamentul de la Chișinău, ei recunosc un singur parlament - pe cel de la București. Momentan, narațiunile anti-vaccin, naționalist-populiste care sunt în România nu a fost expuse atât de clar în campania de acum din Republica Moldova, dar cred că este prematur să vorbim despre asta. Ei și-au dat seama că, în Republica Moldova, există riscul să sperie și mai mult electoratul, dacă vin, pe nepusă masă, cu astfel de discursuri promovate în România. Dar au folosit anumite tactici însoțite de narațiuni pe care le-au folosit și în România, adică proteste pe la anumite locuințe: s-au dus inclusiv la Igor Dodon și au cântat imnul României și au forțat pichetele de grăniceri din Transnistria, o zonă destul de sensibilă. Aceste acțiuni sunt folosite în context electorale pentru a crea simpatie, pentru a aduce susținere, pentru a produce niște filmulețe virale pentru rețelele sociale, dar, în general, acestea nu se potrivesc cu ceea ce cred majoritatea unioniștilor din Republica Moldova care cred că, prin astfel de acțiuni, nu se poate face unirea. Există, evident, niște segmente din populație care rezonează cu acest tip de discurs politic."
3. Temele de discurs antieuropean pe care le promovează AUR România, în anumite contexte, cum ar fi cel că România este colonia occidentului, se regăsesc în discursul din Republica Moldova?
Să declari că vrem să facem Unirea cu România în afara Europei și NATO ar fi contraproductiv.
Nicolae Țîbrigan: „În niciun caz, pentru că, în acest moment, a te declara anti-Europa acolo înseamnă, de fapt, a te declara anti-România, un discurs eurosceptic le-ar face un mare deserviciu. Până acum, au mers pe ideea 'în Europa prin intermediul Bucureștiului' , intrarea Republicii Moldova în România înseamnă aducerea ei în Europa și, implicit, în NATO. Să declari că vrem să facem Unirea cu România în afara Europei și NATO ar fi contraproductiv, în condițiile în care susținerea pentru Europa în cadrul populației din Republica Moldova ajunge, conform sondajelor, undeva la 60%".
4. Cum este perceput AUR de electorat și ce șanse are în aceste momente?
Nicolae Țîbrigan: „După sondajele făcute până acum în Republica Moldova, AUR nu are nici o șansă să acceadă în Parlamentul de la Chișinău. E adevărat că acestea nu conțin datele din diaspora. Există paradoxul partidelor unioniste - ori de câte ori un partid includea în program direct proiectul unirii Republicii Moldova cu România, scădea sub 2 % pentru că moldovenii s-au ars destul de rău cu un unionist care s-a dovedit omul rușilor și a rămas în cultura locală ca Iuda. Experiența Iurie Roșca i-a făcut să respingă orice imixtiune a politicului în acest ideal. Fie unionismul e amânat 20-30 de ani, fie e ținut ca o icoană din camera concepție a unionistului, icoană de care nu se va atinge niciun politician. Cum vor convinge cei de a AUR că sunt altfel de politicieni când ei au aceleași discursuri pe care le-au avut politicienii din ultimele două-trei decenii?"
5. Ce influență are diaspora, e de notorietate ca diaspora din Republica Moldova s-a poziționat pro-AUR la alegerile din România.
Nicolae Țîbrigan: „Diaspora din Republica Moldova are o poziție diferită de această dată. Nu trebuie să uităm faptul că diaspora din Republica Moldova consideră unirea un ideal de care nu trebuie să se atingă politicienii, nu au încredere în liderii politici care promovează unirea în mod deschis. Diaspora din Moldova consideră că sunt multe alte probleme care trebuie rezolvate înainte de a face acest pas al unirii. Dacă ne uităm în sondaje la nivelul de încredere al principalilor lideri vedem că, în timp ce Maia Sandu are un nivel de încredere de 32,6 la sută, liderul AUR este undeva la 0,1%."
6. Există vreo șansă să apară vreo surpriză AUR, ca la alegerile din România?
Nicolae Țîbrigan: „Nu, pentru că, în acest moment, contextul dintre cele două țări este total diferit. De ce spun asta? Pentru că, în sondajele din România, AUR s-a văzut abia în a doua parte a lunii noiembrie. El nu era vizibil până atunci. A crescut brusc la sfârșit de noiembrie și început decembrie, până pe 6 decembrie în ziua alegerilor, în contextul unor campanii susținute pe social media, campanii care continuă și acum, în contextul unei baze de date bine puse la punct și țintite pe care au avut-o. Mai mult, au targetat door-to-door anumite județe din România, cum ar fi Vrancea și așa au reușit să câștige simpatia din partea unor categorii care nu participau la vot și care erau dezamăgite de PSD PMP, sau, de ce nu, chiar USR, în special din zona participanților la referendumul pentru familie. Inclusiv în diaspora au reușit să se promoveze în special în Italia, nu neapărat pe fondul participării directe în campania acolo pe teren, ci prin intermediul unor voluntari care erau extrem de prezenți pe internet.
Și mai este ceva foarte important de precizat la capitolul diferențe. În Republica Moldova, numărul de utilizatori de internet este mult mai redus ca cel din România, se ridică undeva la 900 de mii de utilizatori. Din ce am văzut, AUR nu este prezent pe toate canalele de comunicare. Este absent de pe rețelele de socializare de limbă rusă cum ar fi Odniklassniki, VKontakte sau Telegram. Sunt prezenți în special pe Facebook. Au scos niște filmulețe virale, dar se vede ca asta nu este de ajuns. Momentan, după o campanie door-to-door împărțind ziare se vede că la întâlnirile pe care le expun public numărul de participanți este foarte scăzut. Angajamentul de pe rețelele de socializare nu este relevant, în condițiile în care foarte multe dintre reacțiile de pe social media la filmulețele făcute în Republica Moldova vin de la susținătorii AUR din România Și atunci în mod automat relevanța lor în alegeri scade."
7. Cum servește AUR interesele Moscovei?
Nicolae Țîbrigan: „Ei au venit ca o mănușă pentru interesele socialiștilor și comuniștilor din Republica Moldova care deservesc interesele Kremlinului. Ce fac ei acum, prin discursul pe care îl promovează, nu este altceva decât un ajutor pentru Igor Dodon, Vladimir Voronin, Vladimir Plahotniuc și pe alți exponenți corupți mai mici pentru că impun o agendă de clivaj social, de ceartă și mai multă disensiune socială care are ce finalitate să sperie electoratul. Vedem că, prin campania susținută pe Facebook, campanie la care are o susținere și AUR România prin rețeaua de site-uri sponsorizate și plătite de parlamentari AUR România, nu fac altceva decât să îi ajute pe Dodon și Voronin, pentru că sunt atacați în exclusivitate PAS, Maia Sandu, Klaus Iohannis sau societatea civilă sau ONG-urile care au primit finanțare de la Uniunea Europeană, deci nu neapărat Uniunea Europeană în esență, ci acele organizații care au promovat proiecte europene în sensul în care Uniunea Europeană greșește pentru că susține niște agenți care nu promovează interesul național, idealul național al unirii. Este suficient să intrăm pe paginile lor de Facebook, să vedem biblioteca de reclame în care nu sunt puțini bani băgați. Este vorba despre o agendă a Kremlinului, în care AUR joacă rolul de pionier Moscovei, aș putea spune, pentru că acționează după o rețetă pe care o regăsim în planul pe care l-a dezvăluit recent ziarul Bild.
Dacă ne amintim, primul clip viral al lui Vlad Bilețchi, liderul AUR în Republica Moldova, omul de încredere al lui Simion, a fost un mare fake news - că România ar fi introdus vizele pentru cetățenii moldoveni și că nu se mai poate trece din Republica Moldova în România fără viză. Era un fake news clasic care putea fi demontat foarte ușor doar intrând pe site-ul Ministerului de Externe. Dar acest clip i-a speriat pe mulți cetățeni moldoveni pentru că unii aveau cetățenie română, alții se pregăteau să vină în vacanță, alții foloseau România ca zonă de tranzit către alte state din UE. Minciuna asta a strâns zeci de mii de share-uri și milioane de vizualizări și a fost, să spunem, prima lor reușită în mediul online. Ulterior, când s-a aflat că totul este o minciună, Vlad Bilețchi a venit cu un alt clip în care spunea că coaliția de guvernare și-a schimbat optica datorită intervenției AUR și a reacțiilor din mediul online.
Prin tot ceea ce fac, cei de la AUR din Republica Moldova nu fac altceva decât să mobilizeze votanții lui Dodan pentru că, pe acest fond, el poate veni în fața electoratului și să spună 'vă mai aduceți aminte când vorbeam de unionism și de pericolul pe care îl reprezintă la adresa Republicii Moldova? Uite că sunt aici, în pragul ușii, gata să intre în parlament sunt pregătiți să ia Moldova.' Nu s-au oprit, chiar dacă au fost avertizați în privința acestui pericol. Au mers la sediul PSRM, au mers la sediul comuniștilor, au lansat scandalul mari, au fost la casa lui Dodon, au pus muzică după care tot Dodon a avut ocazia să ajungă la o emisiune și să spună 'vedeți huliganii românii au venit să fure Republica Moldova'."
8. Care a fost rolul lui George Simion in acest context și a tentativei lui de a ajunge în Republica Moldova?
Nicolae Țîbrigan: „Nu e prima dată când George Simion folosește acest clișeu propagandistic de a trezi sensibilități. Aceasta este una dintre tehnicile de comunicare de gherilă prin care se lansează un scandal, se trezesc anumite emoții iar, la final, se vine cu mesajul mobilizator. Este clar că este totul atât de bine deghizat.
Era clar că Simion și cei de la AUR din Republica Moldova nu vor fi lăsați să treacă în Republica Moldova și respectiv zona transnistreană și știau asta. În ambele cazuri aveau corturi pregătite, în ambele cazuri existau susținător și de o parte și de cealaltă a graniței pregătiți să mobilizeze oamenii și să distribuie informațiile pe grupurile de socializare, pentru a demasca și pentru a arăta neputința guvernării proeuropene de la Chișinău, pentru că acesta a fost scopul principal - de a o ataca pe Maia Sandu și mai puțin pe Igor Dodon și Voronin, în ciuda faptului că cei doi reprezintă chintesența răului, dușmanul anti-unionist din Republica Moldova.
Este unionismul steagurilor fluturate, unionismul emoțional, iar acesta este cel mai mare pericol. El reprezintă mutarea discursului de la zonă pragmatică, realistă, către una naționalistă, ultra-populistă.
De asemenea, dacă ne uităm foarte atent, vedem că nu se vorbește mai deloc despre Plahotniuc, fugarul din Republica Moldova, mai degrabă știrile distribuite de timpul.md și 10 tv.md au mesaje împotriva Maiei Sandu. Printre titluri, se regăsesc articole de genul 'Maia Sandu nu a scris nimic de ziua lui Mihai Eminescu' sau 'Maia Sandu este omul lui Plahotniuc.' Este unionismul steagurilor fluturate, unionismul emoțional, iar acesta este cel mai mare pericol. El reprezintă mutarea discursului de la zonă pragmatică, realistă, decentă către o zonă naționalistă, ultra-populistă, deși, în momentul de față avem 35-38% dintre votanți pentru unire, în cazul în care s-ar organiza un referent duminica viitoare."
9. Pare că există o contradicție între ce fac liderii AUR și ce spun ei, cum putem explica aceasta contradicție?
Nicolae Țîbrigan: „Nu trebuie să îi suspectăm că nu știu ce fac. Își dau seama foarte clar că acesta este efectul secundar. Mobilizează electoratul de stânga anti-unionist și, în același timp, creează o repulsie către tot ceea ce înseamnă unionism prin ceea ce fac, iar electoratul de dreapta de acolo, chiar unionist, le va întoarce spatele la un moment dat, pentru că discursul ăsta nu poate să continue. Din ce văd, testează anumită discursuri, testează anumite strategii de campanie în contextul următoarelor alegeri. Am senzația că nici măcar nu vor să câștige aceste alegeri, își creează doar puncte de susținere, clientela lor acolo, grupuri de susținători. Pregătesc solul pentru viitoarele alegeri pentru că, și dacă ar trece pragul electoral, nu ar putea să aibă mai multe unul, doi parlamentari iar cu o floare nu se face primăvară. Sistemul electoral din Moldova defavorizează partidele mai mici."
10. Credeți că, dacă ar câștiga alegerile, s-ar duce mai aproape de discursul din Romania, s-ar radicaliza?
Nicolae Țîbrigan: „Întrebare asta mi-am pus-o când a câștigat Trump. Ok, în campanie a fost cum a fost. Dar am zis că, după ce intră în oficiul funcțiunii, discursul va fi mai temperat. Ei, bine, în cazul liderilor populiști această logică nu se aplică. Trump a rămas Trump, ba, mai mult, de nenumărate ori, a depășit anumite limite roșii, lucru care, zic eu, i-a adus și înfrângerea.
Lideri populiști se hrănesc emoții, se hrănesc din scandaluri, se hrănesc din populism.
Nu cred că își vor tempera din discurs în condițiile în care vor ajunge vreodată în Parlamentul din Republica Moldova sau în cazul în care vor intra într-o coaliție de guvernare. Eu zic că, din contră, vor fi așa cum s-au promovat, chiar mai radicali. Este suficient să ne uităm la actualii lideri ai AUR România, deveniți peste noapte senatori și deputați și care se manifestă cum bine știm de la tribunal a Parlamentului. Lideri populiști se hrănesc emoții, se hrănesc din scandaluri, se hrănesc din populism. Dacă le iei această jucărie din față, îi dezumanizează, devin irelevanți, ridicoli.
Dar, atenție, discursul lor nu are legătură cu România pentru că interesele României nu trebuie confundate cu interesele unui partid naționalist. Dau un exemplu aici - ei propun și integrarea Transnistriei și transformarea acestui conflict înghețat într-un conflict european care înseamnă practic importarea de probleme în cadrul Uniunii Europene și în România, iar asta ar fi contra intereselor României. Ce ar însemna pentru România încă la 10% electorat antiromânesc. Apoi, există problema găgăuzilor. Dacă ne uităm la programul lor, nu a venit cu o propunere clară. În Constituția Republicii Moldova, se arată clar că regiunea autonomă are dreptul sa iasă din republică, în cazul în care se schimbă statutul țării, ceea ce ar însemna practic unirea. Va deveni o regiune independentă și se va transforma într-a doua Transnistrie. Asta, în contextul apropierii de Ucraina, de zona din sudul Basarabiei, zona Odessa, care este și ea un butoi de pulbere și pe care rușii voiau să o folosească precum o trambulina care sa vizeze și mai mult Ucraina. Ar însemna balcanizarea Republicii Moldova."
