Călin Georgescu a votat la Mogoșoaia
Călin Georgescu, candidatul la alegerile prezidențiale care a obținut la turul I de scrutin cel mai mare număr de voturi, a votat la alegerile parlamentare.
Călin Georgescu a mers la vot împreună cu soția lui, Cristela – care a votat și ea – la o școală din Mogoșoaia, lângă București.
„Azi am votat ca binele să învingă răul, am votat pentru pace, nu pentru război (...) am votat pentru România, alături de România, întotdeauna pentru România”, a spus candidatul la ieșirea de la vot.
Prezența la urne, la ora 08:00: 2,41%
Prezența la urne, la ora 8, a ajuns la 2,41%. Au votat peste 439.000 de români, atât în țară, cât și în străinătate.
În țară, județele unde s-a înregistrat până acum cea mai mare prezență sunt:
- Olt - 2%
- Ilfov - 1.95%
- Dâmbovița - 1.92%
În toate județele prezența la urne este de peste 1%.
A început votul în țară
Secțiile de vot pentru alegerile parlamentare din România s-au deschis duminică dimineață, la ora 07:00.
Votarea se va încheia la ora 21:00. Dacă la acea oră sunt încă alegători prezenți, care nu au votat, votarea se poate prelungi, până cel târziu la ora 23:59.
În țară sunt deschise 18.968 de secții de votare, cele mai multe în București - 1.289, și în județele Iași - peste 783, Cluj - 673 și Bihor - 659.
De ce sunt importante alegerile parlamentare
Alegerile parlamentare din România au loc o dată la patru ani, aceasta fiind durata mandatelor de senator și deputat.
În acest an, alegerile parlamentare se desfășoară într-un context special. Pe de o parte, au loc de Ziua Națională a României – 1 decembrie.
Pe de altă parte, în paralel se desfășoară procesul de renumărare a voturilor de la turul 1 al alegerilor prezidențiale, care au avut loc în 24 noiembrie. Decizia a fost luată de Curtea Constituțională. Renumăraraea este coordonată de Biroul Electoral Central și de Birourile Electorale Județene, urmând să se încheie duminică la ora 22.
Parlamentul îndeplinește un rol esential în regimurile democratice. Este puterea legislativă și este una dintre cele trei puteri fundamentale ale statului, alături de puterea executivă și cea judecătorească.
Conform Constituției, este „organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a țării”.
Parlamentul României este unul bicameral, formulă la care a revenit în 1990, fiind compus din Senat (136 de membri) și Camera Deputaților (329 de membri)
Principala sarcină a Camerei Deputaților (camera inferioară a Parlamentului) este de a iniția legi. Senatul – sau camera superioară a Parlamentului – are, de obicei, un rol mai pronunțat de revizuire și moderare a legislației propuse de camera inferioară.
Numărul deputaților și senatorilor este raportat la numărul locuitorilor. Camera Deputaților – camera inferioară a Parlamentului – are o reprezentare de un deputat la 73.000 de locuitori. În total: 329 de deputați.
Norma de reprezentare este mai mare, de un senator la 168.000 de locuitori, rezultând 136 de senatori.
În România, pragul electoral pentru intrarea în Parlament este stabilit prin lege:
- pentru partide politice: cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național;
- pentru alianțe politice: 8% pentru alianțele formate din două partide, 9% pentru alianțele formate din trei partide, 10% pentru alianțele formate din patru sau mai multe partide;
- pentru candidați independenți: un candidat independent trebuie să obțină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral din circumscripția în care candidează (adică numărul total de voturi împărțit la numărul de mandate din acea circumscripție).