- Americanii se îndreaptă spre urne în ziua alegerilor pentru a-și vota următorul președinte. Harris și Trump au nevoie fiecare de cel puțin 270 de voturi electorale (electori) pentru a câștiga.
- Aproape 186,5 milioane de americani au drept de vot la alegerile din 5 noiembrie.
- Votul începe între orele locale 06.00 și 08.00 dimineața (13:00 și, respectiv 14:00 ora României) și se încheie între 18.00 ora Coastei de Est (01.00 - ora României) și 20.00 (miercuri, ora 8.00 - ora României). Orele de deschidere și închidere a secțiilor de vot variază de la un stat la altul.
- Se așteaptă ca votul din statele Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin să fie decisiv în desemnarea următorului președinte.
- Harris și Trump au primit fiecare câte trei voturi în mica comunitate din New Hampshire Dixville Notch, care a votat imediat după miezul nopții, într-o tradiție veche de zeci de ani.
- E foarte probabil ca rezultatul acestei curse extrem de strânse să nu fie cunoscut decât după câteva zile de la închiderea urnelor. Unele state, precum Pennsylvania, procesează lent buletinele de vot trimise prin poștă.
- Se preconizează o prezență ridicată la vot, după recordurile înregistrate în 2016 și 2020.
- Vicepreședintele Kamala Harris este candidatul democrat la președinție. Fiica unor imigranți din India și Jamaica, Harris a crescut în Oakland și și-a petrecut o mare parte din cariera politică în Bay Area din California. Guvernatorul din Minnesota, Tim Walz, este candidatul democrat la funcția de vicepreședinte.
- Fostul președinte Donald Trump este candidatul republican la președinție. S-a născut în New York, a absolvit Universitatea din Pennsylvania cu o diplomă de licență în economie. Senatorul de Ohio, JD Vance, este candidatul republican pentru funcția de vicepreședinte.
Sondajele de dinainte de ziua votului arată că, cel mai probabil, rezultatul alegerilor va fi unul foarte strâns, greu de prognozat. Alegerile au loc după o campanie electorală tensionată, cu evenimente și răsturnări majore de situație.
Kamala Harris a devenit candidatul Partidului Democrat după ce președintele Joe Biden a ieșit din cursă. Candidatul republican, Donald Trump, a supraviețuit după două tentative de asasinat și este implicat în mai multe dosare penale.
Din cauza sondajelor care arată rezultate foarte strânse, observatorii se așteaptă la posibile contestări legale sau potențiale violențe, într-o țară puternic divizată.
Peste 81 de milioane de americani au votat deja anticipat, prin corespondență sau în persoană.
Participarea la votul prin corespondență a atins cifre record în Georgia, Carolina de Nord și alte state care ar putea decide câștigătorul. Prezența timpurie la vot în Georgia este de peste 4 milioane de alegători.
Specialiștii spun că votul anticipat numeros este determinat de participarea mai mare a alegătorilor republicani decât la alegerile anterioare.
În ciuda cozilor lungi în unele locuri și a câtorva incidente minore, votul anticipat în persoană și prin corespondență s-a desfășurat fără probleme majore.
Cu toate acestea Donald Trump, candidatul republican, a făcut numeroase acuzații de fraudă sau interferență în alegeri în perioada de vot anticipat, o atitudine pe care unii observatori o consideră un posibil preludiu la contestații după ziua alegerilor.
Încercând să reconstruiască încrederea alegătorilor într-un sistem vizat de acuzații false de fraudă pe scară largă, parlamentarii republicani din mai multe state au adoptat noi restricții de vot.
Aceste reguli includ scurtarea perioadei de timp pentru votul prin corespondență, reducerea disponibilității urnelor de vot și adăugarea unor noi cerințe privind identificarea alegătorilor.
În ultimul weekend înainte de ziua alegerilor, Trump a continuat să susțină, în ciuda dovezilor contrare, că alegerile au fost fraudate în detrimentul său și a spus că un câștigător prezidențial ar trebui declarat în noaptea alegerilor, înainte ca toate buletinele de vot să fie numărate.
Vicepreședintele Kamala Harris a îndemnat alegătorii să nu cadă în capcana tacticii lui Trump de a pune la îndoială alegerile și să participe în număr mare la scrutin.
De-a lungul a patru ani de acuzații de fraudare a alegerilor și de teorii ale conspirației legate de vot, oficialii electorali s-au confruntat cu hărțuiri și chiar amenințări cu moartea. Acest lucru a dus la o securitate sporită pentru birourile electorale și secțiile de votare, inclusiv butoane de panică și protecție antiglonț.
Deși nu au existat rapoarte majore despre activități cibernetice rău intenționate care să afecteze birourile electorale, actorii străini au fost activi în utilizarea profilurilor false de pe rețelele sociale și a site-urilor web pentru a incita disputele partizane și a răspândi dezinformarea.
În ultimele săptămâni, oficialii serviciilor de informații americane au atribuit Rusiei mai multe videoclipuri false care anunță o fraudă electorală.
În ajunul zilei alegerilor, serviciile de informații au transmis o declarație comună în care afirmă că Rusia, în special, își intensifică operațiunile de influență și dezinformare, inclusiv în moduri care ar putea duce la violență.
Conform sistemului american, nu votul popular național decide cine devine președinte, ci un colegiu electoral format din 538 de membri. Fiecare stat primește un număr predeterminat de electori egal cu numărul de reprezentanți pe care îi are în Congres. Fiecare stat, cu excepția Nebraska și Maine, acordă toți alegătorii săi celui care se clasează pe primul loc la votul popular la nivel de stat. Dacă atât Harris, cât și Trump nu reușesc să atingă pragul majoritar de 270 de electori, Camera Reprezentanților nou aleasă va alege președintele în ianuarie, iar Senatul nou ales va desemna următorul vicepreședinte.
Mizele globale ale alegerilor din SUA
Alegerile prezidențiale din SUA vin pe fondul unei atmosfere tensionate la nivel global.
Statutul SUA de putere economică dominantă la nivel global este contestat tot mai mult de China. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina pune problema securității europene și a rolului SUA. În Orientul Apropiat, SUA nu au reușit să convingă Israelul să accepte un armistițiu cu Hamas, pe fondul unui război devastator în Gaza.
Ucraina și NATO. La mai bine de doi ani și jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina depinde de sprijinul aliaților săi, de la arme avansate, la bani pentru plata salariilor. Kievul speră la și mai mult sprijin de la SUA și Occident pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să negocieze.
Kamala Harris a promis că va menține sprijinul pentru Ucraina atât timp cât va fi nevoie, dar probabil că se va confrunta cu un scepticism tot mai mare în Congres pentru pachete de finanțare suplimentare.
La fel ca Joe Biden, Kamala Harris a refuzat până acum să se angajeze că va accepta cererea Ucrainei de a i se permite să folosească rachete occidentale pentru lovituri în interiorul Rusiei sau că va fi de acord cu invitarea Ucrainei să se alăture NATO.
Donald Trump a spus că va pune capăt războiului „în 24 de ore” după alegeri. Nu a explicat cum ar face acest lucru, dar a semnalat în mod repetat că Ucraina trebuie să fie dispusă să facă concesii.
Donald Trump a spus că SUA cheltuiesc foarte mult pentru a sprijini Ucraina și a susținut că aliații din Europa trebuie să preia o parte mai mare din efortul financiar.
Orientul Mijlociu. De când Hamas a ucis 1.200 de israelieni pe 7 octombrie 2023, luptele din regiune s-au extins constant, în ciuda eforturilor SUA de a limita violențele.
După ce au zdrobit Hamas cu lovituri în Gaza, ucigând peste 43.000 persoane, forțele israeliene sunt acum în Liban, în luptă cu Hezbollah. Israelul a făcut schimb de lovituri și cu Iranul, care susține Hamas și Hezbollah, considerate teroriste de către SUA și UE. De asemenea, Israelul a intrat în conflict și cu rebelii Houthi din Yemen, care aproape că au blocat Marea Roșie pentru navele comerciale occidentale.
Kamala Harris promite să se asigure că Israelul are mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra, dar a cerut Tel Avivului să facă mai multe eforturi pentru a reduce suferința civililor din Gaza. Ea a susținut apelurile repetate, până acum eșuate, ale administrației Biden, pentru încetarea focului.
Harris este adepta unei soluții cu două state, variantă pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu a exclus-o.
Donald Trump spune că atacul din 7 octombrie nu ar fi avut loc niciodată dacă ar fi fost președinte, fără a spune cum l-ar fi prevenit. El a spus că Israelul trebuie să „facă o treabă mai bună în relațiile publice”.
În dezbaterea din septembrie, Trump a evitat întrebarea dacă ar sprijini un stat palestinian. Trump a cerut mai multe măsuri pentru izolarea Iranului. În primul său mandat, Trump a ajutat, de asemenea, la medierea Acordurilor Abraham care normalizează relațiile dintre Israel și unele state arabe.
China și Taiwan. Eforturile SUA de a gestiona concurența cu China au devenit din ce în ce mai tensionate, pe măsură ce influența economică și militară a Beijingului s-a extins.
China și-a intensificat exercițiile militare în jurul Taiwanului, despre care spune că este teritoriu chinez. Insula și locuitorii săi se bazează pe SUA și pe aliații săi pentru sprijin în cazul în care se ajunge la conflict deschis. În joc se află nucleul industriei mondiale de producere a cipurilor, vitală pentru economiile globale.
Harris a anunțat că va continua abordarea administrației Biden față de China, cu controale ale exporturilor de cipuri și alte tehnologii sensibile și susține angajamentul SUA de a asigura securitatea Taiwanului. Ea este, de asemenea, adepta extinderii alianțelor în regiune pentru a contracara Beijingul.
Trump promite să impună tarife majore asupra exporturilor chineze, într-un efort de a reduce dependența de Beijing în „domenii critice”. Trump a susținut că Taiwanul „a „furat” afacerea americană cu semiconductori, argumentând că insula ar trebui să plătească mai mult pentru propria securitate, fără a detalia ce vrea să spună.
El a refuzat să se angajeze să va veni în apărarea Taiwanului în cazul unui atac chinez și a cerut aliaților SUA, Japonia și Coreea de Sud, să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
