Alina Inayeh susține că, în acești doi ani până la alegerile prezidențiale, America va fi absorbită intern foarte puternic și politica externă va cădea pe un plan inferior, dar vorbește și despre o posibilitate riscantă, pe care nu și-o dorește, dar care există, aceea ca politica externă să devină mai importantă, pentru a arăta electoratului puterea Statelor Unite în lume.
„Pe principiul avem un dușman comun, care nu este în interiorul Americii, ci în afara Americii, trebuie să ne mobilizăm în jurul președintelui, în jurul administrației, în jurul Partidului Democrat, ca să învingem acest dușman. Asta chiar sper să nu se întâmple”, spune experta GMF.
Societatea este foarte puternic polarizată, rămâne puternic divizată în America, susține Inayeh, iar rezultatele atât de strânse între democrați și republicani arată că bătălia pentru prezidențialele de peste doi ani va fi strânsă: „În această bătălie se vor arunca toate armele, bagajele, banii și mesajele care se pot arunca. Nu mă aștept deloc la o calmare a mesajelor, ba dimpotrivă, cred că ele vor merge la extreme, de ambele părți. Fiecare partid va trebui să facă tot ce-i stă în putere ca să câștige electoratul”.
Cât privește România, ar trebui să ne așteptăm la o perioadă dinaintea alegerilor din 2024 marcată de mesaje extremiste puternice, manipulare și dezinformare: „Societatea românească încă știe să discearnă destul de bine manipularea și dezinformarea, dar nu știu cât va dura acest lucru. Există un scut pe care România și-l poate lua pentru a se apăra de manipulare și el se numește educație. Trebuie să începem să investim în educație”, mai spune Inayeh.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre rezultatele obținute de republicani: „Rezultatele sunt sub așteptările republicanilor. Vor avea o majoritate mult mai slabă în Camera Reprezentanților. Dar, să ai controlul Camerei Reprezentanților nu e nici pe departe un rezultat slab. Nu o văd ca pe o sancționarea din partea alegătorilor”;
- Despre rezultatele democraților: „Democrații nu au ieșit atât de prost, dar pierzând controlul Camerei Reprezentanților au fost serios sancționați. Rezultatele atât de strânse, totuși, între democrați și republicani arată că a început deja cursa pentru prezidențialele de peste doi ani. Mesajele politice vor merge la extreme de ambele părți”;
- Despre Camera Reprezentanților câștigată de republicani: „În America va fi un proces legislativ și mai greu decât până acum, cu bătălii politice în Congres mai complicate, mai intense și o frustrare crescută a alegătorilor. Pentru Europa ar putea însemna o revizuire a ajutorului pe care America îl oferă Ucrainei. Va dura mult mai mult până când tranșele financiare și de armament vor ajunge acolo”;
- Despre relația SUA cu Rusia și China: „Pentru prima oară de când președintele Biden a preluat administrația, se vorbește despre discutarea modului de cooperare între America și China. Dintr-odată se schimbă tonul. E o nuanțare, ca să nu zic chiar schimbare, în relația cu China. Rusia este și va continua să fie văzută ca un adversar”;
- Despre SUA și UE: „Nu cred că Statele Unite își propun neapărat o schimbare a politicii față de Franța sau Germania, de exemplu. Dar, vedem că Franța și Germania își doresc o relație diferită cu America. Franța și Germania încep să-și pună întrebări în ceea ce privește durabilitatea și puterea, tăria relației cu SUA”;
Europa Liberă: Rezultatele alegerilor intermediare din Statele Unite ale Americii sunt sau nu rezultate slabe pentru republicani? E prea mult spus? Mai degrabă, sunt rezultate sub așteptări?
Alina Achim-Inayeh: Rezultatele sunt sub așteptările republicanilor, în primul rând. Până la urmă ei vor avea, cel puțin așa se prefigurează, majoritatea în Camera Reprezentanților, dar o majoritate mult mai subțirică, mai slabă decât cea pe care o anunțaseră nu atât republicanii, cât analiștii politici și cei care fac sondaje.
Asta nu înseamnă rezultate slabe. Să ai controlul Camerei Reprezentanților nu e nici pe departe un rezultat slab. Înseamnă, însă, că valul acela roșu despre care se tot vorbea nu s-a materializat și înseamnă și că republicanii nu stau în rândul populației atât de bine cât ar fi sperat și cât s-a prefigurat.
Europa Liberă: Ce anume a dus la rezultatul acesta? Vorbim de o sancționare a republicanilor din partea alegătorilor pentru eforturile de restricționare a avortului, de exemplu? A contat numărul mare al tinerilor care au votat?
Alina Achim-Inayeh: Eu nu știu cum putem să vorbim despre o sancționare a republicanilor atât timp cât ei, din minoritate, pot deveni majoritate în Camera Reprezentanților. Există încă ceva șanse și la Senat. Acolo vom afla probabil pe 6 decembrie.
Deci, eu nu văd cum acest lucru e o sancționare. A, că nu este o victorie atât de mare, da, dar ca sancționare nici pe departe. Mai degrabă, mi se pare că sunt sancționați democrații care pierd controlul în Camera Reprezentanților.
De ce rezultate mai slabe decât se prefigurase și decât anunțaseră republicanii? S-a mers foarte mult pe mesaje extremiste, s-a mers foarte mult pe acțiune extremistă. Niciodată mesajele și acțiunile extremiste nu prind la populație sau foarte rar. Și eu cred că de aici a venit acest rezultat puțin mai slab decât se aștepta.
În primul rând, toată povestea cu interzicerea avortului, scoaterea avortului în afara legii, acesta este un lucru care întotdeauna va fi amendat puternic de către americani.
Europa Liberă: Și o să o lase mai moale cu mesajele de genul acesta, până la prezidențiale?
Alina Achim-Inayeh: Cred că nu, din păcate. Rezultatele alegerilor din America sunt dincolo de cifre. Ceea ce vedem noi acum în America cred că este a treia sau a patra serie de alegeri la rând care este controversată, în care se pune problema, falsă probabil, dar oricum se pune problema fraudării alegerilor. Așa ceva până acum era de neimaginat.
Avem de asemenea o polarizare foarte puternică. În toate cursele importante la care ne uităm, alegătorii au fost împărțiți aproape jumătate – jumătate, e deloc surprinzător, acest rezultat apare aproape la fiecare alegeri, dar ne amintim doar la alegeri că societatea americană rămâne puternic divizată.
Rezultatele acestea atât de strânse, totuși, între democrați și republicani arată că cursa pentru alegerile prezidențiale de peste doi ani deja a început. Va fi o cursă strânsă și în această bătălie se vor arunca toate armele, bagajele, banii și mesajele care se pot arunca. De aceea, nu mă aștept deloc la o liniștire, o calmare a mesajelor, o moderare a mesajelor, ba dimpotrivă, cred că ele vor merge la extreme de ambele părți.
Europa Liberă: Ce stârnesc în rândul alegătorilor mesajele de fraudare a alegerilor? Care e scopul lor?
Alina Achim-Inayeh: Suspiciune. În primul rând, se exploatează faptul că numărarea voturilor durează atât de mult. Este neobișnuit pentru America.
Până acum 10, 12 ani, poate, numărarea voturilor era aproape automată, se închidea cabina de vot, se știa câte voturi sunt. Acum, sunt foarte multe voturi prin poștă, sunt foarte multe voturi care au fost exprimate înaintea zilei alegerilor.
Numărul lor este foarte mare, ceea ce creează suspiciuni. Numărarea lor durează foarte mult. Aici cred ar putea învăța ceva de la oamenii și de la țările care încă mai votează pe hârtie, ca să numere mai repede.
Tot acest timp care se scurge nu face decât să ridice suspiciuni, care sunt foarte puternic exploatate de către republicanii extremiști.
Europa Liberă: Rezultatele democraților stârnesc neliniște, îngrijorare printre ei?
Alina Achim-Inayeh: Îngrijorarea ar trebui să fie destul de mare pentru că, atunci când pierzi din nou controlul Camerei Reprezentanților, este o sancționare destul de serioasă și este o problemă destul de serioasă pentru administrația democrată.
Lucrurile vor tărăgăna și vor fi și mai complicate decât au fost până acum. Dar, cred că merită în același timp să ne uităm un pic și la cursele de guvernator, pentru că acolo democrații au ieșit bine, poate mai bine decât se spera și sunt curse importante.
Este foarte importantă coloratura politică a guvernatorului unui anumit stat. Deci, una peste alta, democrații nu au ieșit atât de prost, dar pierzând, totuși, controlul Camerei Reprezentanților, trebuie să-și dea seama că este o sancționare serioasă.
Europa Liberă: Ce înseamnă pentru America și pentru Europa o Cameră a Reprezentanților câștigată de republicani?
Alina Achim-Inayeh: În primul rând, pentru America, înseamnă un proces legislativ și mai greu decât până acum, înseamnă bătălii în Congres, bătălii politice, nu legislative, și mai complicate și mai intense decât până acum și o frustrare crescută, în acest sens, a alegătorilor, care văd jocul politic cum începe să domine și economia și orice fel de alte interese ale Americii.
Pentru Europa, ar putea însemna o revizuire prin scădere, nu prin eliminare, a ajutorului pe care America îl oferă Ucrainei, ajutor militar și ajutor material.
Și, chiar dacă această scădere nu ar fi atât de spectaculoasă pe cât amenință deja republicanii, va dura mult mai mult până când tranșele următoare, financiare și de armament, vor fi puse în mișcare, ceea ce, pentru Ucraina, timpul este vital, orice întârziere înseamnă o slăbire a puterii ei de apărare.
Europa Liberă: O Americă ce va fi concentrată pe plan intern și mai puțin extern?
Alina Achim-Inayeh: Asta este absolut evident. Pentru că rezultatele sunt atât de strânse, aproape jumătate – jumătate, fiecare partid va trebui să facă tot ce-i stă în putere ca să câștige electoratul.
Deci, avem 2 ani până la alegerile prezidențiale, în care America va fi absorbită politic intern foarte puternic și politica externă va cădea undeva pe un plan inferior.
Există, însă, o altă posibilitate pe care eu nu o doresc, dar ea există. Și anume, politica externă să devină mai importantă, pentru a arăta electoratului puterea administrației, pentru a arăta electoratului că America rămâne importantă, rămâne puternică pe plan internațional și poate chiar, și asta chiar sper să nu se întâmple, pentru a crea sentimentul ‘avem un dușman comun, care nu este în interiorul Americii, ci în afara Americii, trebuie să ne mobilizăm în jurul președintelui, în jurul administrației, în jurul Partidului Democrat, ca să învingem acest dușman’.
Rusia este și va continua să fie văzută ca un adversar al Americii, în primul rând, pentru imixtiunea pe care a avut-o la alegerile prezidențiale.
Europa Liberă: O Românie care va fi într-o zonă din ce în ce mai tensionată, dacă America se va uita mai greu aici?
Alina Achim-Inayeh: România este într-o zonă tensionată. Indiferent unde se uită America, noi suntem într-o zonă tensionată.
Avem o graniță uriașă cu o țară care este în conflict, un conflict armat deschis. Suntem foarte aproape, periculos de aproape de o țară cu care n-am avut niciodată o relație foarte bună și suntem într-o regiune în care, în afară de conflictul din Ucraina, există și alte conflicte care, deși nu sunt deschise, nu sunt armate, nu sunt active militar, au potențial foarte mare să fie, să devină așa, în primul rând Transnistria.
Europa Liberă: La ce vă așteptați, cum va fi relația SUA cu Rusia?
Alina Achim-Inayeh: Relația cu Rusia eu nu cred că se va schimba foarte tare în următorii doi ani, în pofida declarațiilor republicanilor că vor scădea sau chiar vor elimina ajutorul pentru Ucraina.
Nu cred că politica față de Rusia se va schimba radical. Rusia este și va continua să fie văzută ca un adversar, în primul rând, pentru imixtiunea pe care a avut-o la alegerile prezidențiale și, în general, pentru imixtiunea pe care o are în treburile interne ale Americii. Și acest lucru nu se va schimba, deci va rămâne un adversar.
Nu cred că va avea loc o resetare a politicii cu Rusia, așa cum a avut loc în timpul președintelui Obama și așa cum s-a încercat atunci.
Europa Liberă: Și ‘cooperarea’ cu China, vom vorbi de o cooperare cu China?
Alina Achim-Inayeh: E foarte interesant că ați folosit cuvântul ‘cooperare’, pentru că, în toate documentele oficiale și declarațiile Americii, China nu este văzută ca un partener, ci China este văzută ca un adversar puternic și ca un adversar de temut, dar, pentru prima oară de când președintele Biden a preluat administrația, zilele acestea a început să se vorbească despre discutarea modului de cooperare între America și China, asta în pregătirea întâlnirii de săptămâna viitoare dintre cei doi președinți.
Dintr-odată se schimbă tonul. Este foarte interesant, s-ar putea ca această schimbare de ton să aibă legătură și cu rezultatele alegerilor și cu cei doi ani care urmează.
Rămâne de văzut, pentru că această declarație de cooperare, acest cuvânt folosit pentru prima oară în doi ani, vine după un val de amenințări la adresa Chinei. Vine după un val de sprijin fățiș pentru Taiwan și ostilitate deschisă față de China.
Eu văd aici o nuanțare, ca să nu zic chiar schimbare, în relația cu China. Rămâne de văzut cum va decurge întâlnirea de săptămâna viitoare dintre cei doi președinți.
Europa Liberă: Relația SUA – UE, una care va suferi schimbări, modificări?
Alina Achim-Inayeh: Relația SUA - UE este constantă, este atât de dreaptă încât ai putea să spui că este chiar moartă, pentru că relațiile importante ale Statelor Unite sunt cu țările membre, cu fiecare țară membră, individual și bilateral, și nu cu Uniunea Europeană. Relațiile cu Uniunea Europeană sunt pe câteva paliere birocratice, dacă vreți, dar altfel, toate relațiile importante sunt cu țările membre.
Aici e foarte interesant, pentru că nu cred că Statele Unite își propun neapărat o schimbare a politicii față de, să spunem, Franța sau Germania.
Dar, pe de altă parte, vedem că Franța și Germania își doresc o relație diferită cu Statele Unite ale Americii. Avem declarații ale președintelui Macron, avem declarații ale președintelui Scholz, care încep să își pună întrebări în ceea ce privește durabilitatea și puterea, tăria relației cu SUA și, aici mi se pare și mai important și mai grav, ce se ascunde în spatele interesului pe care SUA îl are în Europa.
Europa Liberă: Ce-ar trebui să facă România în acești următori doi ani până la prezidențiale? Spuneați într-un interviu pentru Libertatea că trebuie să urmărească atragerea investitorilor americani?
Alina Achim-Inayeh: Da, este foarte important ca acest lucru să se întâmple odată și odată. Nu este un mesaj nou, nu este o nevoie sau o cerință nouă. Prezența americană în România este foarte puternică, dar pe plan de securitate și nu pe plan economic.
Pe plan economic, investițiile americane, deși au crescut în ultimul timp, rămân încă destul de modeste față de ceea ce ar putea să fie și România trebuie să continue să atragă sau să încerce, de fapt, mai viguros să atragă investițiile americane în economie.
Sigur, putem spune că deja se investește în energie prin aceste minireactoare americane pe care le vom produce și le vom folosi aici în România.
Sigur că da, dar nu este nici pe departe la nivelul la care trebuie. România își dorește, România cere, dar poate nu cu atâta insistență cu cât ar trebui și, ca să și primească, aici vine și cealaltă parte a monedei, este important ca România să arate nu numai dorința de a atrage aceste investiții, ci și stabilitate legislativă, politică și cât de cât economică.
Or, aici pe partea de stabilitate economică, stăm destul de bine. Dar, pe partea de stabilitate legislativă și politică ar mai fi de lucru.
Europa Liberă: Ce ar putea urma din perspectiva republicanilor? Ar putea renunța la Donald Trump, candidat la prezidențiale? Ce plan ar putea avea Trump pentru a justifica rezultatul acestor alegeri intermediare?
Alina Achim-Inayeh: Trump va ieși zilele acestea cu o declarație pe care el o anunță a fi foarte importantă. Bănuiesc că își anunță candidatura pentru prezidențialele de peste doi ani.
Dacă el va fi sau nu candidatul, asta rămâne de văzut. El are deja un contracandidat al cărui nume se vehiculează, deși intenția nu a fost declarată oficial, Ron DeSantis, guvernatorul Floridei, care a câștigat foarte bine, lejer, aceste alegeri.
Cum va fi bătălia dintre cei doi? Evident se vor alătura și alții. Cred că va fi foarte interesantă, pentru că DeSantis, deși este conservator, vine cu un mesaj mult mai potolit decât Trump, nu radical diferit, să fim foarte clari, dar mult mai potolit și mai moderat decât Trump.
Europa Liberă: Într-o conferință de presă, Joe Biden spunea că va colabora cu republicanii, că înțelege frustrarea alegătorilor, în ciuda mobilizării democraților. Un nou mandat pentru Joe Biden?
Alina Achim-Inayeh: În primul rând, Joe Biden nu are de ales, nu poate spune că nu vrea să colaboreze cu republicanii atât timp cât ei vor avea, cel mai probabil, controlul Camerei Reprezentanților. Evident că va colabora cu republicanii.
Joe Biden a declarat deja că va candida în 2024. Nu ne uităm neapărat la un nou mandat, ne uităm la o nouă candidatură anunțată.
În ceea ce privește nivelul la care președintele american a înțeles frustrarea alegătorilor, rămâne de văzut cum se va transforma asta și în politici.
În politică, la nivel declarativ, președintele a primit mesajul, a recepționat mesajul și înțelege frustrările americanilor. Dar, ca să rezolve aceste probleme, trebuie făcute câteva reforme economice și chiar și legislative, pe care rămâne de văzut dacă le va putea face sau nu.
Europa Liberă: Inflația este în America la nivelul cel mai ridicat din ultimii 40 de ani. Ne uităm și la inflația din România, aproape 16 la sută. Ce așteptări să avem în legătură cu această iarnă și în legătură cu următorii doi ani?
Alina Achim-Inayeh: În legătură cu această iarnă, America stă un pic mai bine decât Europa, pentru că, deși se confruntă cu un preț crescut al energiei, nu se confruntă și cu o rezervă mică de gaz și petrol.
Europa se confruntă și cu prețuri crescute și cu niveluri foarte scăzute ale gazului. Deci, aici problema este un pic mai gravă pentru Europa.
Va fi o iarnă grea pentru că prețurile vor continua să crească, va fi frig în casele europene, iar nemulțumirile populației europene vor crește atât de mult, cred eu, încât se vor pune presiuni pe liderii la nivel național, de a face în așa fel încât războiul din Ucraina, care este văzut ca principalul factor al acestei probleme economice, să se sfârșească cât mai curând.
Dar, aici, este important de menționat că războiul din Ucraina nu este principalul factor pentru această problemă economică.
Miopia politică a Europei timp de atâtea decenii, din 2008, este principalul factor pentru această problemă economică, pentru criza energetică, pentru prețurile mari și pentru inflație, ceea ce alegătorilor, cetățenilor nu li se spune neapărat, deși încep să înțeleagă. De aceea, principala vină sau țapul ispășitor este în primul rând războiul din Ucraina.
Europa Liberă: Un război care s-ar putea termina anul viitor?
Alina Achim-Inayeh: Un război care bineînțeles că sperăm să se termine cât mai curând, pentru că sunt vieți omenești acolo care se pierd.
Eu cred că se va termina anul viitor pentru că nu numai Joe Biden, dar și alți lideri europeni, au ieșit cu declarații în ideea marșării unei soluții diplomatice și încheierii cât mai grabnic posibil a războiului.
Dar, pe fondul nemulțumirii populației, care va crește în lunile de iarnă, cred că presiunea care se va pune ca acest război să se termine va fi atât de mare, încât se va traduce în presiuni pe Ucraina, în primul rând, să intre în negocieri și să se termine războiul.
Europa Liberă: Ce nu face România și ar trebui să facă în materie de inflație, prețuri, energie, gaze, pentru a nu mai da vina pe războiul din Ucraina?
Alina Achim-Inayeh: Războiul nu este principalul vinovat, războiul este factorul declanșator, este catalizatorul. Principalul vinovat sunt politicile totdeauna pe termen scurt, însăilările, lipsa de viziune, luarea foarte puțin în serios a rezilienței pe plan de securitate, pe plan economic, pe plan societal.
Pandemia ne-a prins total nepregătiți, războiul ne prinde total nepregătiți. Sunt lucruri la care noi nu ne-am gândit, deși erau destule indicii că ar fi trebuit să ne gândim.
Nu puteam neapărat să prevedem acest război. Dar, că Rusia este revanșardă, Rusia este agresivă, există o militarizare excesivă a Mării Negre, toate acestea sunt lucruri care se știau.
O criză energetică se prefigura de câțiva ani de zile, de când se vorbește despre gazul rusesc care a fost folosit și este în continuare folosit ca monedă de schimb și ca monedă de șantaj, mai degrabă.
Este o miopie politică și vizionară care cred că este principalul factor, războiul fiind catalizatorul.
Europa Liberă: Se tratează această miopie? Avem vreun leac?
Alina Achim-Inayeh: Sigur că da. Și miopia adevărată, reală se tratează, cred că și cea politică se tratează.
Mă gândesc că, în fața catastrofei care se întâmplă, catastrofă nu doar umanitară, dar și pe toate celelalte planuri, înțelegem că este nevoie să apelăm la o vedere, o viziune pe termen mai lung și să nu ne fie frică să spunem lucrurilor pe nume.
Atunci când vedem că avem un adversar, un inamic, să îl numim ca atare, să ne pregătim împotriva lui, fie că este el un virus, fie că este Rusia, fie că este China sau fie că este instabilitatea care eu cred că se va instala sau va continua în regiune, odată cu încheierea războiului, pentru că nu cred că războiul se va încheia cu pace. Mai degrabă, cred că războiul se va încheia cel puțin pe termen mediu cu un armistițiu.
Am senzația că ideea de a forța Rusia să dea înapoi Crimeea este o idee născută moartă și nimeni nu va marșa pe ea.
Europa Liberă: Un armistițiu care ar putea presupune și cedare de teritorii din partea Ucrainei?
Alina Achim-Inayeh: Dacă presiunea de a termina războiul cât mai repede va fi mare, altă soluție pentru Ucraina nu văd.
S-ar putea să ajungem să se pună presiune pe Ucraina să cedeze o parte din teritoriile deja ocupate de Rusia.
Acum, când vorbim de teritorii, din 2014 încoace, ne uităm la ceea ce se întâmplă în Ucraina, în estul Ucrainei, și nu vorbim deloc de Crimeea.
Am senzația citind și ascultând toate declarațiile liderilor politici, mai puțin ale președintelui ucrainean, că ideea de a forța Rusia să dea înapoi Crimeea este o idee născută moartă și nimeni nu va marșa pe ea.
Europa Liberă: Uitându-ne la instabilitatea din zonă, România e o țară sigură? Va fi o țară sigură și la anul și peste 2 ani, 3 ani?
Alina Achim-Inayeh: Dacă vă referiți la securitate militară, da, eu cred că umbrela NATO este suficientă și tot ceea ce NATO face în regiune și în România este suficient pentru a ne simți și pentru a fi o țară sigură.
Sigur că se poate face mai mult și ar fi bine să se facă mai mult și bănuiesc că se va face și sunt convinsă că România pe acest plan va împinge cât se poate de tare.
Dar, dacă ne referim la siguranța economică și societală nu sunt sigură și este important să ne uităm și la aceste lucruri, pentru că economia este evident conectată la economia europeană și economia mondială și nu are cum să nu sufere atât timp cât economia europeană și cea mondială suferă.
Traversăm și vom traversa în continuare o perioadă de criză economică. Din fericire, pentru România, nu neapărat și o criză energetică.
Pe plan societal, dezinformarea și manipularea rămân arme foarte puternice pe care le folosesc nu atât actorii externi, deși se vorbește foarte mult de dezinformare din partea Rusiei, nu atât actorii externi, cât actorii interni, și ne uităm către o societate care știe încă să discearnă destul de bine, mă rog, măcar la nivel minimal, această manipulare și această dezinformare, dar nu știu cât va dura acest lucru.
Europa Liberă: Vedeți perioada dinaintea rândurilor de alegeri pe care le așteaptă România ca fiind marcată de mesaje de dezinformare, de fraudare, de manipulare, mesaje extremiste?
Alina Achim-Inayeh: Absolut, ca de fiecare dată. Să nu uităm că, acum câțiva ani, am fost surprinși de apariția direct în Parlament a unui partid extremist, care continuă să fie activ.
Și aici, ca și în America, ca și în alte țări europene, se vor arunca în luptă toate mesajele extremiste care pot fi aruncate în lupte. Da, mă aștept ca, în următorii, poate, nu doi ani, bănuiesc că, mai degrabă, în anul premergător alegerilor, din 2023 încolo, aceste mesaje să fie foarte puternice.
Europa Liberă: Este un scut pe care societatea și-l poate lua pentru a se apăra de aceste mesaje, pentru a putea discerne între ce e adevăr și ce e minciună?
Alina Achim-Inayeh: Da, există un scut, numai că, pentru a crea acest scut, e nevoie de foarte mult timp. Eu nu cred într-un scut pe care noi îl putem crea mâine, poimâine și el se numește educație.
Noi nu am investit deloc în educație, în general, dar asta este o altă poveste. Dar, în ceea ce privește educația față de mass-media, educația de a citi știrile, de a discerne adevărul, toată această gândire critică, dacă vreți, noi nu am cultivat-o, nu am avut niciun progres, nicio politică, deci nu cred că în doi ani noi putem să creăm un scut.
Sunt soluții de peticeală, dar orice soluție de peticeală poate să cadă în extrema cenzurii. Deci, nici măcar în aceste soluții de peticeală eu nu cred.
Educația rămâne, totuși, singurul scut și ar trebui, chiar dacă nu reușim să ajungem la nivelul de reziliență, de imunitate pe care îl dorim în doi ani, trebuie să începem să investim ca măcar în 10 ani, 15 ani, 20 de ani, populația României să nu mai fie atât de susceptibilă la manipulări și la dezinformări.
