Retorica violentă în creștere din ultimele zile a lui Vladimir Putin a culminat cu discursul său de vineri, când a semnat legea de anexare - ilegală conform tratatelor internaționale - a celor patru regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, în urma unor false referendumuri.

El a avertizat guvernul de la Kiev, Statele Unite și Uniunea Europeană că oamenii din regiunile pretins anexate sunt cetățeni ruși „pentru totdeauna”.

Apoi, Vladimir Putin a făcut aluzie la „precedentul” creat de utilizarea de către SUA a armelor atomice în cel de-al Doilea Război Mondial.

Această declarație este văzută însă ca o încercare de intimidare la adresa Ucrainei, pentru a nu lupta să recupereze teritoriile ocupate de Rusia, pe lângă faptul că aduce cu sine o escaladare a războiului.

Președintele Joe Biden a avertizat Rusia că Statele Unite nu se vor lăsa intimidate de „amenințările nesăbuite” ale lui Vladimir Putin, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Ucraina are tot dreptul să-și recapete teritoriile prin luptă.

„Anexarea ilegală proclamată de Putin nu va schimba nimic. Toate teritoriile ocupate ilegal de invadatorii ruși sunt pământ ucrainean și vor face întotdeauna parte din această națiune suverană”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Președintele rus a justificat anexarea prin discursul său de vineri, însă auditoriul său format din elita Rusiei a auzit mai degrabă o divagare lungă, de aproape 40 de minute, și deseori tendențioasă prin istoria lumii, încercând să descrie Occidentul ca pe o forță sinistră, care de secole ar dori o subjugare a Rusiei, din dorința unui „pur și simplu satanism”, arată boardul editorial al cotidianului Washington Post.

Discursul său a fost probabil cel mai important din cei aproape 23 de ani de când se află la putere. Dar în loc să fie despre restabilirea măreției Rusiei, așa cum ar fi fost intenția sa, discursul a părut mai degrabă o fanfaronadă a unui lider care se luptă să-și recapete controlul - asupra războiului său și asupra țării sale, mai arată cotidianul american.

The New York Times afirmă că Vladimir Putin a prezentat Occidentul ca fiind „dușmanul” său, un dușman pe care l-a portretizat ca fiind unul „despotic” și „satanist”.

Cotidianul afirmă că „dușmanul” este un cuvânt pe care îl folosește rareori cu referire la Occident.

Analistul Thomas L. Friedman scrie în NYT că președintele rus „încearcă să întreacă Occidentul în nebunie”, explicând că aceasta este o specialitate a Coreei de Nord.

Dar, spre deosebire de Coreea de Nord, versiunea rusă va fi răspândită pe 11 fusuri orare - de la Marea Arctică până la Marea Neagră și de la marginea Europei până la marginea Alaskăi - cu mii de focoase nucleare.

Friedman afirmă că noua Rusie va fi „un stat paranoic, furios și izolat”, în contradictoriu cu Rusia „puternică, amenințătoare, dar stabilă”, numită Uniunea Sovietică.

El mai scrie că va fi și o Rusie care nu mai este „plină de speranță, potențial în tranziție spre democrație” sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, Boris Elțîn și chiar primei perioade la putere a lui Putin.

De asemenea, prin discursul său, Vladimir Putin a transformat inclusiv Rusia care „a otrăvit personalități din opoziție, dar care a rămas un exportator de petrol stabil și de încredere și un partener ocazional de securitate cu SUA atunci când era nevoie”.

The Guardian afirmă că discursul lui Vladimir Putin a fost mai degrabă unul al unui taximetrist furios, decât al unui șef de stat, în care a vorbit până și despre permiterea operațiilor de schimbare de sex din Occident.

„Ei nu vor să fim liberi, vor să fim o colonie; nu vor un parteneriat egal, vor să ne fure”, a fost o altă litanie a acestuia.

Andrei Kolesnikov, de la Carnegie Endowment for International Peace, afirmă că discursul a conținut „un set de clișee conspiraționiste incredibil de analfabete, care acum 30 de ani puteau fi citite în ziarele național-patriotice marginale”, dar care acum au devenit „politica fostei superputeri, care nici măcar pe vremea liderilor sovietici nu-și putea permite un astfel de discurs”.

Ziarul rus Moskovsky Komsomolets concluzionează: „Vladimir Putin nu are unde să se retragă. Așa că va continua să atace”.