Aproximativ 10.000 de persoane lucrează în industria recreativă pentru copii. Fără niciun sprijin de la stat, cele 6.000 de firme din domeniu riscă în fiecare zi falimentul.
Reuniți în Asociația Profesională a Antreprenorilor din Industria Recreativă din România, administratorii activitățiilor pentru locuri de joacă au transmis o scrisoare ministrului Economiei Claudiu Năsui. Rămase fără obiect de activitate de un an, cele 6.000 de firme înregistrate cu codul „activități recreative și distractive” arată că „n-au beneficiat de nicio formă de sprijin din partea statului” și că „Industria noastră a fost sistematic exclusă din orice set de măsuri, desi nu există argumente de niciun ordin care să justifice o asemenea discriminare”, se arată în scrisoarea transmisă ministrului Năsui.
Sesizări fără răspuns
Asociația mai precizează că cei 10.000 de angajați din întreaga țară plătesc taxe și impozite ca orice alți angajați și solicită includerea spațiilor de joacă într-una din schemele de ajutor destinate industriilor afectate de combaterea pandemiei, în condițiile în care nu mai au din ce să plătească chiriile. În ciuda unei întrevederi cu un secretar de stat din Ministerul Economiei care a avut loc în luna ianuarie, artiștii nu au primit niciun răspuns de la Guvern.
Vlad Alexandru este de șase ani în această afacere și avea, în 2019, o sută de angajați. Spațiile închiriate de el pentru acest gen de activități au 1.200 de metri pătrați. „Le-am scris tututor celor de la putere. Un consilier al premierului ne-a recomandat să ne reorietăm ca meserie. Proprietarii de spații o să ne dea afară, cât să mai renegociem chirii dacă de un an nu funcționăm? I-am scris domnului Raed Arafat de trei ori, nu cerșim nimic, vrem doar să avem un dialog. Firma mea e mare, a plătit 1 milion de euro taxe și impozite la stat, dar sunt alte firme mici, colegi care din asta trăiesc. Ce facem cu ei? În 3 luni dăm faliment cu toții. Guvernanții se laudă că încurajează capitalul autohton. Cum fac asta dacă nici măcar nu discută cu noi?”, a declarat la Europa Liberă președintele Asociației Antreprenorilor din Industria Recreativă, Vlad Alexandru.
Aceleași probleme le întâmpină și Ema Rotunjanu, administratorul unui loc de joacă din București. „Am pus mult suflet, dar și o investiție semnificativă de peste 90.000 de euro în echipamente și o amenajare a locației de la zero cu tot ce înseamnă: de la autorizări și certificate de urbanism, până la mobilier. După 4 ani de funcționare în care nu am amortizat investiția inițială, dar taxele și impozitele le-am plătit fără întârziere, în martie anul trecut ne-am văzut închiși, fără vreun termen, fără o susținere din partea statului pentru care, ca antreprenor, am fost un foarte bun platnic”, ne-a declarat Rotunjanu.
Din șase angajați, firma a rămas cu trei iar aceștia sunt de un an în șomaj tehnic. „Dacă angajații au un șomaj tehnic, ca antreprenor sprijinul este zero. Chirie, pierderi din marfa expirată, internetul, firma de securitate, contabilitatea și multe alte cheltuieli fixe cu ce să le plătim? Noi cum mai lucrăm? Și cine spune de reprofilare să se gândească de două ori și să tacă, pentru că, probabil, nu și-au văzut proiectul de suflet distrus și echipamente de zeci de mii de euro lăsate în paragină să se umple de praf și rugină", completează Ema Rotunjanu.
Afacere închisă fără preaviz
Mihaela Viorica Stoiciuc deține un loc de joacă în orașul Botoșani. Spune că nu a fost consultată când s-a luat decizia de închidere a afacerii și că se simte amăgită de măsurile nepredictibile luate de autorități. „Eu înțeleg că s-au închis afaceri pe motivul pandemiei. E normal să protejezi când e nevoie. Ce nu înțeleg eu este de ce nu sunt protejați și cei închiși? Suntem închiși cu forța, fără a fi consultați și fără drept de apel din 16 martie 2020. Nu putem să renunțăm la afaceri și la chirii în mod civilizat pentru că, de fiecare data, am fost închiși pentru o lună, cu speranța că apoi vom reveni. Avem contracte cu clauze care nu permit acest lucru fără consecințe financiare crunte".
Ca și în alte domenii, se pare că invocarea clauzei de forță majoră prezentă totuși în multe contracte, nu funcționează. Nici măcar statul, cel care a impus restricțiile nu este mai îngăduitor. „Suntem amăgiți așa de un an de zile. Nu am observat la reprezentanții instituțiilor statului să se comporte ca și cum ar fi pandemie, dimpotrivă. Conturile se blochează, controalele ucid, amenzile curg gârlă ilegal, ne târâim prin instanțe pentru dreptate, impozitele curg la aceleași valori. După 12 luni pur și simplu nu există nicio strategie, nicio direcție, nicio măsură economică pentru cei ca mine”, spune Mihaela Stoiciuc.
Ana lucra pe cont propriu ca animator la petrecerile de copii. „N-am avut nicio susținere, am închis firma, am acumulat datorii. Mi-a afectat familia, sănătatea distrusă, umilința este peste puterile mele”, ne-a spus Ana cu rugămintea de a nu-i publica numele întreg.
Cristina Miu organizează evenimente private și alte activități pentru copii. „Locurile de joacă din România sunt afaceri ca oricare altele și merităm să fim tratați cu respect de către guvernanții noștri. Nu cred că mai reușim să rezistăm și nu se știe nici acum, când vom avea posibilitatea să ne reluăm activitatea. Locurile care altădată aduceau bucurie copiilor, acum sunt pline de praf!”, ne-a declarat Miu.
Presiuni pentru plata datoriilor
Kocsis Andor din Cluj are o astfel de afacere din 2019, în care a investit 120.000 de euro, bani împrumutați de la bancă. Înainte de pandemie organiza zile de naștere pentru copii și adulți, team-buildinguri, tabere de zi pentru copii pe perioada vacanțelor. De un an este închis. „Mall-urile, cluburile de fitness și jocurile de noroc sunt deschise, se pot ține mitinguri, dar eu dacă deschid mă amendează și mi se întocmește dosar penal cu suspendarea avizului de funcționare. Din ianuarie 2021, ANAF-ul ne cere achitarea reeșalonării, banca ne-a poprit conturile, proprietarul spațiului vrea să ne execute silit pentru neplata chiriilor. Am suspendat contractele, iar pe angajați i-am trecut în șomaj tehnic. Înțeleg că prin respectarea legii protejăm viața semenilor noștri, dar în momentul de față depind de această firmă 9 familii, în total 27 de persoane dintre care doi copii minori. Viața lor sub nivelul existenței și traiul de zi cu zi cine le protejează?”, se întreabă Kocsis Andor, administratorul celui mai mare loc de joacă în spațiu închis din Cluj.
În 2019, cifra de afaceri a acestei industrii a fost de 247 milioane de euro cu un profit de 62 milioane de euro.
