Europa Liberă a stat de vorba cu medici veterinari practicieni și din zona academică, cu cercetători în siguranța alimentară, dar și cu specialiști în medicină umană. Tabloul descris de ei este unul care, la nivelul vânzării de antibiotice veterinare și al folosirii lor în micile gospodării, pare scăpat de sub control.
„Legea nu le dă voie farmaciilor veterinare să vândă antibiotice și antiparazitare fără rețetă. E ca la farmaciile umane. Dar farmaciile veterinare dau antibiotice și antiparazitare fără control”, ne-a declarat un medic veterinar concesionar din regiunea Moldova, care a dorit să nu își dezvăluie identitatea.
Mai mult, vorbind din experiență, medicul veterinar spune că micii fermieri care ajung în posesia antibioticelor nu respectă rigorile tratamentului:
„Să dau un exemplu, să luăm tratamentul unei vaci cu antibiotic. Dacă prospectul scrie că se dă un mililitru de antibiotic, omul îi dă 2 mililitri, să fie acolo. E o realitate văzută de mine în teren. Toți folosesc antibiotice și antiparazitare, în prostie. De multe ori nici nu anunță veterinarul”.
60% dintre antibioticele vândute în farmaciile veterinare se dau fără rețetă
Informațiile sunt confirmate de Președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România, conf. univ. dr. Viorel Andronie, care estimează că în acest moment 60% dintre antibioticele vândute în farmaciile veterinare se dau fără rețetă.
„Enorm”, evaluează președintele Colegiului Medicilor Veterinari, care adaugă că procentul este totuși în scădere față de anul trecut, când procentul era de aproximativ 80%.
Viorel Andronie afirmă chiar că unele farmacii își asumă intenționat riscul de a plăti amenzi pentru că volumul vânzărilor fără rețetă ar fi foarte mare. În plus, spune președintele Colegiului Medicilor Veterinari, autoritățile nu ar avea încă instrumente suficiente pentru a controla mai eficient fenomenul.
„Cuantumul amenzilor [n.r. pentru farmaciile care vând antibiotice fără prescripție] este foarte mic, iar personalul de control este insuficient”, constată Viorel Andronie.
Nici nu știi ce mănânci
O altă practică riscantă, confirmată de toți medicii veterinari consultați de Europa Liberă, este cea a folosirii sau vânzării laptelui sau cărnii în perioada de interdicție, când medicamentul se află încă în corpul animalului. În mod normal, o perioadă de 10-14 zile trebuie respectată după terminarea tratamentului, înainte de a pune în vânzare lapte sau carne. Din nou, este vorba despre micile gospodării.
„Estimez că 70% nu respectă. Taie animalul chiar dacă n-ar trebui să îl taie. De exemplu vara, la oi, se face un tratament antiparazitar în iulie-august. Acel lapte ar trebui aruncat. Fermierii nu aruncă laptele. În cazul tratamentelor cu antibiotice, la fel, ar trebui aruncat, dar nu se respectă. Fac brânză, caș, fără nici o problemă. Nici nu știi ce mănânci”, ne-a spus medicul veterinar concesionar, care are aproximativ 7.000 de oi în circumscripție, dintre care circa 6.000 în gospodării mici.
De cealaltă parte, vicepreședintele ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor), Ioan Oleleu, afirmă că la nivel național fenomenul folosirii abuzive a antibioticelor în zootehnie este unul foarte limitat, mai ales în marile ferme, acolo unde controlul medical veterinar este strict.
Ioan Oleleu recunoaște însă că la nivel de mici producători și mic comerț local, practicile riscante descrise de veterinari, cum ar fi consumul cărnii în perioada tratamentului sau imediat după, sunt greu de controlat: „Obligația legală este de a nu consuma, inclusiv cu familia. Sub nicio formă nu poate sa îl dea într-un centru de colectare.”
Numărul deceselor legate de rezistența la antibiotice l-ar putea egala pe cel al deceselor cauzate de cancer
Când un antibiotic nu mai poate omorî o bacterie care a infectat corpul, acea bacterie se numește bacterie rezistentă la antibiotic. Astfel, tratamentul nu va fi eficient iar infecția nu se va vindeca, dimpotrivă, se poate agrava.
Orice bacterie care supraviețuiește unui tratament cu antibiotice se poate multiplica și poate transmite rezistența descendenților ei. De asemenea, unele bacterii își pot transfera rezistența la antibiotic altor bacterii - pentru a se ajuta reciproc să supraviețuiască. Bacteriile rezistente la antibiotice se transmit de la o persoană la alta, de la animale la om sau din alimente.
Un studiu publicat recent de UNEP, Programul de Mediu al ONU, arată că folosirea antibioticelor în zootehnie este unul dintre factorii esențiali care contribuie la apariția rezistentei la antibiotice. Este o problema de sănătate publică extrem de importantă, spun specialiștii, care riscă să lase medicina fără unul dintre pilonii ei de tratament: antibioticele eficiente.
Directorul executiv al UNEP, Inger Andersen, a declarat la lansarea studiului că „efectele rezistenței antibacteriene ne-ar putea distruge sănătatea și sistemele alimentare.”
România este una din țările „fruntașe” la consumul de antibiotice în ultimii 10 ani
Șef Lucrări Dr. Maria Neag, medic primar Farmacologie Clinică la UMF Cluj-Napoca, spune că în România rezistența la antibiotice este un risc de sănătate foarte serios: „Testele de laborator arată o creștere a numărului tulpinilor bacteriene rezistente. Acest lucru este consecința utilizării neadecvate de antibiotice.”
Dr. Maria Neag a făcut pentru Europa Liberă o listă a cauzelor principale care duc la rezistența la antibiotice:
- utilizarea necorespunzătoare a acestei clase terapeutice (ex. recomandarea antibioticelor în infecții virale; utilizarea unor doze prea mici sau prea mari pentru o perioadă prea scurtă sau prea lungă de timp);
- utilizarea unor antibiotice cu spectru larg (ex. cefalosporine) când antibiotice cu spectru îngust ar fi eficiente (ex. penicilina);
- recomandarea ”empirică” (înainte de identificarea vreunui agent patogen) a antibioticelor pacienților spitalizați;
- folosirea antibioticelor în agricultură/zootehnie;
- lipsa descoperirii unor noi clase de antibiotice.
De altfel, numeroase alte studii atrag atenția asupra rezistenței bacteriene, un fenomen cercetat încă de la mijlocul secolului trecut. Dacă la început acesta era doar un subiect de preocupare academică, în prezent a ajuns o amenințare la sănătatea publică.
O cercetare a Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor din 2018 arată că peste 30.000 de oameni mor anual în UE datorită rezistenței bacteriene. Literatura de specialitate estimează că până în 2050 numărul deceselor cauzate de acest fenomen îl va depăși pe cel al deceselor cauzate de cancer.
Un alt studiu realizat de USAMV București în 2022, luând în considerare populația din România, descrie o profundă lipsă de informare legată de riscul rezistenței la antibiotice pe filiera zootehnie-alimente-consum. Mai puțin de jumătate dintre cei întrebați au recunoscut că ingerarea de asemenea alimente este un risc.
