Arhiepiscopia Tomisului s-a decis să organizeze o slujbă de Înviere în noaptea de 26 spre 27 mai pentru a înlătura „neajunsul” creat de starea de urgență din cauza căreia „credincioșii nu au putut participa în comuniune deplină cu clerul la această slujbă.”
În noaptea de 26 spre 27 mai, la miezul nopții, în bisericile și mânăstirile din Arhiepiscopia Tomisului se va oficia slujba începutului pascal și Sfânta Liturghie, când clerul îi va chema pe credincioși să primească Lumina Învierii ca în noaptea de Paști, anunță Arhiepiscopia Tomisului.
De asemenea, se rânduiește un post bisericesc de trei zile în întreaga eparhie, în zilele de 24, 25 și 26 mai, în care credincioșii se pot spovedi, astfel încât să poată primi Sfânta Împărtășanie la Liturghia din noaptea de 26 spre 27 mai, anunță sursa citată, sfidând astfel recomandarea BOR care a cerut ca pe timpul pandemiei de coronavirus să fie suspendată împărtășania până la consultarea altor biserici ortodoxe.
Arhiepiscopia dă doar garanții privind autenticitatea luminii sfinte, despre care spune că e din cea adusă de Paști de la Ierusalim.
„Menționăm că Sfânta Lumină ce va fi oferită credincioșilor este Lumina ce a fost adusă de Paști de la Ierusalim, ea fiind păstrată în toată această perioadă în sfintele altare.
Veniți de luați Lumină!”, transmite Arhiepiscopia Tomisului care nu face nicio referire la consultarea Bisericii Ortodoxe cu privire la inițiativa sa.
Anunțul are loc la o zi după ce Arhiepiscopia Tomisului a dat publicității un răspuns în cheie ironică criticilor săi după decizia Parchetului Curții de Apel Constanța care a clasat plângerea făcută împotriva ÎPS Teodosie și a altor doi preoți care au împărtășit cu lingurița unică atât în starea de urgență cât și sâmbătă, la doar o zi de la ridicarea stării de urgență, în plină pandemie de coronavirus, în ciuda chiar a deciziei BOR care a suspendat împărtășania pe perioada pandemiei până la consultarea altor biserici.
Parchetul Curții de Apel Constanța a invocat, în decizia de clasare, faptul că infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor nu există fără proba că boala a fost transmisă de cel acuzat. Și procurorul general al României Gabriela Scutea a atras atenția, încă de la începutul pandemiei, odată cu înregistrarea primelor plângeri penale pe subiect, că simpla expunere la virus a cuiva nu se poate constitui într-o culpă decât dacă, printre consecințe, are răspândirea bolii, așa cum prevede legea.
Și parchetul constănțean, citat de arhiepiscopie în comunicatul remis marți presei, ar spune același lucru, prevalându-se de faptul că „în evidența DSP Constanța nu au fost identificate cazuri de infectare cu noul coronavirus care „să fi fost legate de oficierea slujbelor religioase” și nici nu au existat suspiciuni de infectare în rândul preoților din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului.”
Aceștia nu au încălcat „măsuri stabilite expres prin lege” după cum „recomandările diverselor instituții nu pot constitui bază legală pentru încălcarea unui articol din Codul penal”, se mai spune în comunicatul Arhiepiscopiei care redă concluziile procurorilor dar care face referire evidentă la recomandările autorităților pentru starea de alertă dar și la cele ale Bisericii Ortodoxe Române, pe care le ignoră astfel.
După ce Patriarhul Daniel a venit cu o soluție de compromis la propunerea pe care autoritățile au făcut-o, de împărtășire cu pahare și lingurițe de unică folosință, iar BOR a solicitat suspendarea împărtășirii enoriașilor pe perioada pandemiei și până la pronunțarea altor biserici ortodoxe, arhiepiscopul Teodosie a fost filmat în timp ce împărtășea copii aduși în brațe de părinți la ritualul împărtășaniei, cu lingurița unică, din același potir, încălcând astfel atât deciziile autorităților cât și pe cele ale conducerii BOR.
Gestul său a fost sancționat de conducerea Bisericii, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, care a criticat ostentația comportamentului lui Teodosie și a amintit care sunt îndrumările Patriarhiei Române.
La scurt timp, Arhiepiscopia Tomisului a răspuns cu ironie criticilor Patriarhiei spunând că Biserica nu este instituție de alimentație, ci de cult, făcând astfel trimiere indirectă la caracterul sacru alocat ritualului euharistiei (cuminecare sau împărtășanie), care nu ar putea transmite boli, fiind vorba de împărtășirea trupului și sângelui Domnului.
