Anunțul lui Putin este, cel mai probabil, o operațiune informativă menită să afecteze reputația Ucrainei, scriu experții de la Institutul pentru Studiul Războiului.
Mai exact, ar fi vorba de a demonstra că, pe de o parte, Kievul refuză să negocieze pacea, ceea ce Kremlinul susține deja de mult timp, iar pe de alta, că îi persecută pe creștinii ortodocși ruși, o altă narațiune repetată cu insistență pentru a justifica invadarea Ucrainei.
„Ținând cont de apelul sfinției sale Patriarhul Kirill, îi dau instrucțiuni ministrului apărării al Federației Ruse să introducă un regim de încetare a focului pe întreaga linie de contact a părților din Ucraina, de la 6 ianuarie 2023 la ora 12.00 până la 7 ianuarie 2023, la ora 24.00. ”, se spune în ordinul pe care Putin l-a trimis ministrului Apărării Serghei Șoigu și publicat pe site-ul Kremlinului.
„Pe baza faptului că un număr mare de cetățeni care mărturisesc Ortodoxia trăiesc în zonele ostilităților, solicităm părții ucrainene să declare încetarea focului și să le permită să participe la slujbe în Ajunul Crăciunului, precum și în ziua de Crăciun”, a spus Putin.
Dar anunțul lui Putin nu a fost pe placul multor bloggeri militari, care au subliniat că soldații ruși nu doresc deloc o încetare a focului și au remarcat că „este o manevră inutilă, defetistă, care este puțin probabil să aibă succes, în primul rând”.
Ucraina: Țineți-vă ipocrizia pentru voi !
Refuzul Ucrainei de a accepta propunerea Kremlinului a fost ferm, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla efectiv în zilele de 6 și 7 ianuarie.
Președintele Zelenski a acuzat Rusia că vrea să folosească Crăciunul drept „acoperire pentru a aduce echipamente, muniție și trupe mobilizate mai aproape de pozițiile noastre” pentru a „opri avansul băieților noștri în Donbas”.
Condiția Ucrainei de a accepta armistițiul de Crăciunul pe rit vechi nu este nici ea nouă: retragerea trupelor rusești. „Federația Rusă trebuie să părăsească teritoriile ocupate - doar atunci va avea un armistițiu temporar. Țineți-vă ipocrizia pentru voi”, a declarat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak.
Iar ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a scris pe Twitter că „Președintele Zelenski a propus o formulă clară a păcii din zece pași. Rusia a ignorat-o și a bombardat Hersonul în Ajunul Crăciunului, lansând lovituri în masă cu rachete și drone de Anul Nou. Actuala lor încetare unilaterală a focului nu poate și nu trebuie luată în serios”.
O încetare a focului nu se anunță cu 24 de ore înainte
Într-adevăr, putea fi luată în serios propunerea armistițiului? Cu greu, remarcă Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), pentru că „o încetare a focului necesită timp pentru a fi organizată și pusă în aplicare”.
Dacă Putin ar fi vorbit serios despre o încetare a focului pe motive religioase ar fi avut suficient timp să pregătească acest lucru din timp, data Crăciunului fiind cunoscută de secole.
„Anunțul încetării focului cu mai puțin de 24 de ore înainte de intrarea în vigoare sugerează că a fost făcut cu intenția de a prezenta forțele ucrainene ca fiind lipsite de dorința de a se angaja pentru pace”, apreciază experții de la ISW.
Prin comparație, Ucraina a sugerat o încetare a focului de Crăciunul pe rit nou cu două săptămâni înainte, pe 12 decembrie. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat însă că nici vorbă de așa ceva, discuția fiind „închisă”.
Bombardamente rusești în ziua de Crăciun și rolul lui Kiril
Mai mult, în 25 decembrie, rușii au bombardat masiv infrastructura din întreaga Ucraină, sirenele aeriene răsunând încă din zorii zilei. La fel au procedat și în noaptea noului an, când loviturile cu drone au distrus un hotel din centrul Kievului. Pretextul? „A fost împiedicat un atac terorist” asupra Rusiei, a susținut Kremlinul.
Recentul apel al Patriarhului Kirill la armistițiu pare ipocrit și un „element de propagandă”, după cum spune consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak.
Asta, în condițiile în care nu o singură dată Kirill, un apropiat al lui Putin, a insistat pentru continuarea războiului, spunând că „jertfa în timpul îndeplinirii datoriilor militare spală toate păcatele”. Kirill vede invadarea Ucrainei de către Rusia ca ultimul bastion al luptei împotriva unui Occident decadent și susține că „Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni”.
În octombrie, conducerea Bisericii Ortodoxe din Ucraina, care s-a separat de biserica rusă, a fost de acord să permită credincioșilor să sărbătorească nașterea Domnului pe 25 decembrie, potrivit calendarului iulian.
În ajunul Crăciunului, președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj emoționant ucrainenilor: „Vom zâmbi și vom fi fericiți, ca întotdeauna. Există o singură diferență - nu vom aștepta un miracol, deoarece îl creăm noi înșine".
Mulți ucraineni continua însă să sărbătorescă Crăciunul pe 7 ianuarie, schimbarea obiceiurilor de sute de ani neputându-se face într-un timp așa de scurt.
Strategia lui Putin are picioare scurte
Dacă Putin a dorit să pună Ucraina într-o lumină proastă în ochii Occidentului, nu a reușit, cel puțin până acum.
Președintele american Joe Biden a declarat că „Putin încearcă să-și dea un răgaz”, iar Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a spus că „dacă Putin ar fi vrut pace, și-ar fi adus soldații acasă și războiul s-ar fi terminat. Dar se pare că vrea să continue războiul, după o scurtă întrerupere”.
Secretarul britanic de externe James Cleverly a fost la fel de tranșant: „O pauză de 36 de ore a atacurilor rusești nu va însemna nimic pentru a avansa perspectivele păcii”, a scris el pe Twitter.
Occidentul, în special Statele Unite, suspectează Moscova că dorește de fapt să obțină negocieri de pace în condițiile impuse de ea, acesta fiind rolul bombardamentelor sălbatice și masive din ultima perioadă.
De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus deja că Volodimir Zelenski trebuie „să recunoască realitatea de pe teren” , fără de care „orice progres este imposibil” și că este în afara oricăror discuții retragerea trupelor. Mai exact, Rusia vrea ca Ucraina să recunoască anexarea ilegală a celor patru regiuni.
„Aceste realităţi sunt că Federaţia Rusă are noi componente în urma referendumurilor care au avut loc în aceste teritorii", a spus Peskov la jumătatea lui decembrie.
Doar că exact „realitățile de pe teren” nu joacă deloc în favoarea Rusiei, fiind semnale că Putin s-ar putea gândi la o schimbare de strategie.
Realitatea de pe front vs „realitățile” lui Putin
Luptele pentru cucerirea Bahmutului nu aduc rușilor victoria pe care Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, și-o dorește obsesiv pentru minele de sare și de ghips din apropierea orașului, așa cum dezvăluie Casa Albă.
Moartea celor 89 de soldați ruși uciși la Makiivka, ajutoarele occidentale care continuă să vină în pofida șantajului cu gazele și a propagandei, sunt tot atîtea vești proaste care l-ar putea determina pe Putin să caute negocierile de pace.
În convorbirea telefonică de joi, 5 ianuarie, dintre Vladimir Putin și Recep Erdogan, președintele Turciei, liderul de la Kremlin a spus că e gata să negocieze încetarea focului, în condițiile lui, evident.
„Putin a reiterat că Rusia este deschisă pentru un dialog serios, dacă autoritățile de la Kiev îndeplinesc cerințele care au fost înaintate în mod repetat, ținând seama în mod corespunzător de noile realități teritoriale”, se arată în comunicatul lui Erdogan.
Președintele turc, care nu se erijează pentru prima oară în negociator, l-ar fi îndemnat pe Putin să facă gesturi consistente dacă vrea să ajungă să stea la masa discuțiilor cu Ucraina. Peste doar câteva ore a venit anunțul propunerii de armistițiu.
Pentru Kiev și Occident este însă clar că nu astfel de gesturi, considerate „ipocrite”, vor fi calea spre pace, ci retragerea trupelor măcar pe pozițiile de dinainte de invazie.
