Autoritățile de la București au deschis o anchetă în care sunt urmărite „traseul și eventualele contacte în România” ale lui Brenton Tarrant, autor al atacului terorist asupra două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, soldat cu moartea a 49 de persoane și rănirea a altor 40.
Surse oficiale au declarat, pentru Radio Europa Liberă, că investigația este o colaborare între SRI, DIICOT și Poliție. Autoritățile române vor să afle dacă Tarrant a fost o singură dată în România, în noiembrie 2018, și care au fost obiectivele lui. Purtătorul de cuvânt al Poliției române, Georgian Drăgan, a confirmat, pentru Europa Liberă, că există în derulare o anchetă, ale cărei date nu pot fi făcute publice, deocamdată.
Vizita în România a extremistului de origine australiană a fost anunțată de procurorul general bulgar, Sotir Țațarov. El a spus, vineri, că atacatorul, în vârstă de 28 de ani, a părăsit Bulgaria la 15 noiembrie cu o cursă aeriană cu destinaţia Bucureşti, unde a închiriat o maşină pentru a merge mai departe în Ungaria. Țațarov, citat de serviciul bulgar al Europei Libere, a arătat că Brenton Tarrant a ajuns în Bulgaria via Dubai pe 9 noiembrie, iar în ziua următoare, a închiriat o maşină şi ''a vizitat situri istorice'' în zece localităţi bulgare. Se pare că Tarrant a vizitat la finalul lui decembrie și Serbia, Croația, Bosnia și Muntenegru și a fost de mai multe ori în Turcia.
Pe armele automate cu care a masacrat credincioșii musulmani din cele două moschei din Christchurch erau inscripționate numele a doi domnitori români - Șerban Cantacuzino și Ștefan cel Mare.
Ștefan cel Mare a fost considerat „un atlet al creștinătății”, care a luptat împotriva ofensivei otomane la finalul secolului XV.După căderea comunismului, domnitorul Moldovei dintre anii 1457-1504 a fost inclus între sfinții sărbătoriți de Biserica Ortodoxă Română pentru apărarea creștinismului.
Prezența lui Șerban Cantacuzino între numele de domnitori și voievozi balcanici și central-europeni ar putea fi explicată prin jocul dublu pe care l-a practicat în timpul domniei sale, între 1678-1688. A participat alături de turci la cel de-al doilea asalt eșuat asupra Vienei, din 1683. Vasal al otomanilor, Șerban Vodă a negociat cu puterile vestice, în ultimii săi ani, un atac asupra Constantinopolului pentru a-i alunga pe otomani din Europa. A murit otrăvit, în circumstanțe neelucidate de istorici. Există ipoteza că boierii români, fideli Imperiului Otoman, ar fi fost autorii uciderii sale.
Înaintea masacrului, Tarrant a postat pe rețelele sociale un manifest de peste 70 de pagini în care își motivează atacul terorist ca răzbunare a europenilor uciși în urma atacurilor teroriste ale ISIS. Acesta s-a declarat ca un om simplu alb, cu ascendență europeană, britanică și irlandeză, ecofascist care luptă împotriva emigranților și a musulmanilor.
