Pe 15 octombrie a expirat cel de-al șaselea termen fixat - după tot atâtea amânări - pentru desemnarea unui câștigător pentru proiectarea lotului Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău (41 km), de pe autostrada Transilvania.
Porțiunea cuprinde și un tunel rutier subteran cu două galerii în lungime de 2,8 kilometri fiecare pe sub masivul muntos Meseș, din județul Sălaj.
CNAIR a anunțat marți, pe site-ul național de achiziții publice, că noul termen este 31 octombrie 2024.
Este o prelungire a termenului cu aproximativ două săptămâni, similară cu cea al cărei termen expira în 15 octombrie 2024.
Începând de la finalul lunii aprilie, CNAIR a amânat succesiv (de patru ori cu câte o lună și de două ori cu câte două săptămâni) termenul pentru alegerea unei companii câștigătoare, dintre cele trei rămase în cursă. Asta în condițiile în care licitația a fost lansată în februarie 2023.
CNAIR a anunțat acum o nouă amânare, deși purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, declara la finalul lunii trecute, pentru Europa Liberă, că termenul de 15 octombrie ar trebui să fie cel maxim pentru o decizie. Nu a fost cazul.
Europa Liberă a scris tot atunci că tergiversările de termene pentru anunțarea unui câștigător ar putea fi motivată și de fondurile insuficiente, potrivit președintelui asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.
Principala sursă din care România finanțează (cu bani europeni) autostrăzile - Programul Transporturi 2021-2027 - este supracontractat.
Bugetul pentru investițiile rutiere este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, dintr-un total de 9,6 miliarde de euro al programului (din care 4,6 miliarde de euro bani europeni), însă totalul investițiilor contractate sau licitate este mult mai mare, arăta Ciurea.
„Nu are legatura cu finanțarea. Problema este la mormanele de hârtii, de anexe și de situatii care trebuie analizate”, a explicat însă, la acel moment, Alin Șerbănescu.
Cea mai mare valoare a unui contract de autostrăzi
Valoarea contractului este cea mai mare licitată pentru un singur contract de proiectare și execuție de autostradă în România post-decembristă, cu o valoare estimată între 1,5 miliarde de euro și 1,76 miliarde de euro.
Din cele șapte firme calificate participante, în cursă pentru adjudecarea contractului au rămas trei: UMB (România), Makyol (Turcia) și Webuild (Italia).
Sunt constructorii cu cele mai multe lucrări de infrastructură rutieră contractate în România.
- UMB are în lucru aproximativ 350 de km de drumuri rapide în România, în frunte cu toate tronsoanele de pe autostrada Moldovei A7 dintre Buzău și Pașcani, drumul expres Craiova-Pitești, precum și două loturi de pe autostrada Transilvania.
- WeBuild construiește două loturi din autostrada Sibiu-Pitești, fiind antreprenorul podului cu numeroase probleme de la Brăila. Compania are și contracte feroviare în lucru.
- Makyol lucrează pe cele patru loturi ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș (A13), plus un lot din A7, în asociere cu o altă companie turcă, Nurol.
Valoarea ridicată a contractului va asigura fluxul financiar al companiei câștigătoare pentru câțiva ani, astfel că e de înțeles „bătălia” pentru contract, după cum declarase anterior Alin Șerbănescu pentru Europa Liberă.
Companiile sunt „blindate” și cu echipe de avocați specializați în contractele de infrastructură, ceea ce pune o presiune suplimentară, a mai explicat el.
De altfel, clarificările și contestațiile depuse de participanți, unul față de altul, dar și față de CNAIR a dus la suspendări ale procedurii și la măsuri de remediere operate de către compania de stat.
Asta în condițiile în care licitația a fost lansată în februarie 2023, adică acum peste un an și jumătate. A fost de fapt o relansare de licitație, operată după aprobarea de către Guvern a unui buget superior față de valoarea la care fusese licitat prima dată contractul, în 2022.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
