Vineri, 30 august, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a amânat până pe 30 septembrie anunțarea unui câștigător al licitației pentru proiectarea și construcția a 41 de kilometri din autostrada Transilvania, între Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău.
Proiectul prevede și un tunel de 2,85 km pe sub munții Meseș, în județul Sălaj.
Este a opta amânare a unei decizii – potrivit Pro Infrastructura – deși licitația a fost lansată încă din februarie 2023, iar ofertele au fost depuse în urmă cu un an, în august 2023.
Contractul are o valoare estimată între 1,5 și 1,78 miliarde de euro, fără TVA, și reprezintă cel mai scump lot de autostradă din România aflat în licitație.
„Noul termen este 30 septembrie. Motivul îl reprezintă complexitatea documentației si, în consecință, timpul necesar verificării tuturor elementelor din oferte”, a declarat pentru Europa Liberă Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Între timp, noul termen pentru încheierea evaluărilor tehnice și financiare a fost actualizat și pe site-ul național de achiziții publice.
Asta deși ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța încă de la începutul lunii iunie 2024 că evaluarea ofertelor va fi finalizată „în următoarele săptămâni” și că astfel va exista în sfârșit un câștigător.
Întârzierea vine ca urmare a contestațiilor la procedură depuse de unele companii interesate de lucrare, dar și a clarificărilor cerute de firme sau de CNAIR.
Asociația Pro Infrastructura semnala încă de la mijlocul săptămânii că există riscul unei noi amânări, printr-o postare pe Facebook ironică.
„Încă ne încadrăm în promisiunea domnului Grindeanu făcută pe 5 iunie: «în următoarele săptămâni». După aceea vor fi contestații, cel mai probabil, deci deznodământul se va lăsa așteptat... niște săptămâni”, avertiza asociația.
Cine sunt competitorii
Șapte companii și asocieri de firme au fost admise inițial la licitație.
Printre acestea se numără și cele care cu contractați cei mai mulți kilometri de autostrăzi și drumuri expres în țară – UMB, (România), Webuild (Italia) și Makyol (Turcia).
Conform informațiilor Europei Libere, sunt singurele companii ale căror oferte au rămas în cursă pentru adjudecarea contractului.
Grupul de firme UMB, al omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, are în lucru aproximativ 350 de km de drumuri rapide în România. Printre acestea, toate loturile autostrăzii Moldovei – între Buzău și Pașcani – drumul expres Craiova-Pitești, dar și autostrada Transilvania, pe două loturi (38 km).
Webuild are două loturi contractate pe autostrada Sibiu-Pitești și este antreprenorul podului cu numeroase probleme de la Brăila. Compania are și contracte feroviare pe liniile Cluj-Oradea și Arad-Caransebeș.
La rândul său, Makyol are în lucru toate cele patru loturi ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș (A13), plus un lot din autostrada Moldovei, în asociere cu o altă companie turcă, Nurol.
Durata contractului Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău este de un an și șase luni pentru proiectare, respectiv cinci ani pentru execuție.
Astfel, în cel mai optimist scenariu, porțiunea de autostradă nu va putea fi gata înainte de 2031.
Proiectul va fi finanțat în special din Programul Operațional Transporturi, susținut cu bani europeni, dar și din alocări de la bugetul de stat.
Lucrările sunt considerate extrem de complexe, atât din cauza solului – care a pus deja probleme serioase pe loturi vecine din autostrada Transilvania – cât mai ales din cauza tunelului Meseș, de 2,85 kilometri, de pe sub munții Meseșului.
Va fi cel mai lung tunel din România.
Lotul se învecinează înspre vest cu cel de 13,5 km Suplacu de Barcău-Nușfalău, cu care România a depășit în 2023 borna de 1.000 km de drumuri rapide.
Până la granița cu Ungaria, un singur tronson mai este circulabil în prezent – cele de 5,5 km între Biharia și Borș.
La celălalt capăt, „lotul Meseș” se învecinează cu unul dintre cele două loturi ale autostrăzii Transilvania, construite de către UMB: Zimbor-Poarta Sălajului (25,5 km).
Cel din urmă, la fel ca Zimbor-Nădășelu (12,5 km), au termen de finalizare extins până în 2026.
Pe Zimbor-Nădășelu, din cauza alunecările masive de teren, CNAIR a scos la licitație, separat, realizarea a două viaducte.
Anulări succesive
Amânarea licitației pentru construirea lotului dintre Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău vine după ce o altă procedură de selecție pentru același tronson, demarată încă din 2020, a fost anulată în ianuarie 2023.
Cu puțin înainte ca anularea vechii licitații să devină oficială, președinții a șase consilii județene din Transilvania, în frunte cu cel din Sălaj, solicitau autorităților centrale să urgenteze procedurile care să ducă proiectul autostrăzii Transilvania mai aproape de realizare, la 20 de ani de la lansarea lui.
„Apreciem că după 20 de ani de la demarare, această investiție vitală pentru regiunea noastră necesită a fi urgentată pe toate căile legale, pe de o parte prin reluarea, într-un termen cât mai scurt, a procedurilor de achiziție publică, iar pe de alta, prin impulsionarea ritmului execuției lucrărilor pe tronsoanelor aflate în lucru”, afirmau șefii de CJ-uri.
La două săptămâni distanță de la acel apel, licitația a fost anulată oficial și a fost lansată actuala procedură.
Un motiv al eșecului primei licitații ar fi fost neactualizarea prețurilor din construcții, care se majoraseră. Cei 900 de milioane de euro puși la bătaie de autorități pentru acest segment a fost considerată prea mică de companii, având în vedere complexitatea întregului proiect.
Între timp, bugetul contractului de proiectare și execuție a noii licitații a crescut la o valoare estimată între 1,5 și 1,78 miliarde de euro, fără TVA.
Este cea mai mare valoare pentru un contract de infrastructură lansat vreodată în România, admite și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Dar și printre cele mai controversate.
Încă de acum 20 de ani, statul român a atribuit direct companiei Bechtel 2,2 miliarde de euro pentru construcția întregii Autostrăzi Transilvania – însă proiectul nu a fost dus la bun sfârșit, lăsându-se cu dosare penale.
La peste 20 de ani de la acel moment, românii circulă pe doar 140 din cei 415 km ai autostrăzii, iar porțiunea de 150 km dintre Brașov și Târgu-Mureș a dispărut de facto din proiect.
Niciun câștigător, la un an de la depunerea ofertelor
„E o valoare foarte mare a contractului, de aceea și toată lupta aceasta, între constructori”, explică pentru Europa Liberă Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
El a explicat că contestațiile depuse de firme și clarificările cerute de acestea sunt motivele care duc la întârzierea procedurii.
„Inclusiv noi am transmis cerere de clarificare unui participant, întrucât oferta era sub pragul de 80% din valoarea estimată a contractului”, explică el.
Compania respectivă, Makyol, originară din Turcia, a contestat însă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) cererea CNAIR, având câștig de cauză.
Oferta companiei ar fi cea mai bună din punct de vedere financiar, potrivit Gândul. Oficialii CNAIR nu ne-au oferit detalii cu privire la conținutul ofertelor.
După decizia CNSC, altă companie aflată în cursa pentru contract, Webuild, a depus o contestație la Curtea de Apel București, pe care și-a retras-o ulterior.
O altă companie interesată de contract, Insaat Ticaret, contestase în 2023 clarificările oferite de către CNAIR, iar CNSC a obligat compania de drumuri să le remedieze.
Șerbănescu spune că toate aceste contestații din partea companiilor pentru a avea o șansă la adjudecarea contractului se datorează valorii sale foarte mari.
„Practic, cine câștigă lucrarea își asigură fluxul de lucru pe următorii 6-7 ani. Nu vorbim doar de tunelul Meseș, ci de 40 de kilometri de autostradă”, spune el.
„Pe de altă parte, companiile acestea au armate de avocați și fac tot ce le stă în putință să își maximizeze șansele. Noi am încercat să acționăm ca un moderator în această competiție”, conchide reprezentantul CNAIR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
