Bani pentru voluntarii români care se implică în sprijinirea persoanelor care vin din Ucraina sau obținerea rapidă a cetățeniei române sunt subiectele unor proiecte legislative depuse după 24 februarie, data invaziei Rusiei în Ucraina.
Mai multe inițiative au fost depuse de parlamentarii PNL, USR sau PSD, dar ele nu s-au transformat în lege. Între timp, unele proiecte își pierd scopul, tema fiind rezolvată de Guvern prin Ordonanță de Urgență.
Problema de fond pleacă de la faptul că proiectele sunt depuse, dar fără a exista o consultare reală între liderii diferitelor grupuri parlamentare. În lipsa colaborării, proiectele sunt anunțate, dar nu avansează rapid pe circuitul legislativ.
Într-un context de criză, cum este cel generat de situația persoanelor care pleacă din Ucraina, măsurile ar trebui luate rapid, recunosc chiar liderii grupurilor parlamentare.
Liderul grupului PNL din Camera Deputaților susține că nu este la curent cu proiectele depuse de colegii parlamentari de la USR.
„Proiectele de anvergură sunt discutate înaintea depunerii pentru a obține sprijin parlamentar din partea tuturor partidelor. Pentru a trece este nevoie de consens politic sau măcar de o majoritate parlamentară. Nu am avut discuții pe tema aceasta, asta e realitatea”, dezvăluie Gabriel Andronache (PNL).
Liberalii nu au discutat nici cu cei de la PSD, chiar dacă sunt împreună la guvernare și formează majoritatea parlamentară. Liderii de grup mizează că Executivul intervine mai rapid prin Ordonanțe de Urgență.
„Nu m-a contactat vreun coleg de la alt grup parlamentar să susțin vreo inițiativă”, spune și Radu Oprea, liderul grupului PSD din Senat. Precizează că parlamentarii social-democrați discută direct cu miniștrii când identifică o problemă în teren.
Alfred Simonis, liderul grupului PSD din Cameră, susține că nu a fost informat despre inițiativele depuse în Parlament de alte grupuri parlamentare și nu i s-a cerut sprijinul pentru adoptarea lor.
USR, care s-a remarcat prin cele mai multe proiecte depuse, crede că va exista „înțelegere” pentru adoptarea inițiativelor.
„Sunt de acord că Guvernul are o viteză în plus prin Ordonanța de Urgență, suntem într-o situație specială. Cred că vom găsi înțelegere pentru a mișca proiectele. Probabil, le vom vedea într-o lună trecute de Parlament”, a afirmat Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților.
Voluntari pentru crize umanitare
Printre proiectele depuse după 24 februarie, invazia rusească în Ucraina, se numără cel referitor la „voluntarii pentru crize umanitare”. Inițiativa este depusă de parlamentari de la USR, dar s-au alăturat aleși de la PNL și PSD.
În expunerea de motive se precizează că în anumite situații excepționale, când Guvernul și autoritățile sunt depășite de o criză, se poate apela la ajutorul societății civile.
Statul român își poate crește astfel capacitatea de intervenție, iar un angajat poate acționa ca voluntar, cel mult cinci zile pe lună, dar fără riscul de a-și pierde locul de muncă.
„Guvernul are posibilitatea să se substituie angajatorului pentru plata drepturilor salariale, pe perioada activității de voluntariat, dar nu mai mult de 5 zile lucrătoare pe lună, prin oferirea unei indemnizații stabilitate la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Indemnizația se suportă din bugetul asigurărilor de șomaj, fără a putea depăși 75% din câștigul salarial brut prevăzut prin lege”, se arată în documentul citat.
Deputata USR, Diana Buzoianu, consideră că votarea unei astfel de legi va face statul mai puternic și mai eficient, deoarece aduce oamenii care vor să ajute alături de el.
Proiectul se află în Senat, prima cameră sesizată.
Cetățenie română pentru ucraineni
Deputatul PNL, Robert Sighiartău, a depus o inițiativă prin care cetățenii ucraineni pot primi mai repede cetățenia română. Proiectul a fost discutat sumar în grupul PNL din Camera Deputaților, dar nu a ajuns pe masa conducerii partidului. O ședință a Biroului Executiv al PNL nu a mai fost convocată după invazia Rusiei în Ucraina.
PSD și USR nu au fost informate despre această inițiativă, chiar dacă deputatul susține că au avut loc discuții informale.
Conform proiectului depus, „cetățenia română se poate acorda la cerere persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care face dovada descendenței până la gradul II inclusiv, prin documentele de stare civilă ale părinților sau bunicilor”.
Robert Sighiartău consideră că România a întârziat prin faptul că nu a permis cetățenilor din fostele provincii istorice să dobândească mai ușor cetățenia română. Deputatul dă exemplul Ungariei și Poloniei, care au acționat în acest sens.
„Numai în Ucraina sunt aproximativ 500.000 de etnici români, o parte au cetățenie română. Am discutat cu etnici din Ucraina care mi-au spus că nu pot dobândi cetățenia pentru că procedurile sunt foarte greoaie și că nu au reușit să intre în posesia cetățeniei române. Sunt destule persoane și din valea Timocului (n.r- Serbia). Statul român a rămas în urmă față de țările vecine care au acordat cetățenie mult mai ușor”, susține Sighiartău.
Inițiativa pe care a depus-o împreună cu un alt coleg din PNL implică și o latură economică. Deputatul crede că obținerea mai rapidă a cetățeniei și dreptul de a munci în România pentru cetățenii ucraineni ar suplini și lipsa forței de muncă.
Cetățenii străini ar obține mai ușor cetățenia română dacă au avut un contract individual de muncă cu normă întreagă timp de minim doi ani.
Robert Sighiartău crede că sunt șanse ca proiectul său să treacă rapid de Parlament.
„Din punct de vedere economic, dar și demografic, România are nevoie de forță de muncă activă. O luăm din Europa? S-ar integra mai ușor etnicii români din Ucraina. Proiectele nu au impact bugetar. Voi vorbi cu domnii Simonis (n.r. – lider grup PSD Cameră) și Ciolacu (n.r. – președintele PSD)”, a spus deputatul PNL. Proiectul se află tot în Senat, ca primă cameră sesizată.
USR, cele mai multe proiecte depuse
Adrian Wiener și Emanuel Ungureanu, parlamentari USR, au depus un proiect care prevede că în situații excepționale, autoritățile și ONG-urile care acționează în domeniul asistenței umanitare să poate furniza medicamente, chiar dacă nu dețin autorizații de distribuție en-gros sau nu reprezintă vreun lanț de farmacii.
Tot din USR a fost depus un proiect pentru sprijinirea angajării cetățenilor ucraineni. Potrivit Pollyannei Hangan (USR), aceștia se vor putea angaja fără formalități suplimentare, în aceleași condiții ca un cetățean român. Angajatorii vor primi 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei, dacă în menține minimum șase luni.
Proiectul prevede că solicitanții de azil să primească un ajutor financiar de 1.000 de lei lunar, iar suma urmează să fie majorată cu 500 de lei pentru fiecare minor aflat în îngrijire.
Toate aceste proiecte se află pe circuitul parlamentar și nu au primit, până în prezent, nici măcar raportul Comisiilor. În consecință, nu a existat vreun vot în vreo Cameră a Parlamentului. Doar o decizie politică poate duce la deblocarea lor și adoptarea în regim de urgență, spun liderii grupurilor parlamentare.
