Doar în primele șapte luni ale acestui an, PSD și PNL au cheltuit peste 10 milioane de euro pentru a-și promova imaginea, după cum rezultă din dezvăluirile Europa Liberă cu privire la sistemul prin care cele două partide cumpără articole pozitive pe site-uri care se pretind „de știri”.
PNL și PSD refuză să spună unde au mers banii, încălcând regula transparenței în utilizarea banilor care provin de la contribuabili și, deși finanțarea partidelor pentru „presă și propagandă” este legală, „mecanismele de finanțare publică au creat efecte perverse care denaturează competiția democratică, cea electorală, afectează independența media și dreptul la informație”, spune Septimius Pârvu de la Expert Forum în analiza pe tema subvenției de la buget pe care o primesc partidele politice.
Expert în bună guvernare și procese electorale, Septimius Pârvu identifică 11 probleme ale mecanismului de subvenționare și o serie de soluții pentru acestea:
- Doar partidele mari își împart banii. „Un partid trebuie să obțină 50 de mandate de consilier județean sau general pentru a primi bani”.
- Sume mereu în creștere. „în 2022 partidele vor primi 258 de milioane de lei (și mai există posibilitatea unor alocări suplimentare prin rectificare bugetară), un sfert din suma totală alocată din 2006 până acum”.
- Banii necheltuiți nu sunt returnați la final de an. „În 2024, o mână de partide vor beneficia de foarte mulți bani, pe care îi vor cheltui în campanie, riscând să afecteze competiția electorală”.
- PSD și PNL folosesc cea mai mare parte din bani pentru a cumpăra reclamă, fără pic de transparență. „Un cetățean nu poate ști ce este reclamă cumpărată sau ce este un articol scris fără a fi susținut de un partid”.
- Partidele refuză să publice contractele semnate cu agenții sau furnizorii de servicii.
- Datele publice sunt insuficiente. „Din 2021, Autoritatea Electorală Permanentă publică cheltuielile lunare, pe categorii, dar nu mai mult. Nu vedem pe ce cheltuie banii. Alte obligații de transparență nu există, deși partidele primesc un sfert de miliard de lei pe an”.
- Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să verifice cum se cheltuie banii, dar nu verifică conținutul contractelor.
- Deși partidele nu cheltuie banii, AEP cere și mai mulți bani la rectificările bugetare, fără explicații. „Autoritatea refuză abuziv să ne răspundă la această întrebare”.
- Consiliul Național al Audiovizualului nu are nicio reacție. „Mircea Toma, membru al CNA, a solicitat ca aceste știri să fie marcate, însă s-a lovit de o opoziție vizibilă opoziție vizibilă.
- Comisia Europeană, Consiliul Europei și OSCE au remarcat probleme grave legate de subvenții și independența media în rapoarte recente.
- În ultimii au ani au existat numeroase proteste ale societății civile cu privire la această situație.
Din această ultimă categorie, a protestelor societății civile, Expert Forum a lansat luni, 19 septembrie, și o petiție prin care cere „transparență și echitate cu privire la subvențiile pentru partidele politice”.
Deocamdată, informațiile cu privire la traseul banilor publici de la partide la publicații și, indirect, la publicul care nu știe dacă citește o știre sau o reclamă este bine păstrat la PSD.
Secretul publicațiilor la care ajung bani publici este tot mai bine păstrat, de anul acesta, și de PNL.
Noul secretar general al PNL, Lucian Bode, a răspuns solicitării Europa Liberă pe această temă indicând doar numele agențiilor cu care lucrează partidul, nu și pe cel al site-urile care au încasat sume indirect de la PNL.
În luna mai, PSD a pierdut procesul cu Centrul pentru Inovare Publică, după ce a refuzat să ofere mai multe informații de interes public, printre care și contractele încheiate pentru promovarea în presă. Decizia Tribunalului București nu a schimbat situația, iar PSD a continuat să fie nu doar cel mai mare partid din Parlamentul România, deci cu cele mai mari sume de la buget, dar și un adevărat investitor în presă, după cum remarcau analiștii.
Un raport al Consiliului Europei a cerut săptămâna trecută României să desecretizeze contractele cu presa.
„Utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și a influența conținutul acestora pe baza contractelor secrete este cea mai mare îngrijorare. Subminează potențial principiul unei mass-media libere și buna funcționare a instituțiilor democratice”, explică autorii Raportului.
În opinia Expert Forum, măsurile care ar trebui luate de urgență se referă atât la AEP, cât și la partidele politice.
Partidele ar trebui:
- să publice contractele finanțate din subvenții;
- să modifice Legea 334/2006 pentru a permite marcarea reclamelor finanțate din bani publici în afara alegerilor și raportarea detaliată a acestora;
- să clarifice ce înseamnă publicitate politică prin modificarea legii;
- să reducă bugetul anual pentru subvenții;
- să modifice Legea 334/2006 pentru a scădea limitele de alocare de subvenții pentru partidele neparlamentare, astfel încât să susțină funcționarea și dezvoltarea acestora;
- să impună anumite limite procentuale din bugetul anual cu privire la cheltuielile pentru promovare
Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui, potrivit Expert Forum:
- să consolideze mecanismele de verificare a subvențiilor și să comunice transparent concluziile rapoartelor;
- să comunice măsurile luate după identificarea unor cazuri de cheltuire ilegală a subvențiilor
- să justifice public de ce solicită alocări suplimentare pentru subvenții la rectificările bugetare și să oprească aceste solicitări nejustificate;
- să răspundă solicitărilor transmise pe baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public.
