Linkuri accesibilitate

Bani pentru presă, propagandă & sondaje. Pe ce au cheltuit politicienii banii publici alocați partidelor în primele nouă luni ale anului


Potrivit legii, partidele parlamentare primesc lunar subvenții de la bugetul de stat. Sumele sunt proporționale cu numărul de mandate în Legislativ.
Potrivit legii, partidele parlamentare primesc lunar subvenții de la bugetul de stat. Sumele sunt proporționale cu numărul de mandate în Legislativ.

În primele nouă luni ale lui 2023, principalele partide politice din România au cheltuit cei mai mulți bani din subvențiile de la stat pentru presă și propagandă, arată un raport al Autorității Electorale din România, citit de Europa Liberă.

Potrivit raportului Autorității Electorale din România (AEP), obținut de Europa Liberă, Partidul Social Democrat (PSD) a primit pentru ianuarie - septembrie 2023 subvenție de 76,3 milioane de lei și a cheltuit peste 62 de milioane de lei. Peste două treimi (67,42%) din cheltuielile PSD au fost pentru presă și propagandă. Aproximativ 9% din banii primiți de PSD au mers la sondaje de opinie, iar 8% la consultanța politică.

Partidul Național Liberal (PNL) a primit 57,6 milioane de lei și a cheltuit peste 50 de milioane de lei, bani din subvențiile de la bugetul de stat. 67% din bani au fost cheltuiți pentru presă și propagandă.

Partidul Mișcarea Populară (PMP) a avut venituri din fonduri publice de 2,5 milioane de lei și cheltuieli de 4,3 milioane de lei. Un sfert din banii cheltuiți (24,23%) în perioada ianuarie-septembrie 2023 au fost dedicați presei și propagandei. PMP a folosit 22,37% din bani pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare.

Uniunea Salvați România (USR) a primit subvenții de 31 de milioane de lei și a avut cheltuieli de 33,8 milioane de lei. Pentru presă și propagandă, USR a cheltuit o treime (31,89%), iar pentru personal - 22,4%.

Veniturile din bani publici primite de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au fost, în primele nouă luni ale anului, 13,7 milioane de lei. Cheltuielile sunt mai mari: 18,6 milioane lei. Raportul AEP arată că cei mai mulți bani primiți de AUR- 63,70% - au fost folosiți pentru investiții în bunuri mobile și imobile. De asemenea, 17,72% din cheltuielile AUR au fost făcute pentru organizarea de activități cu caracter politic.

Fiind un partid mic, Pro România a avut printre cele mai mici venituri din bani publici și, prin urmare, și cheltuieli pe măsură: 4,9 milioane de lei, respectiv 2,2 milioane lei. Iar banii, aproape toți (95,36%), au fost folosiți pentru a plăti onorariile avocaților, executorilor și experților.

Cheltuielile și veniturile partidelor politice, așa cum au fost raportate de AEP.
Cheltuielile și veniturile partidelor politice, așa cum au fost raportate de AEP.

O practică împământenită

Europa Liberă a dezvăluit, de-a lungul timpului, într-o serie de articole, practica partidelor politice de a plăti pentru „publicitate pozitivă”. Articolele au fost citate și în Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite pe anul 2023, pentru respectarea drepturilor omului.

În seria de articole publicate, Europa Liberă a detaliat felul în care principalele partide de la guvernare - PSD și PNL - folosesc bani publici pentru a plăti firme care asigură prezența „pozitivă" în publicații online, fără ca cititorii să fie avertizați că citesc un conținut plătit.

Aceste practici afectează nu numai informarea corectă a publicului prin materialele de presă respective, care nu mai sunt jurnalistice, ci de publicitate, ci și redacțiile în ansamblul lor.

O redacție care primește sume consistente pentru articole publicitare e înclinată să respingă sau cel puțin să descurajeze articole critice la adresa Guvernului sau a unor oficiali din partidele care plătesc publicitate mascată. Or, rolul democratic al presei este exact atitudinea critică față de guvernare, indiferent de culoarea ei politică.

Fostul președinte AEP, Constantin Mitulețu Buică, declara anul trecut, pentru Europa Liberă, că există un proiect legislativ care urma să oblige partidele să publice, lunar, cheltuielile făcute pentru publicitate. Prin acest proiect, formațiunile politice care primesc subvenție de la stat ar fi trebuit să nu poată cheltui mai mult de 30% din suma primită de la buget pentru presă și propagandă. Deocamdată, proiectul nu a fost adoptat.

Toni Greblă, actualul președintele AEP, a declarat pentru Europa Liberă că proiectul de lege privind finanțarea partidelor a fost în transparență decizională la Guvern. Apoi, a fost preluat de parlamentari, care l-au tranformat într-un proiect de lege.

„Având în vedere acest lucru, evident că Guvernul nu a mai continuat demersul, pentru că era deja un text similar în dezbaterea Parlamentului”, a spus Toni Greblă.

Președintele AEP afirmă că acum e prea târziu pentru modificarea legislației electorale.

„Mai ales Comisia de la Veneția este foarte reticentă în a modifica legislația electorală cu un an înainte de alegeri, iar legislația electorală are o anumită componentă și cu finanțarea partidelor politice. Și trebuie să dăm dovadă de reținere în modificare ei, pentru că fiecare partid poate să aprecieze că de fapt e o îngrădire. E cam târziu pentru modificări legislative acum”, a spus Toni Greblă pentru Europa Liberă.

Mai multe articole pe tema banii de la bugetul de stat dați partidelor politice:

Banii de subvenție pentru partidele politice parlamentare se alocă prin bugetul de stat. Subvenția încasată de fiecare partid în parte se acordă în funcție de rezultatele de la alegerile locale și parlamentare.

Potrivit unui raport Expert Forum, pentru primele șase luni ale lui 2023, partidele politice au primit 118 milioane de lei.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG