Pe 17 februarie 2016, într-o zi friguroasă, soții Ana Maria și Ovidiu Manea primeau vestea cea mare: al doilea copil al familiei, un băiețel, se năștea sănătos la maternitatea din Suceava. Avea aproape patru kilograme și primea nota 9 la naștere.
L-au botezat Alexandru Teodor.
După trei zile în spital, timp în care starea sa de sănătate a fost bună, bebelușul a fost dus acasă de părinți. Familia locuia într-un apartament cu trei camere din municipiul Suceava, în nordul țării.
Pe 29 februarie, Alexandru Teodor a început să se simtă rău – era letargic, avea febră, iar capul i se umflase.
La spitalul din oraș, bebelușul a fost diagnosticat cu „infecție acută a căilor respiratorii superioare”. Familia a cerut transferul la un spital din Iași, aflat la circa 150 de kilometri, pentru a-l salva.
Bebelușul a ajuns la Iași cu ambulanța, în comă. Pe 1 martie 2016, la ora 21:30, a murit.
Ce nu știa la acel moment familia Manea – dar avea să afle după ce și-a îngropat copilul – e că, cu câteva zile înainte ca Alexandru Teodor să se stingă, un alt bebeluș murise la maternitatea Spitalului Județean din Suceava.
Vasile, băiatul familiei Haidamac, trăise doar 27 de ore.
La câteva luni după aceste două decese, a murit al treilea nou-născut adus pe lume la aceeași maternitate. Lucas a trăit zece zile.
Spital modernizat, curățenie asigurată neconform
Ce a determinat, așadar, moartea subită a trei bebeluși veniți pe lume în saloanele aceleași maternități?
Mai ales că Secția de obstetrică-ginecologie, unde se întâmplaseră nenorocirile, era proaspăt modernizată – printr-un proiect al Băncii Mondiale – condițiile fiind, teoretic, cu mult peste cele din alte spitale din țară.
În acea primăvară, Direcția de Sănătate Publică (DSP) din Suceava a efectuat o investigație la maternitate.
Din cele 20 de probe recoltate din secțiile de obstetrică-ginecologie și neonatologie, 12 era neconforme – conțineau bacteria Pseudomonas spp (pioceanic).
Din apă au fost recoltate șapte probe – șase conțineau aceeași bacterie.
Neregulile de igienă din maternitate aveau să-i șocheze pe inspectori:
- instrumentele folosite la naștere erau ținute într-o baie dezafectată, laolaltă cu găleata cu mop;
- chiuvetele nu aveau săpun;
- apa din sălile de naștere nu era sterilă, ci doar filtrată;
- mopurile și lavetele cu care angajații ștergeau pe jos în secția de neonatologie erau curățate în chiuveta în care medicii și asistentele să spălau pe mâini;
- aceleași mopuri erau folosite și pe holuri, și în sălile de operație.
Concluzia epidemiologilor a fost că maternitatea din Suceava fusese infectată cu pioceanic din cauza instalației de apă.
Angajații spitalului „nu au dispus verificarea calității apei potabile din secțiile neonatologie și obstetrică, deși apa trebuia testată microbiologic permanent, conform zonei de risc”, au atras atenția experții DSP.
În aprilie 2016, Direcția de Sănătate Publică Suceava îi informa pe părinții îndoliați: „Contaminarea mediului de spital cu microorganisme cu potențial nosocomial ar fi putut favoriza infectarea nou-născutului”.
Din acel moment, pentru familia Manea era clar că Alexandru Teodor murise din cauza unei infecții intraspitalicești.
A fost nevoie însă de opt ani – de nenumărate expertize, contraexpertize, audieri și probe – pentru ca acea suspiciune să capete valoare juridică.
Cu trei zile înainte ca acuzațiile din dosar să se prescrie, pe 27 februarie 2024, Curtea de Apel Suceava a condamnat Spitalul Județean Suceava la o amendă penală de 280.000 de lei (56.000 de euro), dar și la plata unor daune morale de 800.000 de euro către familia Manea.
Sentința este definitivă și, potrivit avocaților familiei, este o premieră pentru justiția din România. E pentru prima dată când un spital public din România este condamnat penal într-un caz de malpraxis. Încadrarea juridică din dosar a fost de ucidere din culpă.
Reprezentanții spitalului au precizat pentru Europa Liberă că vor respecta sentința, chiar dacă nu e clar la acest moment dacă asigurarea spitalului de la acel moment acoperă daunele stabilite de instanță.
„Este o sumă mare și, bineînțeles, vedem cât din cât din ea va fi suportată de asigurătorul de atunci și cât va trebui să mai plătească spitalul. Bineînțeles, vor avea de suferit investițiile care trebuiau făcute anul acesta, dar se va plăti”, a declarat doctorul Dan Teodorovici, purtătorul de cuvânt al spitalul din Suceava.
Tatăl: Spitalul a vrut să dea vina pe noi
Familia Manea s-a mutat între timp în județul Brașov și, alături de cei doi copii, a luat-o de la capăt.
Într-un interviu telefonic acordat Europei Libere, Ovidiu Manea spune că, în timpul procesului, spitalul ar fi încercat să scape de răspundere dând vina pe familie – că Alexandru Teodor s-ar fi îmbolnăvit în afara spitalului.
„Ne bucurăm că am reușit să scoatem în evidență faptul că spitalul a fost de vină, am reușit să ne demonstrăm nevinovăția, pentru că de la început până la sfârșit au încercat să dea vina pe familia noastră, că din cauza soției, copilul a decedat”, spune Ovidiu Manea pentru Europa Liberă.
Nu mai merge să dai cu mopul de pe hol în sala de operație și cu mopul cu care ai dat la baie să dai în salonul pacientuluiavocat
El își aduce aminte că, înainte ca dosarul să fie trimis în judecată, a reclamat în instanță că dosarul este întârziat la Parchet. Pentru acea insistență, ar fi fost amendat.
Bărbatul mai povestește și cât de greu i-a fost, la început, să pornească o luptă în justiție cu spitalul găsit vinovat acum de moartea copilului său.
„Nu ni s-au pus la dispoziție [de la început] fișele medicale ale copilului. Am căutat avocați în Suceava care să ne reprezinte și ne-au refuzat spunând că se tem că vor ajunge și ei la spital și nu o să-i bage nimeni în seamă”, detaliază Ovidiu Manea.
La opt ani de la moartea lui Alexandru Teodor, tatăl lui crede că e posibil ca mulți alți copii sau pacienți să se fi îmbolnăvit sau chiar să fi murit din cauza infecțiilor intraspitalicești, fără ca nimeni să răspundă pentru asta.
„În spitalul ăla, în orice moment, puteai să intri sănătos și să pleci ori decedat, ori mai bolnavi decât ai ajuns”, completează bărbatul.
Avocat: cazul este o premieră
În instanță, familia Manea a fost reprezentată de avocații Larisa Lazăr și Cristian Băcanu.
Cei doi au declarat pentru Europa Liberă că „acest dosar a durat mai mult decât ar fi trebuit să dureze”.
Dosarul a stat cinci ani la Parchet, pentru cercetări, timp în care părinții lui Alexandru Teodor au cerut de mai multe ori urgentarea anchetei.
„Toți cei care asigură management spitalicesc ar trebui să fie mult mai atenți de acum înainte la ce se întâmplă în procesul de sanitație în instituțiile publice spitalicești. Cu alte cuvinte, ar trebui să-l uităm pe acel «merge și-așa». Nu mai merge să dai cu mopul de pe hol în sala de operație și cu mopul cu care ai dat la baie să dai în salonul pacientului”, spune Cristian Băcanu.
Prin sentința definitivă pronunțată marți de Curtea de Apel Suceava s-a micșorat valoarea amenzii penale pe care spitalul a primit-o, de la 1,26 milioane de lei (253.000 euro) la 280.000 de lei.
Avocata Larisa Lazăr explică: „Instanța, reiese din motivare, s-a gândit totuși la pacienți finalmente și nu a dorit ca aceștia să fie afectați de nerespectarea dispozițiilor legale tocmai de către de spital”.
Cu toate acestea, avocata spune că „pe latură civilă, bineînțeles, instanța a apreciat altfel probatoriu administrat și suferința părinților ca urmare a decesului.”
Ce s-a întâmplat cu cazurile celorlalți doi bebeluși?
Dosarul penal deschis în 2016 de Parchetul din Suceava viza în primă fază și decesele celorlalți doi bebeluși născuți la maternitatea Spitalului Județean Suceava.
Vasile Haidamac a murit pe 27 februarie 2016, după doar o zi de viață, în timp ce Lucas Paparuș a decedat pe 17 august 2016, la zece zile de la naștere.
Spre deosebire de bebelușul Manea, procurorii au considerat că spitalul nu poate fi acuzat de moartea celor doi.
Deși infectați și ei cu aceeași bacterie ca Alexandru Teodor - depistată în maternitate - în cazul lor procurorii au considerat că nu se poate face o legătură directă între deces și infectare.
La opt ani de la moartea băiețelui său, tatăl lui Vasile Haidamac, crede că „a fost un cumul de factori care a dus la disculparea domnilor doctori”.
„Am stat la mâna legii și am gresit”, spune el mâhnit.
Cum a încercat spitalul să scape de răspundere
După ce nu au izbutit să convingă instanța că părinții sunt de vină pentru infectarea lui Alexandru Teodor, reprezentanții Spitalului Județean Suceava s-au reorientat.
În timpul procesului, prin avocat, unitatea a încercat să dea vina pe propriii angajați, care ar fi trebuit să se ocupe de curățenia și dezinfecția secției în care s-a născut Alexandru Teodor.
Avocații spitalului au depus chiar și o listă cu numele și prenumele acestora.
Instanța nu a fost de acord cu această susținere, considerând că o infirmieră sau o asistentă nu ar fi putut, de pildă, repara o instalație de apă sau să monteze chiuvete speciale pentru igienizarea personalului.
„Pe parcursul cercetărilor nu s-a identificat niciun motiv de suspiciune cu privire la faptul că unul sau mai mulți angajați ar fi responsabili de lipsa condițiilor care, în final, au condus la existența deficiențelor majore identificate. Instanța consideră că încercarea inculpatului de a direcționa răspunderea în sarcina propriilor angajați, care și-au desfășurat activitatea cu metodele puse la dispoziție de către angajator, este total neadecvată”, se menționează în motivarea sentinței Judecătoriei Suceava, prima din acest dosar.
Managerul Spitalului Județean din Suceava, doctorul Alexandru Calancea, nu a răspuns la telefon ca să ofere explicații. De exemplu, de ce instalațiile de apă erau vechi, dacă spitalul a fost modernizat?
Purtătorul de cuvânt al instituției, doctorul Dan Teodorovici, ne-a spus că „din 2016 până în 2020 s-au luat unele măsuri și de către vechea conducere și de către noua conducere” pentru a nu mai apărea cazuri de infecții intraspitalicești la maternitatea spitalului.
„Vechea conducere a schimbat coloana de apă principală din exteriorul spitalului și coloanele de apă secundare din spital, iar noua conducere a schimbat coloana de apă principală din spital, plus a contractat un proiect cu fonduri europene destul de important pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale.”
„Nu știu să vă zic”, a răspuns Teodorovici, întrebat în ce constă proiectul.
Când poate fi condamnat penal un spital? Explicații juridice
Infracțiunea de care a fost găsit vinovat Spitalul Județean Suceava este de ucidere de culpă. Această infracțiune presupune că acțiunea sau inacțiunea unei persoane (fizice sau juridice) cauzează decesul cuiva.
În privința spitalului, Judecătoria Suceava notează în motivarea sentinței că infracțiunea a fost comisă „prin omisiune”. Adică unitatea nu a luat măsurile necesare pentru ca tragedia să nu se producă.
Potrivit legii, spitalul răspunde pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație, dar şi pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale – ceea ce spitalul din Suceava nu a făcut.
„Persoana care se află în poziția de garant și care are calitatea de autor al infracțiunii este Spitalul de Urgență Sf. Ioan cel Nou Suceava, care avea datoria de a lua măsurile pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale, subsumată funcției de protecție valorii sociale determinate și obligațiilor legate de supravegherea unei stări de pericol”, mai argumentează judecătorii.
Pentru a justifica vinovăția penală a spitalului, judecătorii au mai scris că în spital „erau cunoscute problemele referitoare la curățenie, dezinfecție, igiena precară, spațiul insuficient, lipsa surselor de apă sterilă, testarea apei la intervale prea mari de timp, prezența bacteriei Pseudomonas în sursa de apă din secția de Oftalmologie și altele”.
Cred că am fost victima unei erori medicale. Cui mă adresez?
Dacă discuția amiabilă cu medicul acuzat eșuează, un pacient poate să reclame conduita sau posibila sa eroare către:
- Colegiul Medicilor, care poate sancționa disciplinar medicul acuzat. Sancțiunea maximă este retragerea avizului de liberă practică. Atenție, în baza hotărârii Colegiului Medicilor nu pot fi acordate despăgubiri;
- Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, care funcționează în toate județele, în subordinea direcțiilor de sănătate publică. Această comisie ar trebui să soluționeze plângerile de malpraxis în maximum trei luni, însă termenul este adesea depășit. Din această comisie fac parte experți care sunt remunerați de persoana care a formulat sesizarea. Raportul final nu înseamnă neapărat că pacientul primește despăgubiri, însă documentul poate fi folosit pentru deschiderea unui proces;
- Instanța de judecată. Un proces împotriva medicului despre care procesul consideră că a greșit se deschide, de regulă, la judecătorie. La proces se pot depune orice probe pe care reclamantul le consideră relevante. Cele care cântăresc cel mai mult sunt rapoartele comisiei DSP menționate mai sus, dar și rapoartele de expertiză medico-legală solicitate de instanță sau părți;
- Parchet. Dacă culpa medicală intră în sfera penalului, adică dacă medicul poate răspunde pentru vătămare corporală, ucidere din culpă sau alte infracțiuni, atunci pacientul poate formula plângere penală la Parchet.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
