Linkuri accesibilitate

Evaziunea fiscală, infracțiunile de circulație și violența domestică, în creștere față de anul trecut


Peste 10% din infracțiunile de circulație reprezintă cazuri de conducere sub influența drogurilor / substanțelor psihoactive. De asemenea, peste 11.000 de șoferi au fost găsiți băuți la volan.
Peste 10% din infracțiunile de circulație reprezintă cazuri de conducere sub influența drogurilor / substanțelor psihoactive. De asemenea, peste 11.000 de șoferi au fost găsiți băuți la volan.

Infracțiunile de evaziune fiscală în primele patru luni din 2024 au crescut cu aproape două treimi față de aceeași perioadă din 2023, creșteri fiind înregistrate și în privința infracțiunilor din trafic, dar și a violenței domestice, arată un bilanț transmis duminică de Poliția Romnă.

Potrivit datelor prezentate duminică de reprezentanții Poliției Române, citate de News.ro, în primele patru luni din an au fost constatete cu aproape 3.000 mai multe infracțiuni economice și financiare, cu peste 20% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Au fost cu 846 mai multe fapte de evaziunea fiscală decât în primele patru luni din 2023, mai mult cu aproape duă treimi decât anul trecut (+64,4%).

Chiar dacă numărul accidentelor rutiere grave și cel persoanelor decedate și al celor rănite grav au scăzut față de anul trecut (cu procente între -3,6% și -4,8%), au fost cu aproape 5% mai multe infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice.

Cea mai mare creștere, de peste 30%, s-a înregistrat în privința conducerii unui vehicul neînmatriculat.

Peste 10% din infracțiunile cu privire la regimul rutier au fost reprezentate de conducerea mașinilor de către șoferi aflați sub influența substanțelor psihoactive.

De asemenea, au fost peste 11.800 de cazuri în care șoferul se afla sub influența alcoolului, aproape 7.700 reprezentând contravenții, fiind întocmite 4.100 de dosare penale.

Pe de altă parte, datele IGPR arată o scădere a numărului de furturi, cu peste 5% și a celor de tâlhării, cu peste 15%.

Cu peste 600 mai multe fapte de violență în familie, peste 4.000 de ordine de ptotecție

În schimb, bilanțul polițiștilor prezentat duminică a prezentat și datele cu privire la violența în familie / violența domestică, publicate de Poliția Română recent, în 25 mai.

Acestea indică în primele patru luni din an o creștere cu 3,5% a infracțiunilor de violență domestică față de ianuarie - aprilie 2023, de la 17.792 la 18.410 fapte.

Instanțele de judecată au emis 4.040 de ordine de protecție, 1.651 provenind din ordine de protecție de către instanțele de judecată.

Au fost înregistrate peste 1.500 de infracțiuni de nerespectare a ordinelor de protecție.

În aceeași perioadă au fost emise 4.006 de ordine de protecție provizorie, 90% fiind confirmate de către Parchete (procurori), iar 1.651 au fost transformate în ordine de protecție.

„Polițiștii emit ordine de protecție provizorii în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc”, reamintește Poliția.

În municipiul București și în alte 23 de județe unde este operabil Sistemul de Monitorizare Electronică, pentru monitorizarea cu brățări a agresorilor, „au fost emise 4.224 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 2.255 de ordine de protecție provizorii și 1.969 de ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești).”

Potrivit polițiștilor, în 468 de situații, a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, adică în aproximativ 11% din totalul ordinelor de protecție provizorii emise și ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești.

În cazul măsurilor din municipiul București și cele 23 de județe, au fost constate peste 330 de infracțiuni, majoritatea de nerespectare a ordinului de protecție, a ordinului provizoriu de protecție, respectiv de distrugere. Pentru 40 de persoane cercetate în urma infracțunilor au fost efectuate 24 de rețineri, 9 arestări preventive, în timp ce 7 persoane au fost puse sub control judiciar.

Europa Liberă a scris în 15 martie 2024 despre faptul că doar una din zece victime ale infracțiunilor de violență domestică este de acord ca agresorul împotriva căruia s-a emis un ordin de protecție să poarte brățară electronică de supraveghere.

Asta deși o dată la cinci minute, conform datelor existente în prezent, o victimă sau o cunoștință a victimei sună la poliție și cere ajutor într-o situație de agresiune.

Au crescut atât infracțiunile de „loviri sau alte violențe (de la 10.894 la 10.979 de fapte)”, cât și cele de amenințare (de la 2.036 la 2.353 de fapte), cele două categorii având cea mai mare pondere în prvința violenței în familie.

A crescut atât numărul autorilor (peste 18.700), cât și cel al victimelor lor (peste 19.400).

Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 3.440 sunt bărbați, 12.954 sunt femei și 3.060 sunt minori.

„Un număr mai mare de infracțiuni din sfera celor de violență domestică arată amploarea fenomenului și necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În același timp, indică faptul că victimele violenței domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliția”, spun reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).

Aproximativ 60% din infracțiuni sunt acte de lovire și alte forme de agresiune iar 13% sunt amenințări.

Cele mai multe infracțiuni, peste 10.000, au fost comise la orașe, în timp ce în sate au fost peste 8.250 de cazuri. Majoritatea infracțiunilor, aproape 15.000, au fost comise la domiciliu, dar aproximativ 20% - peste 3.400 - au avut loc în spațiul public.

Polițiștii au intervenit în total la peste 38.600 de cazuri de violență domestică, atât la orașe cât și în sate.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG