Linkuri accesibilitate

Câștigă Biserica alegerile în PNL? Sau atacurile la USR PLUS? Cu ce diferă taberele Orban și Cîțu


Războiul din PNL a deschis și discuția despre ideologie. Imagine generică cu Florin Cîțu (stânga) și Ludovic Orban (dreapta) din 19 aprilie 2021
Războiul din PNL a deschis și discuția despre ideologie. Imagine generică cu Florin Cîțu (stânga) și Ludovic Orban (dreapta) din 19 aprilie 2021

Discuția ideologică în PNL a fost deschisă de Orban, la conferința din Bacău. Legătura strânsă cu Biserica a fost promovată ca politică de partid, arătând orientarea conservatoare spre care se îndreaptă PNL. Tabăra Cîțu nu diferă prea mult și susține apropierea de Biserică și valorile tradiționale.

La câteva zile după apariția unui sondaj INSCOP, care arăta că 59.5% dintre români ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, Ludovic Orban a marșat în această direcție.

În mesajul său către baza partidului, a transmis că PNL trebuie să fie „puternic legat de Biserică”, iar valorile tradiționale ale românilor, cum sunt familia, biserica, satul trebuie să fie sprijinite".

A fost primul mesaj ideologic venit dinspre candidații la șefia PNL, iar mănușa aruncată de tabăra Orban a fost ridicată și de gruparea Cîțu. Partidul dă semne că renunță la componenta liberală și o întărește pe cea conservatoare. Tabăra Cîțu și Orban o definesc ca fiind liberal-conservatoare.

„Biserica, familia, morala creștină, patriotismul nu sunt lucruri de bagatelizat și sunt instituții ori valori fundamentale. Valorile trebuie trăite, nu doar clamate. Vorbim despre Biserică, credință, sunt lucruri de mare preț pe care le susții prin acțiune concret, prin acțiune politică, nu doar prin vorbe”, spune Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, un important om din echipa Cîțu.

Printre cei care merg pe această linie sunt și europarlamentarul Rareș Bogdan, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul municipiului Cluj Napoca, Emil Boc sau parlamentarul Ben Oni Ardelean. Toți apropiați de premierul Cîțu.

„Nu este o deosebire între ce susține domnul Orban și ce susținem noi. Nu cred că este momentul ca domnul Orban să împartă apele în PNL pe linia aceasta”, completează Sighiartău. El afirmă că Florin Cîțu este de acord cu poziția senatorilor PNL față de legea privind educația sexuală și că votul se va repeta și în Camera Deputaților.

„Domnul Cîțu și parlamentarii PNL au votat pentru varianta susținută de mine ca să existe un filtru în ceea ce privește educația sexuală, să existe un acord al părinților. În Camera Deputaților va exista o majoritate care să susțină acest lucru normal. Orice activitate extra-curriculară trebuie să aibă acordul părinților. Trebuie să știm ce materie se predă și cine o predă. Colegii mei, indiferent că îl susțin pe domnul Orban sau Cîțu, sunt de acord cu această chestiune, care e de bun simț”, a subliniat deputatul PNL.

De ce a făcut Orban primul pas? Secretarul general crede că este vorba de o strategie, deoarece se știe că „baza PNL este una conservatoare, creștin-democrată”.

„În Statut, după afilierea la PPE, PNL susține valori creștin-democrate, liberale și conservatoare. Baza, membrii simpli sunt atrașati de aceste valori: Biserică, tradiție, credință, națiune”, explică secretarul general. Bătălia este astfel pentru convingerea delegaților la Congres, chiar și cu ajutorul Bisericii.

Cum definește Sighiartău partidul: „liberal conservator, creștin democrat, susține statul minimal, antreprenorii, susține proprietatea care e sfântă”.

Cristian Pârvulescu: Nu e o poziție liberală, ci una conservatoare de secol XIX

Pentru politologul Cristian Pârvulescu, exacerbarea rolului Bisericii în politica de partid nu reprezintă „o poziție liberală, ci una puternic conservatoare, care se apropie de Viktor Orban”.

Analistul politic nu crede că asistăm la o schimbare radicală în ideologia PNL, ci mai degrabă este un „discurs pragmatic și conjunctural”, care are legătură directă cu Congresul din 25 septembrie.

Pârvulescu susține că Orban a pierdut din spatele său” grupările ultra-conservatoare care l-au susținut la precedentul Congres și care au migrat spre Florin Cîțu. Astfel, declarația liderului PNL trebuie privită ca un mesaj către electoratul conservator din partid. Florin Cîțu nu este obligat să iasă cu astfel de discursuri, deoarece are alți purtători de mesaj în jurul său care acoperă această sferă de acțiune.

„Este vorba de o ideologie conservatoare, care pune pe primul plan Biserica și statul, tradițiile. E vorba de un conservatorism de secol XIX”, crede Cristian Pârvulescu. Potrivit acestuia, ținta mesajul o reprezintă membrii PNL, nu alegătorii din afara partidului.

„În România nu există ideologie. Ce se întâmplă în momentul de față este utilizarea unui surogat ideologic. Religia nu este o ideologie, este un surogat ideologic. Este expresia unei depolitizări extraordinare a societății, care ne trimite în epoca pre-modernă. Unii ar putea spune că Ludovic Orban ne trimite înapoi în Evul Mediu. Eu cred că este vorba de un discurs conjunctural, legat de un electorat din PNL”, a declarat Pârvulescu pentru Europa Liberă.

Profesorul respinge teoria că discursul de acest gen se înscrie în linia Partidului Popular European. Cristian Pârvulescu remarcă cum pe agenda PNL nu mai sunt la modă respectarea drepturilor omului, autonomia individului, atât de specifice liberalismului.

Elementele conservatoare s-au regăsit în ultimul deceniu atât în fostul PNL, dar și în fostul PDL. Partidul condus de Emil Boc și Traian Băsescu a migrat într-o noapte de la stânga spre dreapta, la Congresul din 2005, iar componenta conservatoare s-a accentuat.

Andrei Țăranu: O dreaptă conservatoare, naționalistă, religioasă

Virajul făcut de PNL spre latura conservatoare este remarcat și de profesorul Andrei Țăranu. Spune că primele semne s-au remarcat de când PNL, condus de Alina Gorghiu, a semnat parteneriatul cu Coaliția pentru Familie.

Despre taberele Cîțu și Orban afirmă că se situează într-o bătălie pentru funcții, bazată pe interese și antipatii și mai puțin în zona ideologică. Ambele tind spre zona liberal conservatoare.

„O dreaptă conservatoare, naționalistă, religioasă, împotriva amenințărilor la identitatea politică și socială a poporului român. Este o linie care păstrează din liberalism dimensiunea economică, aceea a unei piețe competitive și competiționale, dar în planul ideilor este mai degrabă aproape de o linie naționalistă, identitară, conservatoare”, susține Andrei Țăranu.

Analistul remarcă lipsa individului din discursul liderilor liberali, perspectiva unui Robinson Crusoe, capabil să renască civilizația chiar și pe o insulă pustie.

„Viziunea domnului Cîțu sau Orban nu este deloc asta. Nu are nici o treabă cu liberalismul, este o viziune conservatoare, bazată pe ierarhii, spaime identitară, că ne iau ungurii Ardealul. O dimensiune împotriva unei viziuni liberale în ceea ce privește drepturile, nimeni nu a vorbit în spațiul de dreapta despre dreptul minorităților LGBTQ”, a subliniat Țăranu.

El atrage atenția că este greu să spui care e diferența ideologică între Cristian Ghinea (USR PLUS) și Florin Cîțu (PNL).

PNL și dușmanul USR PLUS

Un punct al discursului președintelui PNL a fost legat de partenerii de guvernare. Nu au fost însă cuvinte măgulitoare, ci atacuri directe, care au deranjat.

„Nu i-am văzut la Ziua Drapelului național, nu i-am văzut la momente esențiale, în celebrarea a tot ceea ce este simbol al națiunii române, ca să nu spun că nu i-am văzut jurând pe Biblie și nu i-am văzut făcând cruce”, au fost criticile venite de la Ludovic Orban. De precizat că mesajul a fost formulat într-un municipiu condus de un primar USR PLUS, la Bacău.

Robert Sighiartău îl contrează pe Ludovic Orban și îi readuce aminte că „a cedat ministere acelor oameni care nu-și fac cruce și nu pun mâna pe Biblie”.

Ionuț Moșteanu (USR-PLUS): E o competiție în PNL care e mai anti-USR. Președintele PNL trebuie să fie și premier după Congres

Liderul grupului USR PLUS din Camera Deputaților remarcă în PNL o competiție între Cîțu și Orban care este mai anti-USR".

„Vreau să se termine cu alegerile din PNL, să avem un singur pol de putere în PNL, un președinte PNL care are tot dreptul să fie și premierul României și să recâștigăm timpul din ultimele luni”, a punctat Ionuț Moșteanu pentru Europa Liberă.

Nici el nu vede mari diferențe în relația cu Biserica între Florin Cîțu și Ludovic Orban.

„Domnul Orban zice că trebuie să fie cu Biserica și noi nu suntem. Domnul Cîțu nu zice nimic de Biserică, dar vă aduc aminte că, pe 10 iunie, domnul Cîțu, prin Secretariatul General al Guvernului, a dat 20 de milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Nu știu ce e mai rău: să zici că tu ești cu biserica sau să zici că tu nu ești cu biserica și să dai bani la biserică din fonduri publice”, a declarat liderul grupului USR PLUS din Cameră.

Deputatul le atrage atenția colegilor din Coaliție că politicienii care leagă biserica de politică fac o greșeală foarte mare.

„Am văzut politicieni care se duceau la moaște în biserică și campanii și apoi furau de rupeau. Nu este despre câte cruci îți fac, ci să fii un om corect să ajuți țara asta. Degeaba îți faci cruci, dar protejezi corupții în propriul partid. Cred că e greșit să amestecăm politicile publice de numărul de cruci sau de mătănii sau de cât de des merge cineva la Biserică”, a subliniat Moșteanu.

Potrivit acestuia, Coaliția și reformele suferă din cauza conflictului din PNL și atacurilor la adresa USR PLUS.

„Să nu uite PNL că după septembrie va trebui să guvernăm tot împreună. Cu cât mai multe șanțuri sapi, cu atât mai greu va fi să le astupi la un moment dat”, a conchis liderul grupului USR PLUS.

Profesorul Andrei Țăranu susține că atacurile între membrii Coaliție fac enorm de mult rău”.

„Încrederea în guvernare va cădea la cote amețitor de joase și legitimitatea Guvernului și a PNL se va prăbuși”, este pronosticul analistului politic.

Vasile Dîncu: Biserica și familia, valori susținute și de PSD

În România, după 1989, PSD a fost considerat un susținător al Bisericii și familiei tradiționale. Același lucru se întâmplă și în prezent, iar președintele Consiliului Național al social-democraților, Vasile Dîncu, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă:

„Biserica și familia reprezintă un rol important pentru că sunt pilonii principali ai încrederii populației în acest moment. Dacă poporul nostru va reuși să se modernizeze peste noapte, politica va veni foarte rapid. În Europa Occidentală, familia tradițională și Biserica sunt temele tradiționale ale dreptei. La noi, lucrurile merg invers."

PSD evită temele tradiționale ale stângii, precum susținerea minorităților sexuale.

Nu se poate găsi în momentul acesta o simbioză, o transpunere mecanică a ideologiei LGBT în programele noastre. Gradul nostru de acceptare este gradul de acceptare al populației României. Noi reprezentăm segmentul din electorat creștin, ortodox. Suntem pentru libertăți, dar nu vom accepta ca să fim promotorii unor astfel de practici.", a afirmat Vasile Dîncu în interviul pentru Europa Liberă, acordat la începutul lunii iunie.

Vasile Dîncu: Electoratul PSD nu susține mișcarea LGBT
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:08 0:00

Cristian Pârvulescu este de părere că PSD nu este un partid de stânga.

„Stânga presupune respectarea drepturilor omului, ale minorităților sexuale, împotriva discriminărilor. Niciodată stânga, oricât fundamentalistă ar fi fost, nu a pus pe primul plan valori precum Biserica. Ion Iliescu afirma în urmă cu 16 ani că homosexualitatea este împotriva naturii. Vă dați seama că asta e expresia extremei drepte”, a fost opinia politologului.

Andrei Țăranu reamintește că PSD a cochetat mereu cu partidele naționaliste, antisistem, iar PDL a fuzionat cu Vatra Românească și PUNR, iar apoi cu PNL.

„Această încărcătură naționalistă e prezentă la toate partidele”, explică profesorul Țăranu de la Facultatea de Științe Politice.

Congresul PNL este programat pentru 25 septembrie, iar până atunci au loc alegeri în toate organizațiile județene. În confruntarea pentru funcția de președinte și-au lansat candidatura Ludovic Orban și Florin Cîțu.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG