Începând cu 2012, imediat după adoptarea legii educației din 2011, scandalurile privind plagiatele s-au ținut lanț, iar universități de renume din România și-au pierdut din credibilitate pentru că au permis frauda intelectuală.
La zece ani de la scandalul plagiatului lui Victor Ponta, România a avut un alt plagiat la nivel înalt. Jurnalista Emilia Șercan a devăluit în PressOne că premierul Nicolae Ciucă ar fi devenit doctor în științe militare cu o teză plagiată, susținută în anul 2003.
La fel s-a întâmplat și cu ministrul de Interne, Lucian Bode, despre care PressOne a scris că a plagiat cel puțin 18,5% din textul tezei doctorale.
După un scandal de plagiat al unui curs universitar, Sorin Cîmpeanu și-a dat demisia, pe Facebook, din funcția de ministru al Educației. Dezvăluirile au fost făcute tot de ziarista Emilia Șercan și au atras o puternică reacție publică.
Toate aceste scandaluri de plagiat la nivel înalt nu rezolvă însă problema endemică a fraudei intelectuale din școlile doctorale ale universităților românești, susțin experții universitari intervievați de Europa Liberă.
Daniel David: Nu le transmitem tinerilor eficient competențele legate de etica academică
Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde ministrul Lucian Bode și-a susținut teza de doctorat în 2018, spune că sunt puțini experți în etica academică și sunt și mai puțini cei capabili să transmită eficient competențe de etică academică tinerilor.
„Simplu spus, tinerii sunt vulnerabili la abaterile de la etica academică, inclusiv plagiat ca fraudă intelectuală, înțeles ca asumarea într-un text a unor idei sau formulări ale acestora ca fiind noi și personale, deși acestea aparțin altor lucrări/autori, deoarece nu le transmitem eficient competențele legate de etica academică”, arată Daniel David.
Fost ministru al Educației, Mircea Miclea, susține că, în cazul obținerii unui titlu de doctor, acest lucru e recompensat financiar și „aceasta este una dintre cauzele pentru care se comite plagiatul”.
„Iar al doilea aspect se leagă de o permisivitate și complicitate, în același timp, destul de mare, a universităților la această practică. Să nu uităm că cei care au plagiat au fost conduși de către profesori universitari din interiorul universităților”, a spus Mircea Miclea.
Profesorul consideră că ar fi bine ca de fiecare dată când au loc fraude, indiferent la ce nivel de școlarizare, acestea să fie pedepsite, pentru că pedepsele mici, dar consecvente, au efecte mai mari decât pedepsele mari și cu public.
„Altfel spus, dacă am penalizat de fiecare dată când se face o fraudă, atunci am avea cu siguranță un climat mult mai sănătos decât dacă facem o penalizare mare. Din păcate, sistemul așa funcționează, penalizează rar, cu pedepse mari, pe cei care fraudează”, arată Mircea Miclea.
Consecințele plagiatului pe termen lung țin de pierderea încrederii în sistemul de învățământ.
„Se pierde credibilitatea diplomelor și, automat, încrederea în universități. Iar în acest mod se pierde încrederea în ce zic universitățile. De exemplu, recomandările pe care ele le dau despre ce să faci în caz de pandemie. De ce să mai crezi o instituție care s-a decredibilizat prin practicile pe care le are?”, se întreabă Mircea Miclea.
Mihai Maci: Indiferența din învățământ duce la plagiat
Profesorul universitar Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea, arată că elevii români sunt învățați de mici să copieze, prin referatele primite ca temă, referate pe care nu le corectează nimeni.
„Întrebarea este de ce se procedează așa? Răspunsul e foarte simplu: din indiferență. Faptul că elevii au de dat o lucrare și lucrarea trebuie corectată, de fapt nu e o problemă pentru cei care dau lucrare elevilor, pentru învățător sau pentru profesor. Profesorul în felul ăsta scapă de o sarcină, de pildă, aceea de a asculta individual elevii. E o simplificare”, arată Mihai Maci, care susține că vedem acest comportament la toate nivelurile societății.
Atitudinea corectă față de abaterile grave precum plagiatul este abordarea riguroasă, legală și etică, „altfel ieșim din sfera unei societăți moderne ghidate de instituții și ne lăsăm pradă verdictelor”, susține rectorul Daniel David.
„Din păcate, oamenii nu au mare încredere în instituții, astfel că ne aflăm într-un moment de cumpănă, când societatea nu își mai protejează instituțiile pe care tocmai ea le-a creat cu scopul de a o proteja. Rezolvarea trebuie să vină prin faptul că instituțiile își asumă responsabil rolul pentru care au fost create, dar sunt atente și flexibile în procesul de comunicare a acestuia la dezbaterile/nevoile din societate”, afirmă Daniel David.
„Nu ar trebui dați bani în plus la salariu pentru titlul de doctor, ci pentru competențe”
Profesorul Mircea Miclea arată că, pe lângă pedepsirea fraudelor atunci când ele au loc, ar trebui ca universitățile să fie mai puțin permisive.
„Adică să facă acele evaluări riguroase ale școlilor doctorale, cel puțin o dată la cinci ani. În al doilea rând, ar trebui probabil să nu mai fie monetizat doctoratul, adică faptul că ai obținut un titlu de doctor e problema ta. Nu se dau bani în plus pentru diplome, ci pentru competențe”, a spus Mircea Miclea.
Mihai Maci susține că expansiunea fraudelor universitare are loc și pe un fond al indiferenței față de celălalt.
„Nimeni nu își pune problema: «Domnule eu ca profesor, de pildă, am datoria, pe lângă faptul de a preda bine, de a măsura cunoștințele elevului», pentru că atunci când măsori cunoștințele elevului știi cu ce poți să-l ajuți și în egală măsură poți să îi dai lui însuși conștiința nivelului la care se află”, a spus Mihai Maci. Acesta arată că la clasele mici „notele sunt pentru mămici și pentru bunici”.
„La clasele mari, notele sunt pentru școală, adică singurul lucru care contează sunt mediile la testările naționale, la bacalaureat, care se cumulează și care dau un anumit start școlii”, a mai spus Mihai Maci.
Efectul pe termen lung al sistemului de educație care permite plagiatul este de fapt „descompunere accentuată a societății”, mai arată Mihai Maci.
„Adică oamenii trăiesc într-o panică permanentă. E aceeași senzație când cineva v-ar da un miliard de dolari și v-ar trimite la Medellin, în mijlocul cartelului. Primul lucru pe care l-ați simți ar fi panica totală, pentru că ați vedea în jurul dumneavoastră ochi pofticioși. Și ați ști că oamenii ăia vor să vă omoare. Exact asta face omul în România. Își face casa aia uriașă, cu ziduri de 4 metri, și trăiește cu frică acolo, pentru că nu are liantul social, nu-i legat de ceilalți, el nu se simte în siguranță. Și atunci efectul normal este următorul: pleacă”, conchide Mihai Maci.
Despre plagiat și combaterea lui a vorbit și ministrul Ligia Deca, fostă coordonatoare a proiectului „România Educată”, patronat de președintele Klaus Iohannis.
Ligia Deca a spus pentru noile legi ale educației, amânate pentru anul 2023, va discuta cu specialişti în drept administrativ pentru a vedea în ce măsură poate fi gândit un sistem „mai robust” în ceea ce priveşte sesizările de plagiat.