Kievul cere Iranului să nu mai furnizeze rușilor drone kamikaze
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut vineri Teheranului să înceteze „imediat" să mai furnizeze arme Moscovei, într-o convorbire telefonică purtată cu omologul său iranian, prima între cei doi de când Kievul a acuzat Rusia că loveşte oraşele ucrainene cu drone de fabricaţie iraniană, relatează AFP.
„Am primit astăzi un apel din partea ministrului iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian, în cursul căruia i-am cerut Iranului să înceteze imediat trimiterea de arme către Rusia (care sunt apoi) utilizate pentru a ucide civili şi a distruge infrastructuri esenţiale în Ucraina”, a indicat Kuleba pe contul său de Twitter, potrivit Agerpres.
Partea iraniană nu a făcut vreun comentariu deocamdată în legătură cu această convorbire telefonică, notează portalul ucrainean Liga.
La 23 septembrie, Ucraina a anunţat că retrage acreditarea ambasadorului iranian la Kiev ca răspuns la furnizarea de arme către armata rusă. Numărul personalului diplomatic al ambasadei Iranului la Kiev a fost, de asemenea, redus.
În 17 octombrie, Ministerul de Externe ucrainean a acuzat oficial Iranul de complicitate la agresiunea împotriva Ucrainei prin furnizarea a sute de drone Rusiei.
MAE ucrainean i-a propus săptămâna trecută preşedintelui Volodimir Zelenski să întrerupă relaţiile diplomatice cu Teheranul din cauza furnizării de drone kamikaze Moscovei de către acesta, potrivit Liga.
Deşi guvernul iranian neagă aceste livrări, experţii consideră că dronele pe care Rusia le foloseşte în ultimul său val de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene sunt drone de fabricaţie iraniană „Shahed-136", notează EFE.
Comandamentul militar ucrainean a anunţat vineri că, din 13 septembrie, când a fost doborâtă prima dronă, apărarea sa antiaeriană a doborât în total circa 300 de drone kamikaze.
Ucraina a confiscat active de peste 1 miliard de dolari de la cetățeni ruși. Banii ar putea ajuta la reconstrucție
Activele aparţinând cetăţenilor ruşi şi belaruşi confiscate de Ucraina ar putea fi folosite pentru efortul masiv de reconstrucţie după război, a declarat, vineri, ministrul de finanţe Serhii Marcenko, informează Reuters.
Guvernul ucrainean a îngheţat active ruse şi belaruse în valoare de circa 44 miliarde de grivne (1,21 miliarde de dolari) de la debutul invaziei ruse, potrivit Biroului pentru Securitate Economică, o agenţie de stat.
„Căutăm în prezent resursele necesare pentru refacerea critică", a declarat Marcenko pentru postul public Suspilne, propunând crearea unui fond special ca unică sursă bugetară pentru reconstrucţie, potrivit Agerpres.
„Banii confiscaţi pe teritoriul Ucrainei de la cetăţeni ruşi şi belaruşi pot fi implicaţi în acest fond", a adăugat el, fără a da alte detalii.
Oficiali ucraineni spun că guvernul va avea nevoie să cheltuiască în jur de 38 miliarde de dolari pentru reconstrucţie doar în 2023. Costurile totale ale reconstrucţiei au fost estimate la 750 miliarde de dolari.
Uniunea Europeană încearcă de asemenea să folosească pentru reconstrucţia post-război activele ruse îngheţate sub sancţiunile impuse de Occident Moscovei, a arătat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la un summit UE săptămâna trecută.
Prim-ministrul eston Kaja Kallas a spus că este vorba despre aproximativ 300 miliarde de euro, deşi Berlinul şi alţii au avertizat că o confiscare a activelor ar putea fi ilegală.
Moscova a declarat joi că va reacţiona dacă UE va face demersuri pentru a confisca proprietăţi ale statului rus sau ale cetăţenilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că orice astfel de măsură ar însemna „furt".
Deportări forțate în Crimeea din regiunea Herson, sud-estul Ucrainei
Armata ucraineană susține că forțele ruse oferă locuitorilor din zona Herson două zile să părăsească regiunea, înainte să fie deportați. În cazul în care nu își părăsesc casele, aceștia ar urma să ajungă în Crimeea, ocupată de ruși încă din 2014.
Potrivit ucrainenilor, au fost înființate puncte de control suplimentare de-a lungul așa-ziselor rute de evacuare către Crimeea și a fost organizată o inspecție și un control amănunțit al civililor, informează The Kyiv Independent.
„Munca de organizare a plecării locuitorilor de pe malul drept al (fluviului) Nipru către regiuni sigure din Rusia s-a încheiat”, a anunţat, joi seara, reprezentantul prorus al ocupaţiei Crimeei Serghei Aksionov.
Patru milioane de ucraineni au rămas fără lumină din cauza atacurilor Rusiei
Aproape patru milioane de persoane sunt afectate de întreruperi de electricitate după recentele atacuri ruse asupra
infrastructurilor energetice din Ucraina, a declarat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.
„În multe oraşe şi districte ale ţării noastre au fost introduse întreruperi pentru a stabiliza" situaţia, a spus preşedintele ucrainean în discursul său zilnic. "Aproape patru milioane de ucraineni se confruntă în prezent cu aceste restricţii", a adăugat el, potrivit Agerpres.
Acestea sunt oraşul „Kiev şi regiunea sa", precum şi provinciile Jitomir (centru-vest), Poltava, Cherkassi şi Kirovograd în centru, Rivne (vest), Harkov (est), Cernigov şi Sumî în nord, a spus el.
Întreruperi de electricitate „fără precedent” sunt prevăzute la Kiev şi în regiunea sa, din cauza pagubelor importante provocate sistemului energetic din Ucraina de recentele lovituri ale forţelor ruse, a anunţat vineri operatorul privat ucrainean DTEK.
De mai bine de două săptămâni, Rusia şi-a înmulţit atacurile împotriva infrastructurilor energetice ale Ucrainei, ceea ce a provocat distrugerea a cel puţin o treime din capacităţi.
