Linkuri accesibilitate

#10 Întrebări | Economist, despre majorarea dobânzii BNR: Guvernul cheltuie excesiv. Românii să se abțină de la un trai pe credit


Profesorul şi economistul Cristian Păun spune că atât cetăţenii cât şi Guvernul trebuie să îşi tempereze cheltuielile.

Creşterea de către BNR a dobânzii-cheie, la un nivel record în ultimii 12 ani, nu este suficient de bine sincronizată cu politicile Guvernului, care susţin, prin cheltuieli, deficitul bugetar şi nu încurajează suficient producţia, spune profesorul Cristian Păun, de la Academia de Ştiinţe Economice.

Banca Naţională a României a majorat recent dobânda de politică monetară cu 0.75 puncte procentuale, până la un nivel record în ultimii 12 ani: 6,25%.

Majorarea, peste aşteptările analiştilor, vine după alte două majorări substanţiale, în iulie şi august, în încercările băncii centrale de a domoli creşterea inflaţiei.

BNR şi-a atras de altfel şi critici, la fel ca alte bănci centrale, că nu au intervenit mai din timp cu astfel de majorări, pentru a limita efectele creşterilor accelerate a preţurilor.

După o uşoară coborâre sub pragul de 15% în iulie (care fusese depăşit în luna interioară), inflaţia a depăşit 15,3% în august.

Trendul este ascendent şi în spaţiul european, cu rată anuală a inflaţiei de 10%, respectiv între 15% - 19% în ţările vecine României, notează BNR în fundamentarea deciziilor adoptate recent cu privire la creşterea dobânzii-cheie şi a altor dobânzi relevante pe piaţa interbancară.

După o creştere spectaculoasă a PIB-ului în primul semestru (5,8%, 6,4 în trimestrul I şi 5,3 % în cel de-al doilea), în trimestrul trei tendinţa se va tempera puternic, mai arată specialiştii BNR.

„Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate”.

Măsurile Guvernului nu urmează însă linia politicilor monetare ale BNR şi se bazează în continuare excesiv pe bani împrumutaţi şi menţinere a deficitului bugetar, subliniază economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Ştiinţe Economice a vorbit într-un interviu acordat Europei Libere.

Cel puţin o perioadă, limitarea la resursele proprii disponibile, la nivel individual, dar şi guvernamental, ar trebuie să fie cuvintele de ordine, subliniază el.

Economistul a mai vorbit şi despre efectele creşterii dobânzii cheie asupra ratelor bancare ale românilor, importanţa încurajării producţiei, presiunea pusă de stat asupra sectorului privat şi evoluţia anticipată a economiei în acest an.

Profesorul Cristian Păun este de părere că măsurile BNR şi cele ale Guvernului nu sunt corelate îndeajuns.
Profesorul Cristian Păun este de părere că măsurile BNR şi cele ale Guvernului nu sunt corelate îndeajuns.

Principalele declaraţii ale lui Cristian Păun

  • Costul creditelor creşte în primul rând din cauza inflaţiei, nu a majorării dobânzii cheie.
  • Am serioase îndoieli că vom scăpa de inflația de două cifre mai devreme de un an, un an jumătate.
  • Creşterea dobânzii-cheie e un semnal pentru români că deocamdată trebuie să se abțină de la un trai pe credit.
  • Trebuie să ne întindem fix cât ne este plapuma. Nu trebuie să mai derapăm pe parte de deficite, atât la nivelul bugetelor individuale, familiale cât și la nivel guvernamental.
  • Creșterea economică din România este mult bazată pe stat, pe consum şi mult bazată pe datorie; deficit și datorie acumulate
  • Nu reușim să creștem producția internă la nivelul consumului pe care noi îl avem și atunci apelăm la țările din jur pentru a ne susține acest consum cu producția lor.
  • Dacă Banca Centrală crește dobânda-cheie pentru a tempera consumul de credit, pentru a tempera consumul guvernamental, dar Guvernul nu se temperează pe partea de cheltuieli e clar că nu există o corelație între cele două și într-un final creșterea dobânzilor are efect advers.
  • Dacă e să lămurim misterul creșterii României, este acela al unui vecin pe care îl vedem de pe geam că duce în casă o mașină de spălat nouă, un frigider nou și îl invidiem ce bunăstare are. De fapt totul este pe credit, iar băncile îl ajută de fapt să aducă bani din viitor.


1. Europa Liberă: Cât de surprinzătoare sau nu este creșterea dobânzii de politică monetară de către BNR (cu 0,75%), până la un nivel fără precedent în ultimii 12 ani?

Cristian Păun: Deloc surprinzătoare, având în vedere fenomenul din spate şi anume inflaţia. Până la urmă Banca Centrală nu poate oferi bani din „robinetul de bani” cu dobândă real negativă (adică sub nivelul inflaţiei, n.red.) băncilor, pentru că nu ar face astfel decât să genereze un privilegiu care și așa destul de periculos, în contextul în care mult din această finanțare pe care o acordă băncile în România se duce mai degrabă către stat sau către consum.

Dacă ne uităm la finanțările acordate sectorului privat, conform statisticilor, în momentul de față doar 25% din PIB merge către așa ceva, în condiţiile în care Ungaria are 50% din PIB, Statele Unite peste 90%.

Sectorul financiar se îndreaptă cu siguranță mai degrabă către populație - credite de consum, credite ipotecare - și către stat. Or în acest context, faptul că creşte această dobândă de intervenție oarecum acoperă și finanțarea lichidității băncilor comerciale în faţa realităţii din teren.

2. Europa Liberă: A întârziat BNR prea mult majorările substanţiale ale dobânzii --cheie?

Cristian Păun: Da, poate că poate trebuie făcută un pic mai rapidă ajustarea și poate că da, să fie mai de la bun început această ajustare, pentru că astfel am fi scurta timpul acesta în care se întâmpla asanarea economică și ajustarea comportamentului în piață.

Principalul semnal pe care îl dă această creștere este cu siguranță la nivelul persoanelor fizice, care trebuie să înțeleagă că deocamdată trebuie să se abțină la un trai pe credit la un consum de credit, să se limiteze strict la a consuma ceea ce au doar, să nu se întindă mai mult decât este plapuma.

Dar mai este o problemă și la nivel guvernamental și aici trebuie să se înțeleagă, că cel puțin încă o perioadă este foarte periculos să mergem pe deficitele excesive cu care mergem acum. Ezitarea probabil că a plecat de la faptul că nici anul acesta nu am reușit o ajustare fiscală foarte importantă pe partea de deficit.

Or dacă tu veneai din prima cu nişte dobânzi foarte mari pentru a presa pe aceste comportamente, probabil că ridicai destul de multe probleme Guvernului, mai ales că el trebuie să se şi finanţeze în momentul de față pentru tot ce înseamnă PNRR, fonduri europene, unde co-finanţarea este foarte importantă, or Guvernul nu are banii aceştia.

În general aceşti bani îi împrumută din piaţă și atunci cu siguranță că a primat în decizia aceasta. Avem un guvern foarte îndatorat, mai ales în ultimii ani a acumulat o datorie cu o viteză extraordinară pentru că a acumulat deficite mari cu o viteză extraordinară.

3. Europa Liberă: Mulţi români au deja credite contractate, unii în lei, în funcţie de ROBOR, alţii în funcţie de indicele IRCC (pentru creditele luate după mai 2019), alţii în euro. Cât de diferenţiat sunt afectaţi?

Cristian Păun: Aici am o temere, ceea ce se întâmplă acum seamănă puțin cu ceea ce s a întâmplat cu creditele în franci elvețieni. Adică în cazul creditelor în franci elvețieni problema a fost cursul de schimb, care s-a alterat foarte tare, nu doar în franci elveţieni, ci în general creditele în valută acordate atunci românilor.

Acum problema nu este a creditelor în valută, ci a creditelor în lei, dar care au fost acordate, părerea mea, destul de riscant, cu dobândă variabilă, pe termen lung.

Românii ar trebui să înțeleagă faptul că nu ROBOR sau IRCC îi salvează, ambele fiind dobânzi variabile, ambele având același lucru la baza de calcul, anume dobânda la care se împrumută băncile între ele. IRCC este un ROBOR întârziat, el creşte trimestrial, dar va creşte la nivelul ROBOR-ului, fără doar şi poate, doar că acest lucru se face cu întârziere, datorită modului său de calcul.

Problema este că aceste credite date pe termen lung, cum sunt creditele ipotecare date pe 20-30 de ani, chiar și credite de consum pe 5-7 ani, nu trebuiau date cu dobândă variabilă, ci cu dobândă fixă. Această dobândă fixă este importantă pentru populație, protejând-o de aceste recesiuni tot mai frecvente care apar și care nu îţi dau foarte mult timp să te recuperezi şi să îţi refaci bunăstarea pentru a putea duce mai departe un astfel de credit.

La fel cum acele credite, din vechea criză, nu trebuiau date în valute exotice, precum francii elveţieni.

S-ar putea într-adevăr să ne confruntăm cu o foarte-foarte complicată situație a băncilor, cu aceeaşi creștere a creditelor neperformante, insolvențe, dări în plată, pentru că nu poţi să duci în spate credite de valoare foarte mare cu dobânzile pe care le vedem astăzi și care încă odată nu cresc că până la urmă Banca Națională crește dobânda de intervenție sau că băncile se împrumută între ele cu o dobândă mult mai mare.

Cauza principală o reprezintă inflaţia de două cifre, care vedem că nu se temperează, nu este într-o fază de platou, dimpotrivă, temerea mea este că va fi destul de rău, dacă ne uităm la indicele prețurilor de producție, care este la cote alarmante, 52%- 60%, am văzut valori din acestea; or lucrurile acestea vor tranzlata încet-încet către prețurile finale, către bunurile finale.


4. Europa Liberă: Există categorii de clienţi ai băncilor mai la adăpost în faţa tendinţelor actuale? Spre exemplu cei cu credite în euro...

Da, pentru că euro rămâne o monedă mai stabilă decât leul. Şi acest se vede şi în nivelul dobânzilor. Inflaţia în zona euro este undeva la 9%, la noi se apropie de 16%, aproape dublă şi dobânzile sunt aproape duble, că ele trebuie să acopere rata inflaţiei.

De ce sunt aşa mari dobânzile astăzi? Pentru că băncile trebuie să plătească aceste dobânzi celor care au depozite și dacă nu plătesc dobânzile la nivelul ratei inflației pentru depozitele din bani, românii îşi retrag acele depozite. Or asta este fatal pentru o bancă, pentru cine a dat credite pe 30 de ani, ipotecare, alimentate din acele depozite.

Băncile sunt forțate în acest moment, ca într-o menghină, să și păstreze clienții deponenți, oferindu-le o dobândă apropiată de rata inflației de preferabil peste 15% și evident că ele nu pot fi plătite dacă pe partea cealaltă nu încasezi dobânzi peste această valoare, care sunt de fapt veniturile băncii.

Băncile sunt din punctul meu de vedere sub o presiune extraordinară.

5. Europa Liberă: Cât de atractivă mai e economisirea în bănci? Dobânzile depozitelor sunt destul de mult sub nivelul inflației...

Cristian Păun: Creșterea dobânzilor pe piață acționează în sensul că ar trebui să restrângă consumul pe credit, pe de altă parte acționează în sensul că face atractivă economisirea. Numai că este destul de puțin probabil în aceste momente când bugetele sunt afectate de inflaţie, să găseşti loc în bugetul tău şi pentru economisire.

Depozitele în continuare sunt remunerate cu o dobândă real negativă, nu există nici la lei, nici la euro, o dobândă care să treacă de rata inflaţiei, deocamdată. Dar cu siguranță vor trebui crescute și aceste dobânzi într o manieră consistentă, pentru că altfel nu există o funcționare sănătoasă a sistemului bancar.

Cred că deocamdată băncile încă sunt oarecum în expectativă așteptând să vadă dacă aceste fenomen cu o inflație de două cifre se temperează, sau dacă este ceva accidental. Eu am serioase îndoieli că vom scăpa de inflația de două cifre mai devreme de un an, un an jumătate.

6. Europa Liberă: Cât de sincronizate sunt măsurile adoptate de BNR, fie și în ultimele luni, comparativ cu cele de la nivel guvernamental, sau există un decalaj?

Cristian Păun: Întotdeauna e un decalaj, pe de o parte natural, pentru că până la urmă Banca Națională nu participă la vot, ea nu are miză electorală și atunci nu e atât de mult cu ochii pe electorat. În schimb, politicienii care guvernează sunt întotdeauna cu ochii pe electorat și nu întotdeauna sunt corelaţi cu politica monetară, prin politicile pe care le propun.

Dar în mod particular, mie mi se pare că nu există o astfel de corelaţie astăzi, deşi ar trebui să existe, nu se consultă foarte bine între ei, ceea ce face ca multe dintre măsurile pe care le ia Banca Naţională, în loc să tempereze devin pro-ciclice în timp.

Dacă acum (ca bancă centrală, n.red.) crești dobânda pentru a tempera consumul de credit, pentru a tempera consumul guvernamental, dacă pe partea cealaltă găsești un Guvern care nu se temperează pe partea de cheltuieli şi nu se temperează, că vedem, e clar că nu există o corelație între cele două și într-un final creșterea dobânzilor are efect advers.

Totodată, dacă pe partea celelată vii și crești dobânda ca într-adevăr să fie afectat consumul pe credit, să fie afectată cheltuiala unor resurse pe care nu le ai, e clar că tu loveşti şi în mediul privat.

Or acuma dacă tu, ca Guvern, vii cu creșteri de taxe în mediul privat, e evident că tu nu te-ai corelat cu ceea ce vrea să facă Banca Națională în lupta sa cu inflaţia.

Am văzut că noile modificări aduse la Codul Fiscal începând de la 1 ianuarie pun biruri semnificative pe companiile private. Și atunci e complicat să spui că sunt corelate cele două politici. Fiecare trage, unul într o parte, unul în alta și acest acest lucru dar ne grăbește și mai tare către „hău”.

7. Europa Liberă: Cum consideraţi că poate fi limitat deficitul bugetar, de care se vorbeşte de atâta timp?

Soluția este în primul rând să începem să ne schimbăm comportamentul cu toții, de la Guvern către persoane fizice. Și nu lent, în ritmul în care crește dobânda aceasta de referință, ci radical trebuie schimbat o perioadă acest comportament.

Trebuie să ne întindem fix cât ne este plapuma. Nu trebuie să mai derapăm pe parte de deficite, atât la nivelul bugetelor individuale, familiale cât și la nivel guvernamental, e acelaşi sfat până la urmă.

Consumul acesta din piaţă, cererea aceasta agregată pe care o generăm neavând resurse, ci din bani pe care îi aducem din viitor, prin împrumuturi, presează foarte mult pe inflaţie, pe preţuri.

Mai ales că producţia este destul de afectată în prezent şi ea pe parte de cost al capitalului. Ca să poţi să lupţi cu inflaţia trebuie să ai şi producţie în spate, nu doar cerere agregată. Avem o problemă radicală cu producția, cu oferta, unde lucrurile nu stau foarte foarte bine. Şi orice încercare de a accelera cererea, inclusiv prin o politică monetară foarte relaxată, duce la inflaţie.

Deci trebuie să mergem în perioada următoare pe două direcții: să reducem consumul de credit, cererea agregată creată artificial şi în paralel să încercăm să menținem producția și chiar să o dezvoltăm, în condițiile unui cost al capitalului care crește, din cauza inflației.

8. Europa Liberă: Cum ar trebui privite compensările şi plafonările la energie, în lumina cheltuielilor publice?

În primul rând se fac cu banii de altceva. Adică subvenționăm energia electrică și gazul, dar dar banii aceia îi avem din altă parte, investiţii care nu se întâmplă. În plus de asta, nici nu aloci cu precădere resurse ca să rezolvi problema. Ați auzit dumneavoastră că s-ar fi dat drumul centralei de la Iernut, unde trebuie să facem o baterie, pe bani europeni, pe PNRR, care să stocheze energie regenerabilă? Înţeleg că jaloanele sunt inexistente sau întârziate.

Deci noi nu facem această pace socială, cumpărată cu subvenţii şi deficit, pentru a face în paralel, cu precădere, acele investiții care trebuie să ne mai liniștească.

9. Europa Liberă: Ce evoluţie a inflaţiei, dar şi a economiei în general, vedeţi? A fost acea creştere de peste 6% a PIB-ului, din primul trimestru, surprinzătoare pentru majoritatea analiştilor; s-a mai temperat, ceea ce rezultă şi din analiza specialiştilor BNR de justificare a creşterii dobânzii-cheie... Creşterea va fi şi mai mică în trimestrul III, spun ei...

Cristian Păun: Da, pentru că o să scadă şi consumul și producția, din păcate, vr fi afectate mai ales acele activități productive cu ciclu lung de producție, unde trebuie să ai în spate finanțare pentru a ține în viață capitalul de lucru care finanțează acel ciclu lung de producție. Asta înseamnă că vor fi afectate în primul rând sectoarele cu valoare adăugată mare și foarte mare. De asta trebuie să fim foarte atenți în ceea ce urmează.

10. Europa Liberă: Chiar dacă economia României a crescut, în cifre, în acest an, putem vorbi de începutul unei recesiuni?

Faptul că nu se dezvoltă afaceri consistent, faptul că nu cresc afacerile consistent în România, este semn de recesiune. Faptul că avem importuri mai mari decât exporturile într o valoare imensă, înseamnă de fapt o "recesiune", sau cel puțin un pas bătut pe loc.

Nu reușim să creștem producția internă la nivelul consumului pe care noi îl avem și atunci apelăm la țările din jur pentru a ne susține acest consum cu producția lor.

Creștem acele țări și noi stagnăm, sau nu creștem unde ar trebui să creștem.
Creșterea economică din România este mult bazată pe stat, pe consum şi mult bazată pe datorie, deficit și datorie acumulate. Noi creștem pentru că consumăm, fie guvern, fie indivizi- persoane fizice, chiar și companii, resurse pe care nu le avem.

La companii este normal, pentru că asta înseamnă esenţa unui business, să te dezvolţi pe banii altora, mai puțin în regulă la populație și la Guvern să vedem un asemenea apetit pentru consum din banii pe care nu îi are.

Dacă e să lămurim misterul creșterii României, este acela al unui vecin pe care îl vedem de pe geam că duce în casă o mașină de spălat nouă, un frigider nou și exclamăm de pe geam: „ia uite ce creşte vecinul, ce bunăstare are vecinul”. Dar de fapt bunăstarea lui este pe credit, bani pe care nu îi are și pe care îi ajută sistemul bancar într o formă sau alta să îi aducă din viitor.

Cristian Păun este profesor la Academia de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti, consultant economic în proiecte publice şi private. Este totodată şi director executiv al Societății Române de Economie.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG