Linkuri accesibilitate

Bombă cu ceas. Ce pot face românii dacă pensia de la stat nu le va ajunge pentru un trai decent


Pentru românii care nu se încadrează pentru pensii speciale, viitorul pare sumbru, anunță economiștii care atrag atenția că pensia de la stat trebuie „sprijinită” de opțiunile private pentru a putea asigura un trai decent.

Sistemul de pensii din România are nevoie de o revizuire completă, bazată pe contribuții și fonduri private, pentru a deveni sustenabil, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, într-un interviu pentru Reuters.

Declarațiile ministrului vin în contextul în care pensiile de stat ar urma să crească cu 40% din septembrie 2020, punând o presiune uriașă pe buget, cu riscul ca deficitul bugetar să fie peste limita de 3% din PIB cerută de UE. Lucru care ar putea duce la posibile reduceri ale ratingului țării, ceea ce ar însemna că România ar putea să se împrumute mai scump de pe piețele internaționale atunci când va avea nevoie de bani.

La finalul anului 2021, datoria statului cu pensiile va fi de două ori și jumătate mai mare decât PIB-ul estimat pentru acel an. Cu alte cuvinte, după aplicarea creșterii punctului de pensie, valoarea prezentă a obligațiilor pe care statul le are cu plata pensiilor viitoare, atât pentru persoanele aflate la pensie cât și pentru beneficiile acumulate până în prezent de salariați, a fost calculată de analiștii CFA la 590 de miliarde de euro.

Presiunea pe sistemul public de pensii este cu atât mai mare cu cât în perioada 2025 – 2035 se va înregistra un vârf de pensionări, aferentă generației „decrețeilor”, adică circa 1,8 milioane de persoane, arată datele studiului „Viitorul sistemului de pensii din România”, realizat de CFA România, asociaţia analiştilor financiari certificaţi internaţional. Specialiștii atrag atenția că efortul propriu al fiecărui viitor pensionar va cântări foarte mult în asigurarea independenței financiare la vârsta pensionării.

Recent, Guvernul a anunțat că vrea să abroge unele prevederi ale OUG 114, cunoscută sub numele de „taxa pe lăcomie”, referitoare la fondurile de pensii private, în sensul în care nu mai este necesară majorarea capitalului, iar comisionul de administrare al activelor a fost redus, tocmai pentru ca cei care contribuie să strângă mai mulți bani în conturi, iar rentabilitatea fondurilor de pensii să crească

În condițiile în care populația României continuă să se reducă și să îmbătrânească, economiștii atrag atenția că sistemul public de pensii ar putea să nu mai poată fi susținut în forma actuală, adică în condițiile menținerii vârstei de pensionare, planului de creștere a punctului de pensie și a cuantumului actual al asigurărilor sociale.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în România, sunt peste 5,1 milioane de pensionari, având o pensie medie lunară de 1.296 de lei. Acest lucru în condițiile în care, coșul minim de consum pentru un trai decent, este în 2019, de 2.684 de lei pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert.

De aceea, raportul analiștilor CFA România arată că cele mai bune opțiuni ar fi uun mix al următoarelor măsuri, unele dintre ele aplicate deja la nivel internațional:

  • Majorarea vârstei de pensionare. Potrivit analiștilor, acesta este un trend care deja se observă la nivel internațional și în opinia lor probabil aceasta va fi prima opțiune, dar care ar putea genera și mișcări de protest.
  • Creșterea mai lentă (sau menținerea constantă) a punctului de pensie. În general, la nivel internațional, o pensie publică asigură doar un nivel minim de venituri.
  • Creșterea taxării pentru populația activă (prin contribuții de asigurari sociale).

În general este bine ca partea obligatorie să fie cât mai mare deoarece este o lipsa de educație financiară în România, persoana nu conștientizează că, dacă nu economisește în timpul vieții active, nu va avea o siguranță financiară suficientă la pensionare. Este o realitate mai ales în țările foste comuniste. În țările dezvoltate, o parte mult mai mare este facultativă. Un exemplu este SUA, unde pensia de stat asigură doar venitul minim de subzistență”, a explicat pentru Europa Liberă, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.

El atrage atenția că, la nivel internațional, acolo unde pensiile de stat nu sunt suficiente, pensionarii tind să se întoarcă la muncă pentru a-și putea completa veniturile: „Acest trend va crește. De aceea, trebuie economisit din timpul vieții active, fie prin sistemul de pensii obligatorie și facultativă sau pur și simplu prin depozite bancare sau alte investiții financiare”.

România a modificat în 2008 sistemul de pensii și a introdus, pe lângă pensia de la stat – care a devenit Pilonul I – Pilonul II, reprezentând pensia privată obligatorie și Pilonul III reprezentând pensia facultativă. În prezent, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară, sunt peste 7,3 milioane de contributori la Pilonul II de pensii, iar la Pilonul III sunt peste 480.000 de participanți.

Administratorii fondurilor pilonului II sunt companii private, înfiinţate în acest scop, iar cei din sistemul de pensii facultative sunt în general societăţile de asigurări.

Spre deosebire de „pensiile private obligatorii” (Pilonul II), legislaţia privind pensiile facultative (Pilon III) nu condiționează participarea la fondurile de pensii facultative în funcţie de vârstă, oricine având posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar, arată ASF.

Practic, Pilonul III acționează ca o asigurare voluntară, deductibilă fiscal, atrage atenția economistul Aurelian Dochia. „Cine vrea să o facă, o face, cine nu, nu”, spune el explicând că, fiind vorba de o asigurare, depinde și cât este dispusă o persoană să plătească pentru a avea un fond mai mare de care să beneficieze.

„Pentru mulți oameni sumele despre care este vorba nu sunt prea mari, dar majoritatea românilor nu au capacitatea sau vointa să economisească sume prea mari în astfel de fonduri și aceasta este și unul dintre motivele pentru care oamenii se trezesc cam târziu când este vorba de banii pentru pensie”, mai punctează analistul economic.

De partea cealaltă, contribuția pentru pensiile private obligatorii, care se calculează ca procent din contribuția de asigurări sociale, ar fi trebuit să crească treptat, însă guvernarea PSD a limitat acest procent la 3,75%.

„Conform legii trebuia să ajungă la 6%, însă în anii trecuți a fost o încercare de a naționaliza aceste fonduri și nu numai că nu a crescut, dar a scăzut contribuția către acele fonduri de la Pilonul II. Dacă ne uităm la randamentul pensiei publice, în cel mai bun caz, cel care contribuie la Pilonul I dacă primește înapoi jumătate din ceea ce a contribuit. Este mai mult o taxă, nu un beneficiu. La Pilonul II, prin lege este garantat cât au depus, dar acestea au și randament, deci primesc mai mult decât banii cu care au contribuit”, mai argumentează Adrian Codîrlașu.

De pildă, o persoană al cărei ultim salariu net este de 4.000 de lei, care nu a contribuit deloc la pilonul II de pensii, ar urma să primească o pensie de doar 1.275 de lei, arată studiul CFA. În ipoteza în care persoana respectivă ar fi contribuit și la Pilonul II, în condițiile de acum – 3,75% din constribuția de asigurări sociale – pensia totală obținută ar fi de aproape 1.630 de lei.

Cât de credibile sunt fondurile de pensii?

Pe de altă parte, președintele CFA România mai punctează că fondurile private de pensii Pilon II și III au rezultate bune, fiind printre cele mai performante din Europa.

„Prin urmare, nu se pune problema să intre în faliment vreunul dintre ele. Prin lege, sunt obligate să aibă niste politici de investiții prudente și undeva spre 60% din portofoliul lor sunt investiții cu venit fix, fie depozite bancare, fie obligațiuni emise de Guvern, care au cel mai redus grad de risc”, a explicat el, punctând că majoritatea banilor fondurilor de pensii, „în jur de 90%” sunt investiți în România.

Aurelian Dochia, subliniază, la rândul său, că cel mai important lucru pe care românii trebuie să îl înțeleagă este acela că Pilonul II și Pilonul III sunt complementare pensiei de la stat „care rămâne peste tot în lume baza asigurărilor de bătrânețe”.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG