Piața de carte din România e una din cele mai mici din Europa, estimată la 60 de milioane de euro. Dacă adaugăm manualele și auxiliarele școlare și edițiile cărților care se găsesc la chioșcurile de ziare suma totală pentru cărți și manuale ajunge la 100 de milioane euro. „Însă, când vorbim despre piața de carte ne referim la cei 60 milioane euro”, spune Mihai Mitrică, organizatorul Bookfest și directorul executiv al Asociației Editorilor din România, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Toțuși, cititorii români au la dispoziție aproape simultan titlurile lansate în lume, cu prețuri acceptabile, mai arată Mihai Mitrică.
„În România, noi avem un nivel mediu al prețului la carte, mai mic decât cel din statele occidentale”, afirmă el.
„Deși editorul român plătește hârtia cu același preț, aproape dublat de multe ori după pandemie, ca și editorul occidental, plătește drepturile de autor la niveluri din ce în ce mai mari - aproape ca în Occident, cu toate acestea, editorul român pune pe piață o carte mai ieftină decât o face editorul occidental”, declară Mihai Mitrică.
Nimeni, niciodată, nu va putea să argumenteze în favoarea tezei că românii nu citesc pentru că sunt scumpe cărțile.
El a prezentat noutățile, prețurile și oferta celor 200 de edituri de la târgul Bookfest 2024, organizat la Romexpo (București) între 29 mai și 2 iunie.
La târgul de carte din acest an, cititorii găsesc reduceri substanțiale, de până la 80%, mai ales la titlurile apărute în anii trecuți.
Republica Moldova este invitatul special din 2024, motiv pentru care 40 de scriitori de peste Prut sunt prezenți la București.
Cu această ocazie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis o invitație cititorilor români.
1. Europa Liberă: Republica Moldova este invitatul special de la Bookfest 2024, aflat în plină desfășurare - ce autori moldoveni găsesc cititorii români la târgul deschis până duminică?
Mihai Mitrică: Programul de evenimente, lansări și dezbateri a fost creionat de Ministerul Culturii din Republica Moldova și pe lista dumnealor se află scriitori consacrați deja în România, precum Dumitru Crudu, Oleg Serebrian, poeți ca Alexandru Vakulovski, Moni Stănilă, publiciști ca Vasile Ernu, editori ca Gheorghe Erizanu, care participă cu toții la evenimentele de la târg.
Eu am numit doar câțiva dintre cei 40 de oameni care vin din Republica Moldova.Împărtășim nu doar același spațiu socio-lingvistic, dar avem și aceleași angoase istorice, dacă mi-e permis să le spun așa.
2. Europa Liberă: Poate fi plasată această invitație pentru Republica Moldova în contextul geopolitic în care ne aflăm, cu războiul din Ucraina la graniță? Strângem legăturile cu Republica Moldova, inclusiv pe plan cultural?
Mihai Mitrică: Indubitabil, pentru că noi facem în Republica Moldova, din 2016, Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău. Dar atunci lucrurile erau mult mai liniștite.
Și am observat, din punct de vedere cultural și editorial, o efervescență - cred că pot să îi spun așa - pentru că, imediat după prima ediție a Bookfest Chișinău, cel mai mare lanț de librării din România a decis să deschidă acolo prima librărie românească. Pentru noi, a fost un semnal foarte bun și sunt convins că el poate fi interpretat și într-o cheie geopolitică.
Dar la bază a stat descoperirea publicului din Republica Moldova de către expozanții din România.
Trebuie să fim conștienți că a existat multă vreme, din păcate, o neîncredere la nivelul mai multor ramuri economice în România, inclusiv la nivelul culturii scrise, în capacitatea publicului moldovean de a recepta, de a de a primi ceea ce se întâmplă, ceea se ce produce în România.
Or, cred că orice barieră a dispărut, iar în ultimii cinci ani nu mai putem vorbi de bariere, în condițiile în care a devenit un loc comun ca un autor de primă mână din România să publice la edituri din Republica Moldova și invers.
3. Europa Liberă: Adică putem să spunem că piața de carte din România are două milioane de cititori în plus, dacă îi socotim pe cei două milioane de cetățeni din Republica Moldova?
Mihai Mitrică: Am avea două milioane de potențiali cititori. Pentru că și Republica Moldova, la fel ca și România, are o problemă cu obiceiurile de lectură.
Nici în Republica Moldova lucrurile nu stau chiar pe roze, deși se publică niște cărți foarte bune - beletristică și non-ficțiune.
Se publică niște traduceri extraordinar de bune din non-ficțiune, poate nu tot timpul de expresie rusească.
Editurile din Republica Moldova sunt conectate la aparițiile din lumea editorială internațională și fac o selecție pentru care merită invidiate.
4. După cum știm, piața de carte din România este una din cele mai mici din Europa raportat la numărul de locuitori - un român cumpără, în medie, cărți în valoare de 3-4 euro pe an. De ce am ajuns aici?
Mihai Mitrică: Răspunsul e foarte complex. În primul rând, noi am plecat de la un nivel foarte scăzut al investițiilor în cultură și educație la momentul 1989 - România deja scăzuse foarte puternic în anii 1980 investițiile în cultură și educație.
După 1990 s-a întâmplat că toate spațiile ocupate de librării, care evident erau în zonele foarte bune, cu trafic foarte bun din orașe, au făcut cu ochiul unui alt tip de investitori care, evident, și-au permis să plătească chirii din ce în ce mai mari, corespunzătoare cu amplasamentul respectivului spațiu.
În România nu avem nici școală de librari, nu avem nici școală de redactor de carte.
Și asta a făcut ca librăriile să se restrângă ca spațiu, dacă nu chiar să dispară cu totul din majoritatea orașelor. În momentul de față, în România noi avem între 250 și 300 de librării, dar în București avem vreo 60. În restul de vreo 40 de orașe mari, reședințe de județ, noi distribuim totul.
Atenție, în mediul rural nu avem librării. De ce s-a întâmplat asta? Pentru că nimeni nu a încurajat deschiderea de librării, nimeni nu a susținut un investitor din acest domeniu să reziste pe piață, să-și facă un business plan coerent care să-i permită să-și angajeze oameni, să-i crească.
Un librar trebuie instruit. În România nu avem nici școală de librari, nu avem nici școală de redactor de carte.
Deci, din punctul ăsta de vedere, tot ce există în piața de carte sunt oameni care au învățat la locul de muncă, care s-au școlarizat în timp ce erau angajați, pe efortul și finanțarea editurilor.
5. Europa Liberă: În prezent, o carte costă în medie 30-40–50 de lei. Poate fi prețul unul din motivele pentru care piața de carte din România este mică, una din cele mai mici din Europa de fapt?
Mihai Mitrică: Nimeni, niciodată, nu va putea să argumenteze în favoarea tezei că românii nu citesc pentru că sunt scumpe cărțile.
În România, noi avem un nivel mediu al prețului la carte, mai mic decât cel din statele occidentale.
Spun asta pentru că, deși editorul român plătește hârtia la același preț - aproape dublat de multe ori după pandemie, ca și editorul occidental - el plătește drepturile de autor la niveluri din ce în ce mai mari - aproape ca în Occident.
Cu toate acestea, editorul român pune pe piață o carte mai ieftină decât o face editorul occidental.
De ce se întâmplă asta? Pentru că editorul român știe că publicul lui potențial este mult mai mic în cazul României, decât în cazul Belgiei, de exemplu.
Ce vreau să spun este că, în România, noi avem o mare problemă cu modul în care suntem educați să privim prețul. Nimeni nu se sperie de un preț de 25-30 lei pentru un pachet de țigări, și industria tutunului o duce foarte bine în România.
Suntem pe locul șase în Uniunea Europeană la consumul de bere și asta înseamnă tot mulți bani cheltuiți.
Cu toate astea, suntem pe ultimul loc la consumul de carte pe cap de locuitor. Undeva, cineva ar trebui să coreleze lucrurile astea și să-și dea seama ce este de făcut.
6. Europa Liberă: Ce reduceri au editurile care participă anul acesta la Bookfest comparativ cu prețurile din librării?
Mihai Mitrică: Noi nu putem impune politica de preț a editurilor, dar încurajăm editorii să-și aducă cât mai mult din catalogul disponibil, ceea ce înseamnă că, la aparițiile noi, reducerile sunt mai bune decât în librării.
Nu sunt reduceri extraordinare la titlurile noi. Sunt reduceri de 10-15% la titlurile proaspăt lansate special pentru Bookfest.
Dar la catalog, ceea ce înseamnă grosul titlurilor pe care le-a publicat o editură anume, reducerile merg până la 80% în unele situații. Deci la Bookfest există posibilitatea pentru cei care nu caută doar titluri proaspăt apărute să găsească reduceri foarte mari.
Nimeni nu se sperie de un preț de 25-30 lei pentru un pachet de țigări, și industria tutunului o duce foarte bine în România.
7. Europa Liberă: Ce găsesc părinții în materie de literatură pentru copiii lor? Care sunt noutățile?
Mihai Mitrică: Toate editurile și-au dezvoltat în ultimii ani o divizie separată care scoate cărți pentru copii.
Ce este îmbucurător este că, după ce la început preluam mult din cărțile publicate în afară, și încă o facem, acum am început să ne creștem autori români.
Și avem autori români extraordinar de buni în piața de carte pentru copii, dacă mă gândesc la Adina Rosetti, Luminița Corneanu, Florin Bican, Ioana Pârvulescu și mulți, mulți alții. Cred că cel mai greu pentru un om matur, ca scriitor matur, e să scrii carte pentru copii, pe placul copiilor.
Scriitorii pe care i-am amintit, dar și mulți alții, au reușit să facă această schimbare și văd cifre din ce în ce mai bune de vânzări pentru cărțile de copii publicate de autori români.
Vor fi mulți scriitori pentru copii la târg, la lansări sau dezbateri, ceea ce cred că e important pentru copii. Povestea scriitorul Dan. C. Mihăilescu la un moment dat că a auzit într-un liceu replica că toți scriitorii sunt morți.
La târg, în primul rând, copiii îi pot vedea pe scriitori că sunt vii. Nu trebuie să-ți imaginezi cum ar fi arătat Balzac sau alte nume mari ale literaturii mondiale, ci ai posibilitatea să vii la Bookfest și să o vezi pe Ioana Pârvulescu, pe Luminița Corneanu sau pe Adina Rosetti și pe mulți alții.
Piața de carte pentru copii este în România la peste 25% din totalul pieței.
Pe de o parte, este o constatare îmbucurătoare, dar pe de altă parte, poate are legătură și cu dezamăgirea pe care o produce, din păcate, sistemul educațional, care nu reușește să le ofere copiilor materiale educaționale de calitate.
Și asta, din motive pe care le cunoaștem sau le intuim. În România, Ministerul Educației se încăpățânează să plătească, să oferteze cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru manuale.
8. Europa Liberă: Cum ar trebui promovată cartea în contextul în care mediul online s-a dezvoltat foarte mult și lumea „stă” pe Facebook sau TikTok?
Mihai Mitrică: Problema cred că trebuie pusă un pic mai înainte. Cartea trebuie promovată în primul rând în familie și în școală.
Un copil care nu-și vede părinții, bunicii citind, care nu este învățat, încurajat la școală să citească de plăcere, acel copil nu va deveni cititor.
Poți face apoi, ca editor, toate campaniile inteligente și costisitoare pe care le vrei și le visezi, dar asta nu va rezolva absolut nimic în condițiile în care publicul vine deja „deformat”. Deci nu mai avem cititori formați de către mediul educațional, ci vorbim despre copii „deformați” ca cititori.
Uitați-vă că 45% dintre adolescenții de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Asta se întâmplă pentru că ei nu citesc și nu-și fac un obicei din a discuta textul cărții.
Problema noastră ca societate va fi cruntă în următoarele decenii, când acești copii vor ajunge la vârsta adultă și nu vor fi capabili să facă față unei piețe a muncii care, după cum vedem deja, se profesionalizează, se intelectualizează din ce în ce mai mult, din moment ce procesele repetitive vor fi preluate și sunt preluate de inteligența artificială, de roboți care fac această această treabă.
Va fi din ce în ce mai greu pentru oamenii cu pregătire mediocră, dacă mi-e permisă exprimarea, să își găsească un loc de muncă convenabil din punct de vedere al veniturilor.
9. Anul acesta, Bookfest are loc în campania electorală. Am văzut că sunt foarte mulți politicieni care vin la târg să-și lanseze cărțile. E un trend ca politicienii români să scrie cărți sau putem să îl luăm ca pe un semnal că vor să-i atragă pe cititori mai mult spre vot?
Mihai Mitrică: Bookfest este un eveniment de marketing, eminamente de marketing. Lansările care au loc aici promovează atât titlurile, cât și pe autorii cărților respective.
Fiind într-o campanie electorală în plină desfășurare, evident că acei politicieni care au și talent de scriitori și au găsit o editură care să îi publice sunt prezenți în Bookfest.
Noi nu facem o selecție a politicienilor care au dreptul să-și lanseze sau nu cărți. Cine scrie și este în portofoliul unei edituri are dreptul să propună în programul de evenimente o lansare și vedem, în funcție de locurile disponibile, ce se poate aloca. Dar deja, încă din prima zi, au început să fie prezenți politicienii la Bookfest.
Eu pot să spun că mă bucură lucrul acesta, pentru că sunt oameni care în vizitele astea înțeleg ce înseamnă piața de carte, cât de frumos este să fii într-un eveniment cum este Bookfest și apoi cât de trist este când ieși afară și îți dai seama că Bookfestul reușește să capaciteze mult prea puțin din întreaga populație a Bucureștiului, respectiv a României.
10. Europa Liberă: Anul trecut, Asociația Editorilor din România a lansat Pactul pentru Lectură. Ce impact a avut?
Mihai Mitrică: După ce am lansat pe 15 februarie 2023 Pactul pentru Lectură, anul acesta am avut cel mai mare buget de achiziție de carte la Ministerul Culturii - 3 milioane de lei - pentru achiziția de carte în bibliotecile publice.
În legea învățământului preuniversitar au fost introduse două programe naționale care vizează vouchere culturale pentru elevi și o carte pentru fiecare elev. Așteptăm ca în anul următor aceste două programe naționale să aibă și finanțare în buget și să fie operaționalizate.
Deocamdată, ele există ca articole de lege, dar faptul că există acolo este în sine un câștig.
E un lucru încurajator pentru oricine are impresia că nu se poate face nimic în țara asta. Eu sunt optimist și cred că, cu un tip adecvat de discurs, se pot obține lucruri, se pot sensibiliza decidenți și se poate ajunge la un rezultat din ce în ce mai bun din acest punct de vedere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
