Raportul, publicat însuși de Schmidt, precizează că țara trece prin cea mai mare „amenințare la adresa existenței ei de după război”. Raportul îndeamnă comunitatea internațională să ia măsuri împotriva separatismului sârbesc.
„Perspectivele unei noi diviziuni și conflicte sunt foarte reale”, se arată scris în raport.
Avertizarea acestuia are loc după ce membrul sârb al președinției BiH, Milorad Dodik, a amenințat că va retrage trupele sârbești din armata Bosniei pentru a crea o entitate militară sârbă separată.
Schmidt a catalogat amenințările lui Dodik „echivalente secesiunii fără a o numi astfel”. Acesta a mai precizat că afirmațiile membrului sârb „nu pun în pericol doar pacea și stabilitatea țării și a regiunii, dar, dacă rămân neadresate de comunitatea internațională, riscă să ducă la destrămarea înțelegerii” care a pus capăt conflictului din Bosnia.
Milorad Dodik este în prezent unul dintre membrii președinției Bosniei. Alături de acesta se află reprezentanți ai populațiilor croate și bosniece din țară.
Dodik a răspuns acuzațiilor aduse prin a eticheta raportul drept „un pamflet propagandistic” care a fost scris „în favoarea bosniecilor musulmani”.
„Dacă noi suntem separatiști, el este un ocupator”, a reacționat Dodik.
Ca urmare, Consiliul de Securitate al Națiunilor UNite au decis miercuri, 3 noiembrie, în mod unanim extinderea misiunii de menținere a păcii în regiune. Extinderea a avut loc după e membrii Consiliului au eliminat orice referință la adresa Biroului Înaltului Reprezentant pentru a satisface dorințele Chinei și Rusiei. Rusia a sprijinit de multă vreme cererea Republicii Srpska de a închide Biroul Înaltului Reprezentant, înființat după Acordul de Pace de la Dayton din 1995. Trupele Uniunii Europene de menținere a păcii, cunoscute sub denumirea de EUFOR, își vor continua misiunea pentru încă un an.
Afirmațiile inflamatoare ale lui Dodik nu sunt primele făcute de acesta.
De-a lungul timpului, Dodik a amenințat în repetate rânduri că dorește să retragă teritoriul sârb al Bosniei, denumit Republica Srpska, din instituțiile naționale, cum ar fi autoritatea pentru taxe și impozite, agenția medicamentelor, sistemul juridic și armată. În ciuda faptului că afirmațiile sale nu constituie o susținere directă a secesiunii, presupusa renaștere a unei forțe militare sârbe este o perspectivă ce îi sperie pe foarte mulți oameni din Bosnia.
„Majoritatea oamenilor sunt îngrijorați și se gândesc să părăsească această țară definitiv”, spune Svetlana Cenic, un economist din Saraievo. „Majoritatea oamenilor spun: ‘Nu mă vei vedea îmbrăcând o uniformă, luptând și suferind pentru altcineva’. Ei nu vor să-și sacrifice copiii - niciodată”.
Europa Liberă amintește că, în vara acestui an, a discutat cu Hasan Nuhanovic, un fost translator al ONU și supraviețuitor al masacrului de la Srebrenica, în urma căruia familia sa a fost ucisă de forțele paramilitare sârbe.
Măsurile susținute de Dodik nu ar duce decât la o slăbire a instituțiilor statului, deja fragile în fața tumultului politic. Afirmațiile făcute de Schmidt nu par să îl afecteze – Dodik nu mai recunoaște autoritatea Înaltului Reprezentativ de ceva timp.
Cu toate acestea, retragerea unilaterală a unei entități din Acord nu este posibilă din punct de vedere constituțional, potrivit lui Schmidt. Consiliul de Securitate al ONU consideră extinderea misiunii de menținere a păcii în Bosnia pentru încă un an. Diplomații care au vorbit pentru agențiile de presă au confirmat sub condiția anonimității că votul va avea loc pe 3 noiembrie.
Războiul civil din Bosnia a încetat odată cu semnarea Acordului de Pace de la Dayton, cunoscut și ca Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia și Herțegovina. Anexa 10 a Acordului îi conferă Înaltului Reprezentant puterea să monitorizeze implementarea Acordului și să demită oficiali sau să impună legi în cazul în care există încălcări ale înțelegerii. Președinția Bosniei, formată din trei membri, funcționează prin rotație.
