Poate deveni Brașovul - fără autostrăzi și tren de viteză către Capitală și vestul țării - un hub de infrastructură?

Cu aproape un sfert de milion de locuitori, Brașovul este aglomerarea urbană cel mai bine poziționată geografic dintre orașele mari ale României și cea mai apropiată de capitală. Orașul este în plină ascensiune imobiliară, devenind al doilea cel mai scump la acest capitol, după Cluj-Napoca.

Aproape 1.800 de euro pe metru pătrat este prețul mediu al construcțiilor solicitat în Brașov, cu 13% mai mult față de anul trecut, potrivit raportului făcut la începutul anului de portalul Imobiliare.ro, care analizează constant datele din zece orașe din România.

Sunt tot mai mulți cei pe care ambientul orașului, situat la baza munților, i-a făcut să se mute aici, spune consultantul imobiliar Daniel Crainic. Asta, deși orașul nu are o tradiție de mare centru universitar și duce lipsă de conexiuni rapide, pe șosea sau pe cale ferată, atât cu Bucureștiul, cât și cu vestul țării - spre Europa.

„Dacă e să ne referim la segmentul scump al locuințelor, Bucureștiul conduce, dar Bucureștiul are și zone foarte ieftine. La Cluj, Timișoara sau Brașov oferta nu este atât de largă, nu este foarte jos și foarte sus, ci e mai degrabă un segment mediu. În funcție de prețul mediu cerut, după Cluj, Brașovul a devenit cel mai scump”, explică specialistul.

Cele mai mari prețuri ale construcțiilor sunt în centrul istoric – unde media e peste 2.000 de euro/mp, zona platformei Tractorul - unde s-a dezvoltat unul din cele mai populare cartiere noi, cu mall, și cea a Centrului Civic – o combinație de ansambluri vechi și noi, care are de asemenea un centru comercial în apropiere.

„Aici ai totul, mai puțin vibe-ul de oraș al tinerilor!”

Dana, de profesie stomatolog, s-a mutat la Brașov acum doi ani, după ce a terminat facultatea la Târgu-Mureș. Ar fi putut să se ducă la Cluj, dar tocmai lipsa unei facultăți de stomatologie în Brașov a făcut-o să vadă mutarea ca pe o oportunitate. Și nu s-a înșelat, spune ea, după ce și-a găsit rapid un loc unde să profeseze.

„Nu cred că m-aș muta în alt oraș”, spune tânăra de 36 de ani, completată de partenerul ei, Szabolcs, care a urmat-o după un an. El are 42 de ani și lucrează în același domeniu, ca technician dentar.

„Cel puțin pe partea stomatologică, potențialul e foarte mare, dar vedem în jur oameni din alte profesii care au ales să se mute aici”, spune bărbatul.

Cei doi stau într-unul din ansamblurile moderne din oraș, în cartierul Bartolomeu, unde chiria lunară pentru un apartament cu două camere ajunge și la 600 de euro.

Szabolcs a locuit de-a lungul timpului în mai multe orașe, de la Timișoara la Cluj, și poate face o radiografie succintă a orașului care i-a devenit noua casă.

„Ai muntele și tot ce vrei ca natură, transportul în comun mi se pare foarte bun. Chiar dacă schimb un autobuz, conexiunile sunt foarte bune și rapide. Orașul în sine e aerisit”, explică el.

Sunt trei profile dominante de locuitori la Brașov, explică el: localnicii, cei care s-au mutat din altă parte - foarte mulți dintre ei din Republica Moldova sau regiunea Moldovei - și turiștii.

Accesul la Valea Prahovei și conexiunea cu Bucureștiul, în ciuda apropierii, sunt problematice, dar nici nu vede o soluție foarte ușor de aplicat.

Pe de altă parte, chiar dacă orașul este în sine unul turistic, unde „ai cu siguranță ce face un weekend întreg, fără să trebuiască să ieși din el”, faptul că nu este un centru universitar afectează vibe-ul orașului.

„Cred că asta e principala deosebire față de un Cluj, de exemplu, unde în centru, în special, simți spiritul tineresc la tot pasul - și asta se datorează cu siguranță numărului mare de studenți, de tineri și evenimentelor care îi atrag. Aici, deși centrul istoric e fascinant, energia locului e pur și simplu alta, mai așezată. La ora 23:00, orașul a intrat practic în hibernare”, conchide brașoveanul de adopție.

„Brașovul este un oraș strategic, din punct de vedere al infrastructurii, datorită poziției sale, la intersecția nodurilor de circulație. Totuși, doar Iașul cred că a mai fost la fel de «văduvit» de autostrăzi, de exemplu, care îl fac neconectat practic, prin drumuri rapide, atât la Capitală, cât și la vest, spre Occident. Sunt cele două conexiuni vitale, urgente”, arată Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.

„Aceste orașe s-au dezvoltat așa cum au putut, dar conexiunile rapide de infrastructură le-ar face să se dezvolte la potențialul real”, adaugă el.

Brașovul este cuprins în proiecte mari de infrastructură – în special pe cale ferată, prin modernizarea cu bani europeni a rețelei către Sighișoara, care este încă în lucru – pregătite pentru anii următori.

Însă, cu excepția căii ferate, celelalte proiecte majore - autostrada Brașov-Făgăraș-Sibiu, calea ferată Brașov-Predeal și mai ales autostrada Brașov-Comarnic-Ploiești - nu vor deveni realitate mai devreme de zece ani, mai spune Ionuț Ciurea.

Miză politică

Al șaselea oraș ca mărime din țară, Brașovul are peste 237.000 de locuitori și una din cele mai mici scăderi de populație din top 10 orașe, după Oradea, conform celui mai recent recensământ, după cum a scris Europa Liberă în 2022. Orașul tinde să capete anul acesta și o miză politică suplimentară.

La fel ca la Timișoara, actualele formațiuni care alcătuiesc coaliția de guvernare (PSD - Partidul Social Democrat și PNL - Partidul Național Liberal) au pierdut în 2020 primăriile în dauna candidaților Uniunii Salvați România (USR): Allen Coliban, la Brașov și Dominic Fritz, la Timișoara.

În ambele orașe, la alegerile din 9 iunie, primarii în funcție se vor bate cu primarii „istorici”, susținuți de coaliție: George Scripcaru la Brașov și Nicolae Robu la Timișoara, ambii cu mai multe mandate consecutive de primar în spate.

Întâmplător sau nu, cele două orașe sunt și cele în care Executivul a decis să organizeze recent ședințe de Guvern în teritoriu. Au fost aprobate proiecte importante pentru zonă, pe lângă deciziile obișnuite de pe agenda publică, valabile pentru întreaga țară.

La Brașov, pe 14 mai, cel care a susținut conferința de presă de după ședință a fost ministrul Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea, care candidează pentru un nou mandat de președinte al Consiliului Județean (CJ) Brașov. Spre deosebire de Primărie, unde e candidat comun PNL-PSD, la CJ social democrații au propriul candidat, pe Lucian Pătrașcu.

Veștea a spus că, dacă va câștiga președinția CJ Brașov, va renunța la poziția de ministru, după ce anul trecut a făcut rocada, lăsând un adjunct la conducerea interimară.

Infrastructura rapidă a Brașovului, o veșnică promisiune

Tot la mijlocul lunii mai, la ședința de guvern din deplasare, premierul Marcel Ciolacu a spus că județul Brașov a avut cea mai mare creștere economică dintre județele României în ultimii doi ani, de peste 11%, aproape dublă față de media națională.

„Avem aproape 200.000 de salariaţi care produc zi de zi valoare adăugată în acest judeţ. Pentru prima dată, PIB-ul, adică producţia pe locuitor în judeţ, a crescut cu 50% faţă de 2020, ajungând la un nivel record de 20.000 de euro”, a ținut să evidențieze prim-ministrul.

„În anii următori judeţul Braşov va deveni un nod important din punct de vedere şi al infrastructurii - crede ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Ar urma să devină ceea ce trebuia să se întâmple de mai demult, a subliniat Grindeanu, adică să devină „un hub important în acest domeniu al infrastructurii.”

Președintele Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, spune că, într-adevăr, Brașovul va fi în centrul mai multor proiecte care îl pot ajuta să se dezvolte la adevăratul potențial, însă trebuie să existe surse clare de finanțare și consecvență politică.

Sunt patru mari proiecte de infrastructură prevăzute pentru zona Brașov - două rutiere, două de cale ferată. Toate sunt cuprinse în programul investițional strategic al României, Masterplanul Național de Transport 2021-2030, ca parte a unor coridoare de conexiune a României cu restul Europei pe direcțiile nord-sud, respectiv est-vest.

Dintre cele patru, se lucrează pe toată suprafața doar la unul dintre acestea: modernizarea căii ferate Brașov-Sighișoara (129 de kilometri), începută în 2020, cu peste 400 de milioane de euro bani europeni. Viteza trenurilor ar urma să crească până la 160 kilometri la oră.

Lucrarea este considerată una din cele mai complexe din România post-comunistă: pe cele trei secțiuni sunt făcute tuneluri cu utilaje speciale, TBM-uri, așa numitele cârtițe pentru săpăturile în pământ.

„Aici va trebui să existe o continuitate a finanțării, ar fi păcat să se împotmolească acest proiect și sperăm că în cinci-șapte ani să fie gata, va permite conexiunea cu Vestul, cu zona Curtici”, spune Ciurea.

La o a doua mare investiție, autostrada Brașov (Ghimbav) - Sibiu se lucrează momentan (începând cu partea de proiectare, după care urmează execuția, ca parte a acelorași contracte, semnate deja) doar la secțiunea Sibiu-Făgăraș. Porțiunea Brașov-Făgăraș este încă în faza studiilor.

De precizat că Sibiu-Brașov ar urma să se prelungească și spre Bacău, sub forma Autostrăzii A13, însă acolo studiile abia dacă vor începe anul acesta.

„De A13 e mult prea departe să vorbim, dar legătura Brașovului cu Sibiul și de aici până la graniță, pe A1, este esențială și se poate face, dar va mai dura”, spune Ciurea.

Celelelate două proiecte majore din zona Brașov sunt modernizarea căii ferate spre Predeal (29 kilometri) care va include și un tunel de peste nouă kilometri. Până și în tuneluri trenurile vor putea circula cu peste 90 de kilometri la oră, față de restricțiile de 50 km/h din prezent.

„Lucrările pot fi asemănate cu cele de pe magistrala de metrou M5 Drumul Taberei - Eroilor, din București, acolo sunt însă sub șapte kilometri de galerii. La Predeal o să fie mai mult de lucru”, evidențiază specialistul în proiecte de infrastructură.

Și mai spectaculos și așteptat este deja mult visata autostradă Brașov-Comarnic-Ploiești, mereu un subiect de actualitate și mereu trasă pe dreapta, de aproximativ 20 de ani. Drumul ar trebui să lege orașul de capitală, prin autostrada București-Ploiești și cu Portul Constanța, prin A2.

Studiul de fezabilitate (SF) și proiectul tehnic ar trebui să fie gata anul acesta. Completarea studiilor de fezabilitate și proiectul tehnic trebuiau să fie gata în septembrie 2023, dar termenul a fost prelungit până anul viitor pentru SF și până în 2026 pentru proiectul tehnic.

„Dacă o să se facă Ploiești-Comarnic-Brașov în zece ani, e o minune. Se lucrează la autostrada Sibiu - Pitești (Valea Oltului, n.r.) și mai avem atâtea de făcut. Suntem în urmă și cu pregătirea”, spune Ciurea.

Un „ciot” din Ploiești-Brașov, de 6,3 kilometri a fost deschis în 2020, iar recent a fost aprobat bugetul - în valoare de peste 170 de milioane de euro (879 milioane de lei) - pentru investiția într-o altă bucată, de 5,2 km, între Cristian și Codlea.

Sunt mici porțiuni din traseul de peste 100 de kilometri dintre Brașov - Comarnic - Ploiești, care ar urma să traverseze Carpații.

„Deci în cât timp poți zice că vei conecta Brașovul pe cale ferată și rutier cu Vestul și cu capitala? Poate cu Vestul în zece ani, dar greu cu capitala, când ne uităm în special la Comarnic-Brașov”, conchide el.

Evenimentele le poți muta, munții nu

Chiar și în ciuda proiectelor de infrastructură întârziate, specificul său de mare oraș turistic îi oferă Brașovului un atu imbatabil - la poalele Muntelui Tâmpa - pe care nici un alt oraș cu peste 200.000 de locuitori nu îl are, spune consultantul imobiliar Daniel Crainic.

Lipsa unei tradiții universitare accentuate - spre deosebire de Cluj, Iași ori Timișoara - alături de cea a conexiunilor rapide cu capitala și cu vestul țării sunt lucrurile care trag în jos o dezvoltare mai rapidă a orașului, subliniază el.

Chiar dacă universitatea locală, Transilvania, este una în ascensiune și a ajuns la peste 20.000 de studenți, nu a impregnat orașului specificul centrelor universitare din celelalte orașe. Cât despre Politehnica brașoveană, de top în timpul comunismului, prestigiul ei pare să fi apus odată cu cel al marii industrii brașovene.

„Acest spirit universitar este unul care se și construiește. Dacă Brașovul își va dezvolta acest specific, va concura la același nivel cu Cluj, Timișoara, Iași și mai nou Oradea. Evenimente celebre din alte orașe poți organiza și aici, dar munții nu îi poți muta acolo”, explică specialistul.

Chiar și în aceste condiții, Brașovul a devenit un oraș tot mai atractiv în ultimii ani, începând de la dezvoltatori, investitori persoane fizice ori cei care se mută cu chirie.

„Știu persoane care s-au mutat inclusiv din București în Brașov, tocmai pe idea aceasta a nomazilor digitali, în care poți lucra de oriunde, știu și alții care au cumpărat o locuință aici ca investiție pentru a o da cu chirie”, spune Crainic.

De altfel, deschiderea aeroportului internațional, anul trecut, ar trebui să se resimtă deja și mai tare în dezvoltarea orașului. Asta chiar dacă deocamdată este operat mult sub capacitatea la care a fost gândit în urma investiției de aproximativ 140 de milioane de euro.

Deocamdată are doar două destinații externe în program și program de 12 ore pe zi, așa cum a scris Europa Liberă în noiembrie 2023.

Dacă situația va fi reglată și Brașovul va fi legat de capitală cu o autostradă sau tren rapid, agentul imobiliar este convins că, în viitor, mulți din rezidenții capitalei vor lucra în București sau pentru o firmă de acolo, dar vor prefera să stea în Brașov.

„Vorbim de orașul mare cel mai apropiat de București”, conchide specialistul.

Luptă pentru Primărie și Consiliul Județean

Alături de București - unde situația este una aparte, cu răsturnări de situații și de candidați în pre-campanie - Brașovul și Timișoara sunt marile orașe cu primari USR, formațiune intrată în opoziție odată cu demiterea guvernului Cîțu în octombrie 2021, urmată de formarea actualei Coaliții PSD-PNL.

„Orașele acestea mari reprezintă desigur o miză pentru Coaliție, nu doar pentru câștigarea luptei politice de acum, dar și din perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie, în momentul în care ai primăria unui oraș mare, ca Brașov sau Timișoara, cresc șansele pentru mai multe voturi”, subliniază analistul politic George Jiglău, de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB).

La Brașov, principalii candidați în cursa pentru primărie se anunță actualul primar Allen Coliban, susținut de Alianța Uniți pentru Brașov (USR, Forța Dreptei și Forumul Democrat German) și George Scripcaru, primar al orașului timp de 16 ani, în trei mandate ales din partea PDL și într-unul ca independent.

În condițiile unei prezențe de peste 36% la alegerile din 2020, Coliban s-a impus cu 42% din voturi, față de 37% obținute de Scripcaru.

Candidatul PNL este văzut de o parte a mediului de afaceri drept un edil care a încurajat dezvoltarea cât mai mult, inclusiv imobiliară, în timp ce primarul USR a pus accentul pe siguranța cu care se ridică noile locuințe.

Pe de altă parte, marile proiecte pe care le-a inițiat Coliban au fost îngreunate de faptul că majoritatea din Consiliul Local este deținută de PSD și PNL, care ar fi blocat multe din proiectele propuse.

De exemplu, un proiect de reglementare a construcțiilor în zonele înclinate din oraș - în condițiile în care au existat situații de alunecări de teren semnalate - a fost adoptat după ce primarul a fost nevoit să cheme cetățenii la ședința Consiliului Local pentru a vedea cum votează consilierii.

Protejarea centrului istoric și a turismului de aici, prin interzicerea accesului auto în zonele ultracentrale, se numără printre temele cele mai ardente ale agendei publice, ne-a spus un experimentat jurnalist local, care a preferat să nu îi fie divulgată identitatea.

Astfel, dacă procentul tinerilor care vor ieși la vot în 9 iunie va fi ridicat, actualul primar ar putea avea șanse pentru un nou mandat; dacă nu, Scripcaru ar putea avea un anumit avantaj.

La alegerile din 2020, tinerii sub 34 de ani au reprezentat mai puțin de un sfert din cei 85.000 de votanți. De altfel prezența la vot a fost una destul de mică (sub 37%) față de media națională de 46,02%.

La Consiliul Județean, liberalul Adrian Veștea, ales președinte în 2020, dar suspendat după ce a fost desemnat ministru al Dezvoltării, candidează pentru un nou mandat, împotriva lui Lucian Pătrașcu, de la PSD.

Președinte CJ și între 2016-2020, după mai multe mandate de primar al orașului Râșnov, Pătrașcu s-a impus acum patru ani cu peste 46% din voturi, în timp ce următorii clasați au avut sub 20 de procente.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.