UDMR insistă pentru majorarea bugetului pentru Mediu și Dezvoltare, USR se luptă pentru fondurile de la Transporturi, Economie și Sănătate, iar PNL încearcă să mulțumească primarii care bat la ușa lui Ludovic Orban.
Negocierile în Coaliția de guvernare sunt intense, după ce premierul Cîțu nu a fost de acord cu sumele cerute de fiecare minister. Potrivit unor surse din guvern, fiecare ministru a încercat să obțină o sumă prea mare, ceea ce ar fi făcut imposibilă scăderea deficitului bugetar. Dimpotrivă, deficitul s-ar fi dus la 10-11% în 2021, potrivit surselor citate.
Ținte macroenomice preliminare ale Guvernului pentru 2021
- Deficit bugetar: 7.1%
- Inflație: 2.5%
- Creștere economică: 4.3%
Principala provocare a Guvernului o reprezintă reducerea deficitului cu trei puncte procentuale față de 2020, până aproape de 7%. Mesajul privind încadrarea într-o țintă mai mică de deficit a fost transmis și la Vila Lac, la întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor care compun Coaliția de guvernare.
Până la finalul guvernării, premierul Cîțu dorește ca ținta de deficit să fie sub 3%, conform criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că România va trebui învețe să reducă cheltuielile în fiecare an.
„Avem bani puțini, acesta este adevărul. Cheltuielile cu funcționarea statului au crescut foarte mult în ultimii ani sub guvernarea PSD, iar acum avem și pandemia”, a spus un reprezentant al actualei Coaliții pentru Europa Liberă.
„Toate ministerele sunt nemulțumite pentru că există tăieri de la toate ministerele”, este starea de fapt din Coaliție, potrivit celor care participă la discuții.
Prima problemă de imagine pentru guvernare este legată de majorarea pensiilor. În discuția de la finalul anului trecut, desfășurată tot la Vila Lac, soluția agreată a fost ca pensiile să fie majorate cu 8% începând cu luna septembrie. Calculele ulterioare au arătat un tablou mai sumbru decât se așteptau guvernanții, iar creșterea cu 8% pare greu de realizat.
Premierul Florin Cîțu a avertizat că față de anul trecut pentru plata pensiilor este nevoie de 8 miliarde de lei în plus, iar pentru plata alocațiilor de încă 2,3 miliarde de lei. Un total de peste 10 miliarde de lei care pune presiune pe buget.
„Doar UDMR mai cere acum să majorăm pensiile cu 8% din septembrie. PNL și USR au realizat că nu sunt bani pentru pensii”, au subliniat surse din Coaliție.
Pentru a nu afecta bugetul de stat, se ia în calcul o indexare a pensiilor cu rata inflației sau cu un procent de 3%.
În tabăra liberală, cele mai multe presiuni vin din teritoriu, de la aleșii locali. După ce i s-a reproșat lui Ludovic Orban pierderea ministerului Dezvoltării, primarii vin acum la președintele Camerei Deputaților să ceară bani pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Un alt motiv de tensiune în interiorul PNL este legat de fondurile cerute de ministrul Educației, Sorin Câmpeanu. Acesta a cerut 28,2 miliarde de lei pentru ministerul pe care îl conduce. Nemulțumiri sunt și față de Ministerul de Interne, unde Lucian Bode se confruntă cu proteste în stradă.
USR are trei ținte prioritare la buget: mai mulți bani pentru Transporturi, Sănătate și Economie. Principala bătălie pe care o va purta USR va fi pentru bugetul de la Transporturi, ministerul lui Cătălin Drulă. De asemenea, în discuții aprinse sunt bugetele de la ministerul Economiei – Claudiu Năsui și de la ministerul Sănătății – Vlad Voiculescu. Gaura de la bugetul Transporturilor este de aproape 1 miliard de lei față de anul trecut, chiar dacă s-a majorat cu două miliarde de lei bugetul de cofinanțare pentru fonduri europene.
UDMR are propriile nemulțumiri. Ministrul Mediului, Tzancos Barna, și-a informat colegii, potrivit unor surse din Coaliție, că dacă nu va primi mai multe fonduri prin legea bugetului, banii îi ajung doar pentru salarii și partea administrativă, fără a putea implementa proiecte noi. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, dorește și el să aibă la dispoziție fondurile necesare pentru realizarea proiectelor ambițioase din programul de guvernare.
Probleme sunt și pentru bugetele Camerei Deputaților și Senatului, unde ministerul de Finanțe nu este de acord cu sumele avansate. Surse politice susțin că Alexandru Nazare a cerut renunțarea la anumite achiziții sau reparații în Parlament.
Singurul aspect asupra căruia s-au înțeles liderii partidelor de guvernare este că bugetul va urma traseul parlamentar și nu va fi adoptat prin angajarea răspunderii, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Totodată, decizia politică este de a reduce și subvenția acordată partidelor politice în 2021.
Bugetul de stat urmează să ajungă în Parlament într-o săptămână sau două, potrivit liderilor partidelor din Coaliție.
Bugetul alternativ al PSD: majorare pensiilor în două etape
Social-democrații au prezentat un buget alternativ, în care insistă pentru majorarea pensiilor cu 40% în 2021. Cu toate acestea, PSD vorbește pentru prima dată de majorarea în două etape: în martie punctului de pensie să fie de 1.775 de lei, iar în septembrie să ajungă la 1.875 de lei. Marcel Ciolacu a anunțat că pensia minimă trebuie să fie de 1.000 de lei în luna martie.
Țintele propuse de PSD în proiectul alternativ de buget
- Deficit bugetar: 7.26%
- Inflație: 2.9%
- Creștere economică: 4%
Datele sunt apropiate de cele discutate de actuala Coaliție de guvernare. PSD susține că sumele necesare pentru majorarea pensiilor provin din: creșterea încasărilor din contribuțiile sociale, creșterea contribuțiilor din mărirea veniturilor PFA, contribuții eșalonate și recuperate în 2021, recuperare arierate / CAS, sume recuperate din evaziunea la CAS, subvenții de la bugetul de stat.
Facebook Forum