Vineri 7 iulie 1989

Soarele răsare la ora 5.39 și apune la ora 21.02. Vreme călduroasă, cu cer variabil, în mare parte senin. Pe alocuri, în zonele de deal și de munte posibile averse de ploaie cu descărcări electrice. Vântul suflă slab până la moderat. Temperaturi minime cuprinse între 16 și 22 de grade iar cele maxime între 30 și 36 de grade în sud și sud-est. În restul țării între 26 și 34 grade.

La București se strâng din toate colțurile lagărului comunist reprezentanții statelor participante la Tratatul de la Varșovia pentru a participa la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ. Reuniunea se ținea prin rotație în capitalele statelor participante. Reprezentarea este la nivelul cel mai înalt astfel că la București sosește toată floarea comunismului, de la Todor Jivkov, Erich Honecker sau Milos Jakes secretarul general al comuniștilor cehoslovaci, la Rezső Nyers, președintele Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (însoțit de Miklos Nemeth și Gyula Horn), Wojciech Jaruzelski și, evident, ultimii sosiți și cei mai importanți, sovieticii, cu Mihail Gorbaciov și Nikolai Rîjkov în frunte. Alături de cei din urmă, au sosit și generalul de armată Piotr Lușev, comandantul șef al Forțelor Armate Unite și generalul de armată Vladimir Lobov, șeful Statului Major al Forțelor Armate Unite.

Lui Rezső Nyers, Ceaușescu îi trimisese cu o zi înainte o telegramă de condoleanțe „în legătură cu încetarea din viață a tovarășului Janos Kadar, militant de seamă al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Totodată, transmit familiei îndoliate profunda noastră compasiune.” Kadar a fost mai bine de trei decenii prim-secretar și secretar general al partidului și de două ori președinte al consiliului de miniștri.

În mod oportun, propagandiștii își amintesc că, în chiar acea zi, cu 19 ani în urmă, a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre România și URSS, „document de o deosebită însemnătate care a conferit un conținut nou relațiilor dintre cele două țări și popoare.” Noul tratat, spune Th. Șerbănescu de la România liberă, dezvolta primul Tratat semnat în 1948 bazat pe „principiile deplinei egalități în drepturi, respectul independenței și suveranității naționale, neamestecul în treburile interne, întrajutorării tovărășești și avantajului reciproc, având ca liant comunitatea de orânduire, a țelurilor și aspirațiilor fundamentale.” Prietenia și conlucrarea multilaterală cu URSS reprezenta „o orientare constantă definitorie a politicii externe a României socialiste” după cum fusese stipulat în Programul PCR, în documentele Congresului XIII și ale Conferinței Naționale PCR. Așa se face că relațiile româno-sovietice „cunosc un curs mereu ascendent.” Dar nu numai în economie sau în chestiuni de politică internă colaborează cele două țări ci și în domeniul vieții internaționale „unde țările noastre își manifestă solidaritatea cu toate forțele democratice și progresiste, militând pentru salvgardarea păcii, pentru soluționarea constructivă a marilor probleme ale lumii contemporane”. Totul e bun în cea mai bună dintre lumile posibile și „poporul român (...) își exprimă încrederea că (...) relațiile de prietenie și de conlucrare româno-sovietice se vor întări și mai puternic, în interesul și spre binele celor două țări și popoare, al cauzei socialismului și păcii în lume.”

Festivalul scornelilor agricole pe tema recoltei de grâu continuă cu CAP Scornicești care raportează printr-o scrisoare pompoasă o recoltă de grâu de consum record: 12683 de kg/ha, cu mai mult de o tonă peste celelalte CAP-uri fruntașe. Rudele lui Ceaușescu promit că vor furniza pentru fondul centralizat al statului 5508 tone față de 3611 cât era planificat. În județul Olt media raportat este de 8510 kg/ha. Dar și aici sunt CAP-uri și IAS-uri care spun că au avut producții peste zece tone pe hectar: IAS Brebeni, IAS Redea, CAP Unirea-Corabia asu CAP Ștefan cel Mare.

Cum să fie mai eficiente ședințele? se întreabă, alături de membrii consiliilor populare, Rodica Șerban de la România liberă. Se duce să afle în Constanța unde Mihai Marina, președintele Comitetului Executiv de la Consiliul popular al județului îi spune că s-au emancipat ședințele de consiliu: nu se mai bat câmpii aiurea ci se discută pe subiecte clare. Totul depinde de cel care le organizează. „Ei trebuie să urmărească ceva foarte precis, să pregătească și să conducă astfel dezbaterile încât, întorcând problema discutată pe toate părțile, să se ajungă la formularea unor programe de măsuri bine chibzuite.” Dar calitatea ședințelor depinde și de ce spun ceilalți vorbitori, „de densitatea observațiilor critice și autocritice, de valoarea propunerilor și inițiativelor.” Marea reușită este că și-au dat seama că discuțiile și ședințele nu rezolvă problemele și că important este ceea ce urmează după ele, „planul concret de măsuri în problema dezbătută, termenele și mai ales responsabilitățile pentru îndeplinirea lor.” De fapt, precizează politrucul, se discută cu ceasul pe masă. Am eliminat vorbăria inutilă, spune el. Au avut, de pildă, o întrunire care stimula trăncăneala: „Preocuparea pentru gospodărirea apelor, executarea lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă, văilor și malurilor lacurilor și protejarea litoralului Mării Negre.” E drept, și cel care a gândit tema, putea renunța măcar la Marea Neagră care stimula retorica și stilistica vorbitorilor. Dar, pentru a nu lăsa simțul poetic și digresiunile vorbitorilor să înece ședința cu platitudini, comitetul executiv a pregătit un material pe care li l-a dat deputaților și invitaților înainte de ședință. S-a discutat așadar pe marginea unui document existent. În felul acesta și-au dat seama că nu cuprinseseră în document, printre cele patru mii de măsuri preconizate, problema esențială a reparației și întreținerii instalațiilor. Alții au mai propus alte măsuri, în fine, important e că nu s-a bătut apa în piuă, chiar dacă unii specialiști „prinși de etalarea cunoștințelor lor în materie, tindeau să transforme sesiune într-un curs despre importanța apei...” Au tăiat microfoanele deputaților inițiați și au rămas la direcțiile de acțiune decise în discuțiile cu ceilalți vorbitori care spuneau, în principiu, să se taie din consum, să se elimine risipa. La Cernavodă nu se mai satură de ședințe: aici se fac ședințe săptămânale dar scurte, de jumătate de ceas. Sunt așa scurte că fiecare deputat răspunde săptămânal de o problemă, ca primarul. Iar la ședințe dă socoteală. Dar faptul că, în materie de ședinței, scurt și bun trebuie să fie o regulă, se vede cel mai bine în comuna Mihail Kogălniceanu, care primise în 1988 titlul de Erou al Muncii Socialiste și primise și de două ori titlul Erou al Noii Revoluții Agrare. S-a constituit o brigadă complexă de aparatciki și politruci la nivel județean (secretari de partid și vicepreședinți de consiliu popular județean, directori din diverse unități subordonate) care fac controale să vadă în ce măsură s-au îndeplinit sarcinile. Primarul Mircea Zlotea din comună spune că „prezența brigăzii complexe a dinamizat forțele locale, ne-a stârnit ambiția.” Au avut sprijin de la județ și au putut să modernizeze radical Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României, au amenajat o sală de dans pentru tineretul din comună, o baie comunală și o spălătorie chimică. Nu totul e senin în Constanța. Mai sunt locuri unde se adoptă „formalismul” „discuțiile sterile”, unde după ce se închide registrul cu procese-verbale, „nu mai urmează nimic. Sunt date uitările propriile hotărâri.” La Năvodari, constată politrucii, chiar că și-au bătut gura degeaba și și-au pierdut timpul în ședințe. „După plecarea brigăzii, programul de măsuri a fost pus deoparte, consiliul popular pierzându-se în tot felul de mărunțișuri.” O altă ședință despre „antrenarea asociațiilor de locatari în buna întreținere de fondului locativ”a fost ratată spune Dimitrie Ancuța, prim-vicepreședintele la consiliul popular județean pentru că materialul prezentat a fost „deosebit de slab. În asemenea cazuri, este pur și simplu păcat de timpul irosit de deputați, de specialiști, dacă ședințele nu se finalizează cu nimic.” De aceea, spun toți ședințomanii de la consiliul popular, trebuie să se îmbunătățească stilul de muncă a consiliilor populare, „contribuția lor fiind decisivă în îndeplinirea sarcinilor complexe pe care un județ ca al nostru le are.”

Liviu Ioan Stoiciu citește pe furiș la slujbă România literară unde găsește un citat din George Clare, în Ultimul vals la Viena, carte apărută în 1982 la Londra:„Naziștii au înaintat la început foarte prudent. După fiecare pas testau atent reacția opiniei publice înainte de a face pasul următor. După fiecare pas testau atent reacția opiniei publice înainte de a face pasul următor (...)” Într-adevăr, spune Liviu Ioan Stoiciu, atunci nazismul, azi ceaușismul... Mergem înainte...(...) Acasă, în pauza de masă, cu zahărul cumpărat din drum pe cartelă (un kg de persoană pe lună) În fine, după o zi tracasantă, înecată în nimicuri, birocrație, infernul cotidian, ajunge acasă: „Ascult Europa Liberă și las televizorul deschis (e emoționantă până la lacrimi din nou emisiunea Avanscena a Televiziunii din Chișinău, a atâta durere sufletească la bieții noștri români de dincolo...), la București a început Consfătuirea Pactului militar de la Varșovia, două zile va dura, la cel mai înalt nivel, oare ce s-o fi discutând acolo? O fi oare urecheat Nicolae Ceaușescu de M.S. Gorbaciov? După cum arată, filmat de aproape, mi se pare a fi atât de prăpădit despotul nostru...”

Teodor Danea din Tecuci este nemulțumit că terenurile de sport de la Liceul industrial 2 din oraș au devenit cuibușorul de nebunii al microbiștilor din zonă și începând din zori până seara târziu „zgomotele făcute de cei care joacă fotbal sunt în detrimentul liniștii cetățenilor din jurul școlii. Pe acest teren se bate mingea permanent.” Chiar și în timpul orelor. Chiar și în vacanțe. Profesorii, directorul, nimeni nu se supără, nimeni nu interni. Apoi seara, după încheierea orelor de curs „vin aici tot felul de indivizi certați cu normele de civilizație, făcându-ne odihna imposibilă.” Orice încercare de a soluționa la nivel local problema a eșuat astfel că locatarul a pus mâna pe condei și a trimis reclamația la gazetă, poate o citi-o cine trebuie. Rodica Sala din București povestește că într-o zi, cu mai bine de o lună înainte, i s-a spart o țeavă la baie. A sesizat, ca orice cetățean preocupat ICRAL-Pajura. Au venit doi meșteri și după două cafele, au tăiat țeava spartă și au spus că vor veni s-o înlocuiască. „De atunci tot aștept în fiecare zi, însă nu a mai venit nimeni. Am fost personal la sediul unității respective dar niciun rezultat.” Mai mult, apa a refulat în apartament și femeia a fost invadată de gândaci „și alte insecte”. Cei de la ICRAL i-au spus că nu au materiale, să fac solicitanta rost de materiale și atunci or să o înlocuiască. „Dar eu de unde să cumpăr țeavă? Sunt o femeie singură și bolnavă și nu am posibilitatea să mă descurc. Ce pot face în această situație și cât trebuie să mai aștept lucrătorii de la ICRAL? Probabil că mult și bine așa cum îi așteaptă asociația de locatari a blocului 39 de pe str. Serg. Gheorghe Iorga care spune că deși au dat o groază de bani pentru repararea țevilor din subsolul blocului, să se facă trotuare de protecție a blocului jur împrejur, coloanele de scurgere care s-au fisurat punînd în pericol tavanele de la apartamentele învecinate” nu s-a rezolvat mai nimic și există suspiciunea că fosta conducere a asociației a spălat banii pentru că nu au mai descoperit în fondurile comune decât vreo 50 de lei cu care nu se mai putea face nicio reparație. V. Auerbach e nemulțumit de spălătoria Nufărul de la Piața Sălii Palatului. Într-o vreme serviciile au fost bune, spune el, însă de la o vreme, „operațiile de curățire a obiectelor se fac și nu prea.” Spălătoresele au căpătat năravuri noi și supărătoare. De pildă, chiar dacă plătești taxă de urgență, livrarea se face cu multă întârziere față de termenul stabilit. De asemenea, „calitatea spălatului și călcatului lenjeriei lasă foarte mult de dorit iar câteodată, obiectele predate le luăm cu defecțiuni, în repetate rânduri obiectele pe care le-am predat nu au mai fost returnate, fiind înlocuite cu altele, de proastă calitate.” Nu demult, a fost nevoit să aștepte trei luni „pentru a-mi recupera în locul unei fețe de pernă aproape nouă, alta diferită ca model și mult mai uzată și în locul unei cămăși nr.37 am primit una nr.41 pe care practic n-o pot folosi.”

Se fac angajări: „Coop. Electrobobinaj cu sediul în Șos. Gării Cățelu încadrează urgent analist programator, absolvent al Facultății de cibernetică, strungari, frezori, vopsitori industriali, turnători formatori”; „Întreprinderea mecanică pentru industria ușoară București înscrie în anul de învățământ 1989-1990 la Școala profesională 23, București, băieți absolvenți a 10 clase din promoția 1989, pentru a fi pregătiți în meseria de prelucrător prin așchiere. Durata școlarizării este de un an și jumătate. Pe durata școlarizării, elevii vor beneficia de bursă și îmbrăcăminte, indiferent de veniturile familiei. Candidații trebuie să aibă domiciliul stabil în București sau în Sectorul Agricol Ilfov. La terminarea școlii absolvenții vor fi repartizați la IMIU București.” „Institutul Meteorologic încadrează economiști principali cu vechime în specialitate.”

De vânzare: „Videocasete înregistrate, filme noutăți traduse, calitate excepțională”; „Bibliotecă, dormitor, canapea+fotolii, aragaz, sterilizator, lentile de contact, toate noi”; „Fotoliu pat, șifonier, dormeză, covor iută, încălțăminte damă, pătuț metalic, minimașină, landou. Cumpăr divan studio Solca”, „Fiat 1100, frigider Fram nou, fotolii, masă, scaune”; „Mașină cusut bărbătească Singer, coase cojoace și stof, plasă de sârmă pentru gard”; „Sufragerie stejar, covor manual 3,5x2.5 m, mașină cusut Ileana tip mobilă”: „Darac destrămat deșeuri textile”; „Covor oriental cu două carpete lucrate manual.”

Se cumpără: „Monument funerar București și Călărași Municipiu. Oferte detaliate căsuța agenției 3132”; „Instalație gaz auto, butelie aragaz, ceas brățară deosebit”; „Cumpăr computer cu casetofon și două joystickuri, videocasete, costum bluejeans prespălat, adidas Puma, trening”; „Laminor (vaiț) pentru metal, vioară și obiecte de podoabă.”

La televizor emisiunea începe la 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25 Epoca Nicolae Ceaușescu – Epoca marilor înfăptuiri revoluționare. Întărirea și dezvoltarea proprietății socialiste – factor obiectiv al progresului multilateral al patriei. La 19.45, România în lume. La 20.05, Creșterea nivelului de trai – obiectiv prioritar al partidului nostru. Documentar. La 20.25 Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic. La 20.40, Ctitorii ale Epocii de Aur. Metroul. La 21.05 Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. Din tainele pădurii. La 21.35, Te cântăm, iubită țară! La 21.50, Telejurnal și, zece minute mai târziu, închiderea programului.

La Ateneul Român, Festivalul național Cântarea României: Orchestra de cameră Virtuozii din București, Dirijor: Horia Andreescu. Soliști Georgeta Stoleriu, Cristina Anghelescu (ORA 12). Tot la Ateneu, dar seara, spectacolul Eminescu... după Eminescu, realizat și prezentat de Ion Caramitru și Dan Grigore. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, în sala din Schitu Măgureanu, se joacă Mizantropul. La Nottara (sala Studio) Cuibul. Teatrul Mic are o reprezentație în Grădina Cișmigiu, la Rotonda Scriitorilor, cu spectacolul Cântăm România de azi. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat spectacolul Meridiane folclorice.

Hipodromul din Ploiești anunță că duminică 9 iulie va avea loc Derby-ul anual de trap, proba clasică pentru desemnarea campionului cailor trăpași de patru ani. Se anunță importante fonduri dfe pornire, alergări pentru amatori, ponei, trăsurici, Cupa spectatorului. Transportul se face cu autocarul.