Miercuri 20 decembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.48 și apune la ora 16.38. Vreme caldă pentru această perioadă a anului, cer temporar noros, cad precipitații sub formă de ploaie în vest, centru și nord; doar izolat în restul țării. În nordul extrem și la munte precipitațiile capătă când și când forma de lapoviță și ninsoare. Temperaturi minime între zero și 10 grade, cele maxime se situează între cinci și 15 grade, izolat mai ridicate în sud. Pe alocuri, noaptea și dimineața, condiții de ceață.

De la ora 7 dimineața Timișoara intră în grevă. Muncitorii de la fabrica Banatul, Electrotimiș, Întreprinderea Optică, IMT, Spumatum, Fabrica de autoturisme lasă lucru și pornesc către centrul orașului cu banderole albe la braț. Militarii deși se mai afla pe alocuri în dispozitiv de luptă nu reacționează și nu ripostează. Efectivele de militari aflate în apropiere de clădirea Operei amenință că deschid focul dacă manifestanții nu fac calea întoarsă dar, pentru că aceștia i-au provocat să deschidă focul, militarii s-au retras. Mai-marii armatei interzic declanșarea focului și, până la prânz, trupele fuseseră deja retrase în cazarmă, În Cluj sunt împrăștiate manifeste pe care scria: „Români, a sosit timpul să fim liberi!” „Joc Ceaușescu!” „Jos comunismul!” La prânz, revoluționarii deschid balconul Operei din Timișoara. La 14.30 Dăscălescu, Bobu și alți câțiva miniștri ajung în Timișoara. Ion Coman le spune că Timișoara este în mâinile locuitorilor. Dăscălescu se întâlnește cu o delegație a protestatarilor care îi spun că vor demiterea guvernului și a lui Ceaușescu. Mai vor să se constituie un guvern al salvării naționale, să se comunice câți morți și răniți au rezultat în urma reprimării protestelor, să se transmită în direct desfășurarea evenimentelor din oraș. Aceste doleanțe sunt puse către seară pe hârtie sub forma unei Proclamații în care mai cereau și constituirea unei comisii de anchetă pentru tragerea la răspundere a vinovaților, eliberarea deținuților politici, restituirea cadavrelor celor uciși zilele precedente. Mai vor ca Nicolae Ceaușescu să informeze opinia publică în legătură cu „situația reală din Timișoara.” Seara, la Lugoj, un militar trage (fără să i se fi ordonat) o rafală de mitralieră direct în protestatarii care organizaseră un marș prin oraș. Sunt omorâte două persoane și alte două rănite. Seara lugojenii ajuns la Comitetul municipal PCR și sparg ușa. 50 de manifestanți intră în sediu, îl devastează, îi scot în ghionți pe activiștii de acolo. Manifestanții care s-au dus către sediul Miliției sunt întâmpinați cu foc, apoi peste noapte zeci de manifestanți sunt arestați pentru că devastaseră magazinele și instituțiile din oraș, inclusiv primăria (vezi Alesandru Duțu, 1989 Cronologia, passim)

După-amiază, Ceaușescu se întoarce din Teheran. În Iran nu pare să fi avut vreo agendă. A fost găzduit în Palatul Saadabad și acolo a primit diverși oficiali care-i căutau compania. Astfel, a fost vizitat de Masoud Rughani Zanjani, vicepreședintele Republicii și șef al Organizației planului și bugetului dar și pe Akbar Velayati, ministrul afacerilor externe al Iranului cu care discută despre soluționarea pașnică a problemelor din Orientul Mijlociu. Din discuțiile avute, și-au dat seama că au cam aceleași puncte de vedere în mai toate privințele „ceea ce creează condiții pentru dezvoltarea și mai puternică a colaborării și conlucrării româno-iraniene pe arena internațională.” Semnează niște acorduri fără valoare, ține discursuri, se plimbă o vreme prin întreprinderile iraniene. A vizitat o fabrică de autobuze, microbuze și autoturisme unde mai mult a durat ritualul de venire și plecare decât vizita în sine. Ajunge, apoi și la Muzeul de covoare unde Ceaușescu a străbătut răbdător zeci de săli cu covoare persane, fără să pară preocupat de ce-l așteaptă acasă. Sau poate că trăgea de timp. A semnat în cărțile de onoare ale întreprinderilor vizitate, apoi a depus o coroană de flori la mormântul marelui său prieten, ayatollahul Ruhollah Khomeini. Și acolo a semnat în Cartea de onoare a Complexului memorial. În fine, la 14.40, aeronava prezidențială aterizează pe Aeroportul Otopeni. Imediat ce ajunge în clădirea CC-ului are o serie de întrevederi fie tete-a-tete, fie în grup cu personajele principale ale represiunii de la Timișoara. Elena Ceaușescu, care i-a ținut locul pe timpul vizitei în Iran, este alături de el când îi primește pe Milea, Vlad, Postelnicu, Dincă, Manea Mănescu, Gh. Oprea, Gh. Rădulescu, Eugen Florescu și alții. Apoi între 17.05 și 17.20 organizează o teleconferință. Le spune tuturor că este necesar să le bage oamenilor în cap că evenimentele din Timișoara „au fost organizate și dirijate de cercurile revanșarde, revizioniste, de serviciile de spionaj străine, cu scopul clar de a provoca dezordine, de a destabiliza situația din România” susținând că la Budapesta s-ar fi făcut deja declarații în acest sens. Încercările întreprinse de organizațiile locale, de armată, securitate și miliție au eșuat, semn că aceste tulburări au fost îndelung pregătite. Dimpotrivă, acțiunile s-au intensificat și „aceasta a făcut necesar ca unitățile militare și de ordine să intervină pentru apărarea ordinii, a bunurilor orașului Timișoara, îndeplinindu-și obligațiile și răspunderile prevăzute în Constituția și legile țării.” Spune că la Malta cu certitudine s-au discutat amănunte în legătură cu aceste acțiuni și că ele fac parte dintr-un plan mai general îndreptat împotriva statelor care-și apără independența și suveranitate „și nu doresc să capituleze în fața dictatului cercurilor imperialiste reacționare”. Le cere tuturor oamenilor de bună credință un răspuns ferm împotriva celor care, „în slujba diferitelor cercuri străine, acționează împotriva intereselor poporului român.” Le cere să se organizeze, după cuvântarea de la televiziune „chiar începând din această seară și mâine”, peste tot în instituții, întreprinderi și CAP-uri adunări „unde să se adopte moțiuni de condamnare a acelora care s-au pus în slujba străinătății, a cercurilor străine, de apărarea independenței și suveranității României.” De asemenea, vrea să se organizeze „din rândul oamenilor muncii” grupe speciale de apărarea a ordinii peste tot, „pentru a nu fi necesar să se apeleze la unitățile militare decât în condițiuni deosebite și numai cu aprobarea corespunzătoare.” Cadrele armatei trebuie să înțeleagă că au o mare răspundere în fața poporului să respingă acțiunile îndreptate împotriva integrității, independenței, suveranității țării, „a liniștii, a construcției socialiste în țara noastră.” Spune că cea mai bună apărare împotriva atacurilor este realizarea planului cincinal înainte de termen și respingerea provocărilor venite din partea „cercurilor reacționare care, din păcate, mai găsesc sprijin în unele elemente trădătoare, huliganice, declasate”. Ceilalți prezenți la teleconferință tac înspăimântați sau îndrăznesc o ultimă slugărnicie respectuoasă: să le spună la ce oră va vorbi ca să se organizeze vizionarea în colectivele oamenilor muncii. După teleconferință a reluat iureșul audiențelor și convocărilor. În total a avut vreo 70 de primiri, unele de trei minute, altele de jumătate de oră. Cumva, trec prin biroul lui oameni care vor fi, pe 21 și pe 22, personaje-cheie ale dramei bucureștene.

Seara, la ora 19 apare la televizor pentru a le vorbi românilor. La televizor are privirile rătăcite, o retorică confuză și o logică circulară. Spune că „elemente huliganice au organizat o serie de manifestări și incidente, trecând la atacarea unor instituții de stat, distrugând și jefuind o serie de clădiri, de magazine” și că pe 17 „și-au intensificat activitatea împotriva instituțiilor de stat și de partid inclusiv a unor unități militare” ceea ce a făcut ca armată să răspundă cu focuri de avertisment împotriva celor care „au continuat să acționeze împotriva unităților militare și instituțiilor de stat și politice.” Miliția și procuratura efectuează cercetări pentru a-i identifica pe cei care „se fac vinovați de aceste acțiuni cu caracter fascist, provocator, de distrugere.” Spune că datele colectate și procesate până atunci demonstrează cu toată certitudinea că „aceste acțiuni cu caracter terorist au fost organizate și declanșate în strânsă legătură cu cercurile reacționare, imperialiste, iredentiste, șoviniste și cu serviciile de spionaj din diferite țări străine.” Scopul a fost de a provoca dezordine, destabilizarea situației politice, distrugerea independenței și suveranității patriei. „Nu întâmplător posturile de radio de la Budapesta și din alte țări au declanșat, încă în cursul acestor acte antinaționale, teroriste, o campanie deșănțată, de ponegrire, de minciuni împotriva țării noastre.” Le cere cetățenilor să fie solidari cu conducerea de partid și de stat, se adresează cetățenilor din Timișoara „cu chemarea de a da dovadă de înaltă răspundere și de a face totul pentru liniștea și ordinea orașului lor, de a contribui la liniștea și ordinea în întreaga țară.” Autoritățile au fost foarte răbdătoare și înțelegătoare, militarii nu au ripostat „nici chiar când ofițerii au fost loviți și insultați, ci doar când au fost atacați de bandele teroriste și au fost în pericol instituțiile fundamentale din județ. Armata și-a îndeplinit pe deplin datoria față de patrie, față de popor și cuceririle socialismului.” Este convins că totul face parte dintr-un plan mai mare, de destabilizare a Europei comuniste, căci „cum explică faptul că acele ceruri imperialiste și guverne care fac tot felul de declarații împotriva României, nu au spus niciodată nimic în legătură cu evenimentele foarte grave din diferite țări, din ultimul timp?” Oricum ar fi, nu are de gând să cedeze. Regretă violențele dar nu e vina armatei că s-a ajuns la asta ci a acelora „care s-au pus în slujba agenturilor străine și care au acționat în mod premeditat și vine pregătit pentru declanșarea acestor grave incidente de la Timișoara.” Cere ajutorul tuturor comuniștilor, uteciștilor, sindicatelor, organizațiilor obștești. E momentul să acționeze „în deplină unitate” pentru a se opune acestor acțiuni „împotriva patriei noastre socialiste, pentru a asigura dezvoltarea muncii pașnice, realizarea hotărârilor Congresului al XIV-lea al partidului!” Toți trebuie să pună umărul căci „adevărata libertate, adevăratul umanism înseamnă a asigura dezvoltarea socialistă a patriei, bunăstarea întregii națiuni, a asigura independența, integritatea țării și a-i demasca pe toți aceia care acționează – indiferent sub ce forme – împotriva intereselor patriei, a independenței, a socialismului în România.” Îi așteaptă pe toți oamenii de bine să susțină revoluția permanentă. „Nu trebuie să existe nimic care să împiedice acțiunea noastră hotărâtă pentru a servi poporul, socialismul, viitorul luminos al patriei noastre, al națiunii noastre!” În aceeași zi, semnează decretul prezidențial cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritoriul județului Timiș. În calitatea sa de Comandant suprem, cere ca toate unitățile armatei, Ministerului de Interne și formațiunilor de gărzi patriotice să fie puse în alarmă. E interzisă circulația în grupuri mai mari de cinci persoane și sunt interzise întrunirile publice. Nu se circulă pe străzi după ora 23, mai puțin cei care lucrează de noapte. Autoritățile locale și forțele de ordine se vor asigura că producția și activitățile se desfășoară normal. „Întreaga populație a județului Timiș este obligată să respecte cu strictețe legile țării, ordinea și liniștea publică, să apere bunurile obștești, să participe activ la înfăptuirea normală a activității economico-sociale.” În noaptea aceea a lucrat până târziu. După discursul televizat are o ședință a Biroului Permanent, îl primește pe însărcinatul cu afaceri al URSS (pentru a acuza Kremlinul și celelalte state membre ale Tratatului de la Varșovia că sunt în spatele acestor incidente) și apoi o nouă ședință de lucru cu Apostoiu, Ion Dincă și Curticeanu. În Cabinetul 1 audiențele nu s-au încheiat decât la ora 22.32 cu Manea Mănescu și Elena Ceaușescu, venită mai degrabă să se asigure că nu intră în comă diabetică. Ultimul pe care-l vede în acea noapte este Curticeanu, cândva după ora 23. Pe Milea îl primește de nu mai puțin de opt ori. Pe Dincă de șase ori. La ora 23 Victor Atanasie Stănculescu, numit comandant militar al Timișoarei, ar fi trebuit să citească decretul de instituire a stării de necesitate în județ din balconul Operei însă simulează o criză biliară și decretul este citit de Mihai Chițac.

Uteciștii sunt alături de țară și 500 de tineri de la Întreprinderea Steaua electrică și Combinatul de lianți și azbociment din Fieni au participat la o „Săptămână record în recuperarea materialelor refolosibile” recuperând 5000 de bucăți socluri, 40 de tone de cărămidă refractară și cinci tone de var. La Moreni, Comitetul UTC a organizat masa rotundă cu tema Edificarea orânduirii socialiste- continuare legică a procesului istoric de formare și afirmare a poporului român la care, spune Scânteia tineretului, au participat numeroși tineri din unitățile economice și din școli. La Fieni, organizația locală UTC a chemat tinerii să participe la dezbaterea „Promovarea consecventă a noului în gândire și activitate, înaltă îndatorire politică și morală a tinerilor.”

Moare scriitorul Alexandru Mitru (6 noiembrie 1914- 19 decembrie 1989) cunoscut mai ales pentru repovestirea Legendelor Olimpului sub formă de povestiri (I. Zeii; II. Eroii) . A mai prelucrat și o culegere din Marile legende ale lumii. Moare scriitorul Franz Liebhard (6 iunie 1899-18 decembrie 1989). A debutatmîn revista Ma din Budapesta a publicat prima carte, o monografie în 1940. Apoi, în 1952, o carte de poezie Cronică șvăbească și multe alte cărți printre care și Convorbiri nocturne timișorene (1977) A primit în 1977 Premiul special al Uniunii Scriitorilor

Se caută/se oferă locuri de muncă: „Supraveghez preșcolari la domiciliu, cartier Drumul Taberei, cunosc limba engleză”; „Bună gospodină, fac menaj, internă, la familie intelectuală”

De vânzare: „Haină blană hamster măsură 44”; „Mobilă sufragerie și recamier”, „Ghete munte; pieptar blană, televizor Diamant, ceas deosebit, aragaz două ochiuri, toate noi”; „Două cuverturi pentru pat (macrameu și bumbac)”; „Set și pielicică vulpe polară originale”; „Pat simplu, noptieră și trenuleț electric 16 mm”; „Videocasete matriță noutăți, cojoc damă 44-46, pantofi deosebiți 37, îmbrăcăminte damă. Cumpăr videocabluri Euroscart, câine dalmațian”; „Music Center Crown (3 piese) nou, blană leopard cu cap”; „Geantă, ghete, pantofi, sandale, canadiană, toate din piele, pantaloni, tricouri, trening, rochii, pulovere”

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Urmează la 19.25, În dezbatere: Documentele Congresului al XIV-lea al PCR. Concepția științifică, revoluționară a Partidului Comunist Român privind progresul multilateral al patriei, Documentar. La 19.50, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. La temelia viitorului – faptele noastre de muncă și creație. La 20.10, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.40, Puternică mobilizare pentru îndeplinirea exemplară a planului pe luna decembrie și pe întregul an. La 21.00, File de glorioasă istorie. Puterea faptelor de netăgăduit. La 21.20 Generația Epocii Nicolae Ceaușescu – generația victoriei socialismului în România. Centrele de creație și cultură socialistă „Cântarea României” pentru tineret – tribune ale educării patriotice, revoluționare, ale promovării noului. La 21.40, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească. La 21.50, Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00.

La Opera Română spectacol Romeo și Julieta. La Teatrul de Operetă, Victoria și al ei husar. Filarmonica George Enescu are în program un Concert al corului Filarmonicii George Enescu. Dirijor Voicu Enăchescu. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național, Jocul ielelor. În sala Amfiteatru, Vessa Jeleznova iar în Sala Atelier, Autograf. La Teatrul Bulandra (sala Schitu Măgureanu) se joacă Mizantropul. La Teatrul Mic, Cameristele. La Teatrul Foarte Mic, Ușile împărătești. La Teatrul de Comedie pe afiș este Regele Ioan. La Nottara, Micul infern (sala Magheru) iar în Sala Studio, Craii de Curte Veche. La Teatrul Giulești, sala Majestic, se joacă Să nu-ți faci prăvălie cu scară. La Teatrul Constantin Tănase, Rock-ul și noi (sala Savoy) și Cavalcada râsului (sala Victoria).