Actualizare: Cristian Pascu a fost revocat din funcție la două zile de la numirea sa la conducerea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.
Articolul inițial
Domeniul jocurilor de noroc a stârnit dezbateri ample în România, mai ales în a doua jumătate a anului trecut, când premierul Marcel Ciolacu a acuzat presiuni din partea industriei inclusiv asupra Guvernului.
Între timp, societatea civilă și mai mulți parlamentari au atras atenția cu privire la dramele cauzate de dependența de jocuri de noroc, cu oameni care ajung îngropați în datorii sau chiar în pragul suicidului din cauza pierderilor la „păcănele”.
Cu toate acestea, Guvernul a parafat luni, 1 aprilie, o numire controversată la vârful instituției statului care licențiază domeniul jocurilor de noroc.
Premierul Marcel Ciolacu l-a numit oficial pe Cristian-Gabriel Pascu în funcția de vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Va fi al doilea om în conducerea instituției, cu rang de subsecretar de stat.
Din noua calitate va răspunde de îndeplinirea deciziilor Comitetului de Supraveghere al Oficiului – care acordă dreptul de organizare și funcționare a activităților de jocuri și noroc.
Numirea a avut loc la propunerea Ministerului de Finanțe, după cum rezultă din textul deciziei.
Informația, publicată inițial de G4media, a stârnit valuri de reacții în opinia publică, în condițiile în care noul vicepreședinte este cunoscut în primul rând ca frizer și hairstylist, respectiv antreprenor în domeniu, cu saloane deschise în București.
Din 2020 este și consilier local în Sectorul 6 București, în echipa primarului PNL Ciprian Ciucu.
Într-o scurtă declarație pentru G4Media, el a spus că „strict pe domeniul jocurilor de noroc nu pot să spun că am o experiență în domeniu” și că nu are cum să cunoască legislația din domeniu în condițiile în care numirea s-a făcut „aseară.”
El a menționat în schimb că are o bogată activitate antreprenorială.
Pascu nu a mai răspuns la telefon și la mesaje marți, 2 aprilie.
După cum reiese din CV-ul său de pe site-ul Primăriei Sector 6, Cristian Pascu este absolvent de liceu industrial, cu diplomă de coafură (UCECOM) încă din anii '90.
A absolvit la 31 de ani o facultate particulară de drept, a fost prezentator la o televiziune privată, administrator de firme în domeniul înfrumusețării și este în prezent consultant pentru diverse companii.
Marți, după ce numirea lui Pascu fost mediatizată, premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști despre alegerea făcută. A refuzat, însă, să răspundă.
Contactat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin a precizat că a cerut lămuriri de la Ministerul Finanțelor. Ministrul Marcel Boloș nu ne-a răspuns la mesaje.
În schimb, parlamentarul USR Diana Stoica, inițiatoarea mai multor legi „anti-păcănele” aflate în Parlament, a cerut revocarea noului vicepreședinte.
Ea a subliniat că premierul a numit la Oficiul Jocurilor de Noroc o persoană care „nu are nicio legătură și nicio pregătire pentru acest domeniu.”
„Poate să fie cel mai bun hairstylist din oraș, nu-i ia nimeni meritele, dar nu are ce să caute în fruntea unei instituții cheie care monitorizează, sancționează și reglementează domeniul jocurilor de noroc”, a spus deputatul.
Proiectele de lege „anti-păcănele” „sunt blocate de doi ani” în Parlament, de parlamentarii Coaliției, a mai subliniat Diana Stoica.
În ultimii doi ani au intrat nu mai puțin de opt legi pe rolul Parlamentului, așa cum Europa Liberă a scris încă din noiembrie 2023. De atunci însă, acestea nu au mai avansat.
Chiar dacă Guvernul a adoptat în octombrie anul trecut o Ordonanță de Urgență pe tema „păcănelelor”, aceasta a vizat mai degrabă aspecte financiare și tehnice, precum obligația operatorilor de a avea un sediu permanent în România, pentru a evita externalizarea profitului.
În schimb, legile aflate încă în dezbatere, sunt văzute de specialiști ca soluții pentru reducerea fenomenului „păcănelelor”. Printre măsurile propuse: scoaterea sălilor de jocuri de noroc din orașe sau limitarea reclamei la TV și stradale a companiilor.
Hairstylist, consilier local, antreprenor și consultant
Cristian Gabriel-Pascu (49 de ani) este cunoscut în industria înfrumusețării cu numele de Cristi Pascu. El deține un salon exclusivist în inima Capitalei, pe Calea Victoriei.
Cu diplomă în coafură obținută în 1993, el s-a specializat în diverse studio-uri din străinătate, potrivit informațiilor de pe site-ul său oficial. Numele său apare citat în numeroase articole din presa de lifestyle, în care oferă sfaturi legate de coafurile la modă.
Potrivit CV-ului său, Cristi Pascu a fost administrator al firmelor din domeniul înfrumusețării Evolution SRL și apoi Evolution Industries.
În prezent, este consultant la diverse companii, din alte domenii, precum construcții sau comerț cu echipamente.
Evolution Industries, unde a fost asociat unic, coafură și alte activități de înfrumusețare a intrat în faliment și a fost radiată în 14 octombrie 2022, după ce, în 2019, ajunsese la pierderi de peste 860.000 de lei.
Firmele la care Pascu este, în prezent, consultant – conform CV-ului său – sunt compania de construcții Maristar Com, din Dâmbovița și cea de reparații de echipamente electronice și optice Rad Medical Consult.
La alegerile locale din 2020, Cristi Pascu l-a susținut pe Ciprian Ciucu (PNL), care a și devenit primar. Ulterior, a intrat în echipa consilierilor locali de la Primărie.
Unul dintre proiectele pe care Cristi Pascu se lăudă că le-a implementat, în calitate de consilier local, vizează activitatea companiilor din Sectorul 6.
„Mă bucur că împreună cu primarul Ciprian Ciucu am reușit azi să implementăm autorizarea o dată la 4 ANI a mediului de afaceri din sectorul 6. Este o PREMIERĂ NAȚIONALĂ și a plecat de la o simplă idee în campania electorală”, a scris Cristian Pascu, pe Facebook, în aprilie 2022.
„Am gândit totul împreună cu consilierul local al PNL, Cristi Pascu, el fiind unul dintre cei mai implicați oameni pe care îi știu pentru a ușura activitatea IMM”, spunea, ulterior, și primarul liberal Ciprian Ciucu.
Membru în CA la Centrul de Învățământ Turistic, colaborator SRTV
Potrivit declarației de avere depusă la Agenția Națională de Integritate în septembrie 2023, Cristian Pascu avusese în ultimele 12 luni venituri totale de 46.400 de lei (aprox. 10.000 de euro). Pascu nu declarase venituri din salarii sau din dividende.
Cea mai mare sumă provenea dintr-un contract civil cu o firmă de comerț de utilaje și echipamente (16.000 de lei anual), urmată de indemnizația de consilier local.
Cristian Pascu este și membru în Consiliul de Administrație al Centrului National de Învățământ Turistic (din 2022), instituție cu capital de stat. Totodată, a avut un contract civil și cu Societatea Română și Televiziune (SRTV).
Nici aceste informații nu figurează în CV-ul său, la fel cum în declarația de avere nu este menționat salonul de înfrumusețare Cristi Pascu Exclusive.
Documentul său de avere include o casă de locuit și un teren de 500 de metri pătrați, în Voluntari, Ilfov, din care deține o cotă de doar 5% – restul fiind deținut de Pascu Emilia – respectiv un depozit bancar de 128.000 de dolari și ceasuri și bijuterii în valoare de 40.000 de euro.
Nici în CV-ul său, nici în declarația de avere nu apare vreo mențiune legată de activitatea de jocuri de noroc.
Ca vicepreședinte al ONJN, el va fi al doilea om din instituție ca putere de decizie, după președintele Gheorghe Gabriel Gheorghe.
Oficiul Jocurilor de Noroc
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc autorizează și retrage licențele de autorizare într-un domeniu unde sumele vehiculate sunt foarte mari.
În 2022, în România existau peste 820 de operatori de companii în industria jocurilor de noroc, iar taxele plătire ajungeau la peste 400 de milioane de euro, conform Ministerului Finanțelor.
Cifra de afaceri a firmelor înregistrate în România se situează în jurul a 2 miliarde de euro, în condițiile în care majoritatea companiilor mari din domeniul pariurilor online în special au sediul în alt stat.
ONJN asigură aplicarea legilor în domeniul jocurilor de noroc în România, analizează și soluționează cererile de deschidere a unor astfel de activități și supraveghează activitățile din domeniu.
Comitetul de Supraveghere al ONJN este cel care acordă dreptul de autorizare și funcționare al operatorilor din domeniu și încadrează activitățile de jocuri de noroc în mai multe categorii de licențiere.
Președintele ONJN este cel care prezidează ședințele Comitetului de Supraveghere al instituției, asigură supravegherea și controlul activităților de jocuri de noroc, face numirile și eliberările din funcție.
Vicepreședintele Oficiului răspunde de îndeplinirea deciziilor Comitetului și asigură „nemijlocit” coordonarea, supravegherea și controlul funcționării activităților de jocuri de noroc. El poate prelua, prin Ordin al președintelui, atribuțiile acestuia.
Președintele Oficiului a fost numit în decembrie 2023, după ce instituția fusese condusă interimar de Mihail Silviu-Pocora, vicepreședinte până la numirea lui Cristian Pascu.
În luna decembrie a anului trecut, verificări ale Corpului de Control al premierului care au analizat perioada 2019-2023, constataseră mai multe nereguli. Cea mai importantă a fost că instituția nu a emis un ordin care să stabilească modul de desfășurare a campaniilor de protecție a tinerilor împotriva jocurilor de noroc și a dependenței.
Europa Liberă a scris în octombrie 2023 despre faptul că ONJN strânsese în conturi aproximativ 6 milioane de euro în fondul de joc responsabil, dar acești bani nu au fost utilizați.
Conducerea de atunci motiva că nu avea personalul necesar.
Legile anti-păcănele, în stand-by
În timp ce principala instituție de reglementare a industriei jocurilor de noroc intră din nou în atenția publicului, legile care ar trebui să combată fenomenul păcănelelor sunt încă în stand-by.
În Parlament sunt șapte proiecte de lege pe această temă. Proiectul care ar avea cele mai mari șanse de concretizare, în condițiile în care e co-inițiat de președintele Camerei Deputaților Alfred Simonis (PSD) și care ar scoate „păcănelele” în afara localităților, e în așteptare.
După ce a fost aprobat de Senat, proiectul a fost trimis pentru avizare la cinci Comisii și pentru raport la altele patru. Au fost emise patru avize favorabile, dar niciun raport.
Celălalt proiect de anvergură, inițiat de parlamentarul PNL Adrian Cozma și care ar interzice aproape în totalitate reclamele la jocuri de noroc, a fost aprobat într-o formă radical modificată de către Senat, fiind trimis la cinci comisii pentru raport și trei pentru avizare.
După un an de stagnare, în 22 martie, Guvernul a trimis un punct de vedere, evaziv, în care menționează că decizia va aparține Parlamentului, unde sunt pe rol mai multe proiecte pe aceeași temă.
După ce a criticat de-a lungul timpului PSD pentru că nu dorește aprobarea proiectului, Adrian Cozma a declarat marți pentru Europa Liberă că „din câte înțeleg și PSD va susține proiectul meu, în forma inițială.”
„Ideea este ca reclama să devină ca și inexistentă”, spune Cozma.
Totuși, despre una din cele mai importante propuneri ale sale – ca promovarea jocurilor de noroc de către personalități sportive, culturale sau din alte domenii să fie interzise, Guvernul a transmis că ar îngrădi dreptul la muncă al persoanelor vizate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
