Linkuri accesibilitate

Cât de important este pragul la abuzul în serviciu în amânarea Codurilor penale la CCR


Curtea Constituțională ar putea decide retrimiterea Codurilor penale în Parlament pentru a introduce și un prag la abuzul în serviciu, un articol ignorat de coaliția PSD-ALDE în primăvară, când a operat noi relaxări ale legislației penale. Surse bine informate au declarat pentru Europa Liberă, că unul dintre motivele amânării de șase ori a unui răspuns la sesizările președintelui Klaus Iohannis și ale PNL este absența articolului referitor la abuzul în serviciu.

Deciziile anterioare ale Curții Constituționale au cerut transpunerea în Codurile penale a articolului referitor la abuzul în serviciu și a fost sugerat chiar și un prag de la care să se considere că această faptă este penală și pedepsită ca atare. Mai exact au existat solicitări ale CCR prin care se cerea și redefinirea abuzului în serviciu și includerea unui prag.

Ministerul Justiției condus de Tudorel Toader și Comisia Iordache au redefinit abuzul în serviciu anul trecut, la modificările pe care Parlamentul le-a făcut la Codurile penale, însă CCR le-a declarat neconstituționale.

În primăvara acestui an, înainte de alegeri și de condamnarea lui Liviu Dragnea, Codurile penale au fost din nou modificate, însă nu s-a umblat la abuzul în serviciu.

Au fost vizate prescrierea faptelor, care se micșorează, liberările condiționate, abrogarea neglijenței în serviciu și reducerea pedepselor în cazul aleșilor locali.

Toate aceste modificări recente ale Parlamentului, votate de alianța PSD-ALDE și de UDMR fuseseră declarate constituționale și au avut doar intenția de a reduce sau șterge pedepse din dosare de care ar fi beneficiat Liviu Dragnea și de care mai pot încă beneficia Darius Vâlcov, Dan Șova, familia Cosma, Elena Udrea sau Alina Bica.

Sursele citate susțin că unii dintre judecătorii CCR, la inițiativa lui Daniel Morar, solicită ca o dezbatere a Codurilor penale să includă și transpunerea deciziei CCR referitoare la abuzul în serviciu. Alți judecători, între care se află Valer Dorneanu, pretind că este nevoie ca articolele care au venit acum, de la modificările din primăvară, să fie judecate și acceptate, iar pragul și definirea abuzului în serviciu să fie lăsate pe toamnă.

Un detaliu - aceste modificări aflate în discuție sunt cele care au determinat plecarea lui Tudorel Toader de la Ministerul Justiției. Toate erau obiectul unei Ordonanțe de Urgență care fusese depusă la Secretariatul General al Guvernului, odată cu o altă OUG, referitoare la contestația în anulare. La vremea respectivă, se credea că Toader este autorul lor, însă, la plecarea din minister, acesta a anunțat că nu le-a redactat.

Prevederile despre care discută astăzi CCR pentru a șasea oară sunt cele care au făcut obiectul ordonanței în privința căreia au intervenit ambasadele occidentale, de la cea a Statelor Unite la cele ale Germaniei, Franței, Olandei, Marii Britanii, cu un apel la Viorica Dăncilă, în timpul unei ședințe de Guvern, de a nu o adopta. Și Comisia Europeană a avut în acea zi o intervenție pe aceeași temă.

O amânare a deciziei CCR trimite în toamnă discuția. O decizie ar putea implica transpunerea grabnică a articolului privitor la abuzul în serviciu, care ar avea ca efect și deschiderea cutiei Pandorei (pentru sunt multe dosare de corupție încadrate la această faptă) și contiuarea controversei legate de modificarea, mai exact relaxarea legislației penale.

Principalele modificări sunt în favoarea marilor corupți

  • Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
  • Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
  • Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
  • făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită
  • Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi - o prevedere introdusă acum

Facebook Forum

Multimedia

Carmen Dan: „Nu am ce să-mi reproșez”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:48 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG