Linkuri accesibilitate

Cifrele care arată dezastrul de pe calea ferată. Trenurile de călători circulă cu 45 km/h, cele de marfă cu 15 km/h


Un tren de marfă s-a răsturnat între Craiova și Caracal pe 16 ianuarie 2024. Circulația a fost reluată pe un singur fir, pe 20 ianuarie, și integral abia pe 27 ianuarie, după 11 zile.
Un tren de marfă s-a răsturnat între Craiova și Caracal pe 16 ianuarie 2024. Circulația a fost reluată pe un singur fir, pe 20 ianuarie, și integral abia pe 27 ianuarie, după 11 zile.

Viteza trenurilor în România bate recorduri negative: 45 de km/h. Mai mult de jumătate dintre vagoane și locomotive trebuie casate, iar 85% din linii ar trebui reabilitate. Subvenția pentru CFR este la jumătate. Duminică, 25 februarie, Europa Liberă va publica un reportaj despre starea Căilor Ferate Române.

Viteza medie a celor 1.100 de trenuri de călători care au circulat în România în 2023 a fost de 45,6 km/h, potrivit datelor furnizate Europei Libere de CFR Călători.

Anul acesta, numărul trenurilor ar trebui să fie puțin mai mare: 1.110.

Compania Națională de Căi ferate CFR S.A., pe scurt CFR Infrastructură, a făcut propriile calcule și a transmis cifre și mai sumbre.

„Pentru anul 2023, viteza medie comercială pentru trenurile de călători a fost de 44,71 km/h, iar pentru trenurile de marfă a fost de 15,86 km/h”, se arată în răspunsul CFR Infrastructură.

Viteza de melc a trenurilor își găsește explicația în vechimea materialului rulant, adică a vagoanelor și locomotivelor, și în starea avansată de deteriorare a șinelor.

CFR Călători, între subfinanțare și ruină

Ultimele trenuri cumpărate de România datează din perioada 2002-2006. Sunt cele 120 de săgeți albastre, acum îmbătrânite, pline de mizerie și graffiti, după cum aveau să descopere reporterii Europa Liberă într-o călătorie cu trenul.

Dar detaliile le veți afla din reportajul realizat pentru rubrica Țară în service, care va fi publicat pe 25 februarie, la ora 18:00. Până atunci, ne limităm la cifrele seci.

Imagine dintr-una din cele 120 de săgeți albastre cumpărate de România acum aproape 20 de ani.
Imagine dintr-una din cele 120 de săgeți albastre cumpărate de România acum aproape 20 de ani.

CFR Călători are acum 1.450 de vagoane și locomotive și ar fi necesare „800 de vagoane și locomotive noi și 250 de rame electrice”, transmite compania de stat. Așadar mai bine de jumătate din materialul rulant ar trebui schimbat.

În ceea ce privește vagoanele, cele mai „noi” 603 vagoane au fost cumpărate în perioada 1998-2011.

Dar necesarul de care are nevoie CFR este de 1.200 de vagoane, față de cele 1.000 pe care le deține în prezent. Iar dintre acestea din urmă, 60% ar trebui înlocuite, adică 600.

În privința locomotivelor, doar 57 din totalul de 450 au fost modernizate. cele mai multe acum 13 ani. Restul de 393 ar trebui reparate sau înlocuite. Deci 87%.

Subvenția de la stat este 48% din necesar, spun reprezentanții companiei. Mai puțin cu un miliard de lei, în condițiile în care necesarul ar fi de 2,8 miliarde lei (560 de milioane de euro).

„De zece ani, CFR Călători este subfinanțat”, insistă purtătorul de cuvânt al companiei, Ada Meseșan.

CFR Infrastructură, între neputință și lipsă de bani

Într-un răspuns transmis redacției Europa Liberă, CFR Infrastructură admite că în 2023 nu a recepționat niciun kilometru de cale ferată modernizat. Câteva tronsoane mărunte au fost date în circulație, dar nu s-a făcut recepția. Prima dată a scris despre acest subiect clubferoviar.ro.

Totuși, au fost reparați 140 de kilometri de cale ferată, cifră departe însă de necesar.

În 2024 însă, Compania Națională de Căi ferate CFR S.A. poate repara din banii alocați de la bugetul de stat doar 7 kilometri de cale ferată.

„În total, 9.000 de km sunt în așteptare pentru lucrări de reparații capitale. Prin PNRR sunt contractate lucrări de reparații de tip „Quick Wins” pe o lungime de 420 km de cale ferată și lucrări de reînnoire pe 217,7 km între București și Pitești”, spun reprezentanții companiei.

Cu alte cuvinte, din cei 10.615 kilometri câți are calea ferată, 9.000 au nevoie de reparații - 84,7%. Iar dintre cei 9.000, sunt planificați pentru modernizare sub 638. Înseamnă 7% din total.

De altfel, România nu face progrese majore în privința tronsoanelor de cale ferată pe care se poate circula cu viteză mare.

„Se circulă cu viteza de 160 km/h pe relația București – Constanța și pe o distanță de aproximativ 186 km în relația Sighișoara – Curtici, condiția fiind ca operatorii de transport feroviar de călători să dețină material rulant corespunzător, având caracteristici constructive care permit circulația cu viteza de 160 km/h”, scrie în răspunsul CFR Infrastructură.

Așadar, se poate circula cu viteză de 160 de kilometri la oră pe doar 411 kilometri de cale ferată, adică pe 3,87%.

O hartă Eurostat din 2019 arăta că stăm foarte prost în comparație cu restul statelor din UE. Și nu multe s-au schimbat față de acum cinci ani.

Viteza trenurilor în Europa - 2019. Liniile roșii arată viteze de peste 150 de km/h, cele portocalii - peste 120 de km/h, iar cele galbene sub 60 de km/h.
Viteza trenurilor în Europa - 2019. Liniile roșii arată viteze de peste 150 de km/h, cele portocalii - peste 120 de km/h, iar cele galbene sub 60 de km/h.

Viteza este influențată în mod egal de starea șinelor, de trenurile foarte vechi și de restricțiile de viteză. În prezent sunt 445 pe întreaga rețea feroviară.

Cât despre bani, pentru anul 2024, CFR SA ar fi avut nevoie de la bugetul de stat de 7,4 miliarde de lei (aproape 1,5 miliarde de euro).

Cu toate acestea, suma alocată prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este de 3,4 miliarde lei, respectiv 45% din necesarul prognozat de companie, au transmis reprezentanții CFR Infrastructură.

  • 16x9 Image

    Alina Manolache

    Alina Manolache este, din februarie 2024, senior corespondent la Europa Liberă, după ce timp de un an a fost senior editor. 

    Lucrează de 20 de ani în presă. A fost reporter la Realitatea TV, în perioada 2005 -2010, și a acoperit subiecte sociale și politice.

    A făcut apoi reportaj și anchetă la „În premieră, cu Carmen Avram”.

    Din 2012 și până în 2020, a lucrat la Digi24, ca reporter în domeniul politic și, apoi, realizator al emisiunilor „Studio Politic”, „24/7” și „Cap Limpede”.

    A făcut reportaje, știri și investigații la Libertatea, după care a realizat emisiunea „Talk News”, la Profit News și Prima News. 

XS
SM
MD
LG