Linkuri accesibilitate

Călin Popescu Tăriceanu își pierde funcția de președinte al Senatului. Cum se fac jocurile


Călin Popescu Tăriceanu pierde funcția a doua în stat și asistă la devorarea ALDE

Călin Popescu Tăriceanu nu va mai fi președinte al Senatului, luni fiind așteptată demisia sa din al doilea post din ierarhia statului, după ieșirea de la guvernare a ALDE. Un test important va fi ocuparea acestei funcții, în condițiile în care și PSD, și opoziția râvnesc la șefia Senatului.

PSD are încă majoritatea în Senat, așa cum a avut încă de la începutul actualei guvernări. În prezent are 69 de membri, din totalul de 139, o majoritate considerată confortabilă, cu atât mai mult cu cât este posibil ca o parte dintre membrii grupului ALDE să se îndrepte spre PSD, potrivit unor surse social-democrate.

Fiecare grup parlmentar are dreptul la o propunere de președinte al Senatului, însă câștigă acela care este votat de jumătate din numărul senatorilor prezenți. La PSD urmează să se decidă în aceste zile, la reuniunea de la Mamaia, cine va fi candidatul pentru președinția Senatului. Potrivit unor surse, în cărți ar fi Ecaterina Andronescu, alungată din Guvern pentru declarații cinice legate de dispariția Alexandrei Măceșanu. Nu este între preferații Vioricăi Dăncilă, așa cum se află Nicolae Moga (ministru de interne vreme de o săptămână) sau Constantin Valeca, fostul ministru din epoca Năstase. Mai sunt interesați de funcție și Robert Cazanciuc, ca și Șerban Nicolae, însă se pare că susținerea lor în propriul partid este limitată.

Întrebarea este dacă opoziția are vreo șansă să-și impună un reprezentant. Liberalii este posibil să-și prezinte un candidat, dintre Alina Gorghiu și Florin Câțu. Surse liberale susțin că în ședința de luni a Biroului permanent al liberalilor se va decide, Gorghiu neavând, se pare, sprijinul lui Ludovic Orban.

ProRomânia se gândește la propunerea lui Adrian Țuțuianu, fost ministru al apărării pe când era la PSD, însă candidatura sa nu este sigură, câtă vreme nu este acceptată de PSD, iar în Senat sunt doar trei reprezentanți ai acestei formațiuni.

Cel mai important însă de urmărit săptămâna viitoare în Senat va fi dacă PSD va aduna și alte voturi în sprijinul propriului candidat la votul secret din această cameră a Parlamentului. Teoretic, toate partidele s-au declarat împotriva actualului Guvern și susțin că vor vota împotriva formațiunii conduse de Viorica Dăncilă. Opoziția deja clasică este reprezentată de PNL și USR, care, împreună, au doar 38 de senatori. Imposibil să impui vreo inițiativă la asemenea scor. Însă ALDE, care este amenințat cu desființarea, are, în deschiderea sesiunii parlamentare 12 senatori. Dacă asaltul declarat al PSD la adresa ALDE va eșua sau nu este una dintre marile atracții ale sesiunii care urmează, nu doar la Camera Deputaților (unde social-democrații nu mai au majoritatea), dar și la Senat, unde partidul lui Tăriceanu riscă dezintegrarea. Nu doar PSD intenționează să-i ia oamenii cu drept de vot în Legislativ, ci și ProRomânia, partidul care îi promite lui Tăriceanu în negocieri liste comune la alegerile din 2020.

ALDE, prin Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat că nu va vota nicio inițiativă a PSD, astfel că testul alegerii președintelui Senatului va arăta și de câtă autoritate se mai bucură fostul premier în rândurile partidului pe care l-a fondat.

Nu același lucru este valabil în cazul ProRomânia. Partidul lui Victor Ponta, care critică Guvernul Dăncilă exact în aceiași termeni pe care îi folosea și în epoca Dragnea, are altă miză. Țintește guvernarea imediată, după alegerile prezidențiale, a votat ultima moțiune de cenzură și se declară un competitor direct al PSD-ului aflat în cădere. Însă Victor Ponta construiește pe termen lung nu doar propria candidatură la prezidențialele din 2024, ci și acapararea, sub autoritatea sa, a stângii, cu PSD și ALDE cu tot. În aceste condiții, negocierile partidului lui Victor Ponta se duc la mai multe capete - cu opoziția, pentru slăbirea conducerii PSD, cu ALDE, pentru întărirea strict în actualul Parlament, așadar pe termen scurt, și cu PSD, pentru obținerea de vizibilitate.

Mai este de urmărit și ce va face UDMR, formațiunea care a rupt protocolul de guvernare cu PSD tocmai pentru că și-a pierdut în fața comunității maghiare popularitatea. Cât pragul de intrare în Parlament rămâne 5%, pentru UDMR va rămâne o condiționare captarea electoratului său captiv. Cei nouă senatori UDMR reprezintă tot atâtea voturi care se pot negocia punctual de fiecare dată când balanța politică o cere.

Sesiunea care urmează și care se suprapune cu campania prezidențială, deși va avea gesturi atipice, va desluși pentru cine este interesat planurile pe termen lung ale partidelor românești. Ambițiile celor cu procente între 5 și 7%, teama de a fi devorați a celor care au căzut sub pragul electoral, ca și bătălia pentru a da primul ministru în cazul partidelor de 20%, toate acestea vor fi țintele reale ale sezonului electoral care intră în linie dreaptă de luni, odată cu noua sesiune parlamentară.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG