Linkuri accesibilitate

Miza alegerii președinților de Consiliu Județean: fondurile UE


Pe 27 septembrie, sunt programate să aibă loc alegerile locale.
Pe 27 septembrie, sunt programate să aibă loc alegerile locale.

De ce devine tot mai importantă funcția de președinte al Consiliului Județean.

Pe cele 41 de posturi de șefi de Consilii Județene, fără a lua în calcul municipiul București, se luptă 348 de candidați, iar, cu mici excepții, președinții în funcție candidează pentru un nou mandat.

De pildă, printre „veteranii” în funcție sunt președintele PSD Marian Oprișan în Vrancea, care candidează pentru al șaselea mandat, sau Gheorghe Flutur, președintele Organizației Județene a PNL Suceava, care vrea un al treilea mandat.

De partea cealaltă, sunt și alți aleși locali care dau scaunul de primar pentru cel de șef al Consiliului Județean. Un astfel de exemplu este liberalul Ilie Bolojan care candidează acum la șefia Consiliului Județean Bihor.

„Alegătorii tot timpul văd primăriile mai aproape, mai ales la nivel de comună, de oraș, deoarece contactul îl ai mai ales cu primăria, cu administrația din primărie. Omul percepe că primarul este cel care îi rezolvă problema”, a explicat, pentru Europa Liberă, Septimius Pârvu, specialist în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum, de ce comparativ cu funcția de primar, cea de președinte al Consiliului Județean pare mai puțin vizibilă în ochii electoratului.

El mai amintește că de-a lungul timpului s-a tot modificat modul în care sunt aleși șefii consiliilor județene, fie uninominal, fie pe liste. Pentru alegerile din acest an, președinții Consiliilor Județene sunt aleși direct.

„Una dintre mizele majore pentru toți cei care candidează la alegerile locale din acest an este aceea de a accesa mai multe fonduri europene pentru localitățille unde vor avea onoarea să fie votați sau pentru Consiile Județene”, a explicat, într-un interviu pentru Europa Liberă, Ilie Bolojan, primarul Oradei și candidat la șefia Consiliului Județean.

România ar urmă să primească 80 de miliarde de euro bani europeni reprezentând atât fondurile alocate prin bugetul pentru 2021-2027, cât și prin Fondul de Redresare post-Covid-19, care se sflă în Parlamentul European, în faza legislativă.

Practic, poziția de președinte de Consiliu Județean capătă o greutate mai mare, fiindcă o parte dintre aceste fonduri ar putea fi mobilizate mai bine de la acest nivel. „Dacă ești președintele Consiliului Județean poți să ai o strategie mult mai amplă pentru că degeaba ai rezolvat problema de trafic la nivelul municipiului dacă după aceea traficul se blocează la ieșirea din oraș. Acesta este avantajul”, a explicat pentru Europa Liberă, Elena Calistru, președinta Funky Citizens, un ONG care se ocupă și de subiecte care țin de politici publice și de administrație publică.

Consiliile Județene stabilesc viziunea la nivel de județ

„Dacă ne uităm istoric, trebuie să ținem cont că președinții Consiliilor Județean au fost de foarte multe ori numiți „baroni locali”, sunt cei care împart banii, chiar dacă toată lumea se uită la primari, Consiliile Județene sunt cele care stabilesc viziunea la nivel de județ și primesc destui bani pentru investiții, adică nu sunt niște sume de neglijat”, punctează și Septimius Pârvu.

De altfel, Elena Calistru amintește că cei 42 oameni care conduc Consiliile Județene la care se adaugă și Primăria generală a Capitalei, care funcționează ca un consiliu județean, au avut de administrat în jur de 12 miliarde de lei. Pentru a face o comparație, cele peste 3.000 de comune au avut pe mână 23 de miliarde de lei.

„Vorbim de bani mulți care sunt o miză destul de mare, mai ales în condițiile în care președintele de Consiliului Județean, la nivel de consiliu, încă taie și spânzură. Foarte rar consilierii județeni au un cuvânt greu de spus”, punctează președinta Funky Citizens explicând că, în ceea ce-i privește pe restul consilierilor, „nu este job-ul lor full time și de aceea interesul lor pentru a-și asuma lucruri sensibile este extrem de scăzut”.

Totuși, consiliului este cel care votează propunerile președintelui, iar deciziile legate de cheltuirea banilor și investițiile majore sunt luate de membrii consiliului, atrage atenția Septimius Pârvu.

„Pentru public, președintele Consiliului este partea mai vizibilă, dar votul, în cele din urmă, se dă în Consiliul Județean, astfel că toate partidele vor vrea să aibă majoritatea și acolo pentru a avea decizia la indemână”, punctează specialistul Expert Forum.

El mai subliniază că în condițiile în care șeful Consiliului Județean aparține partidului aflat la guvernare ajută la obținerea de fonduri, o dependență des întâlnită în administrația locală autohtonă, mai ales la nivelul comunelor.

De ce sunt importante fondurile europene pentru Consiliile Județene

Spre deosebire de comunitățile locale, atrage atenția Elena Calistru, consiliile județene depind de sumele care vin de la bugetul de stat – de pildă din cotele defalcate din impozitul pe venit sau de sumele defalcate din TVA, subvenții.

„Foarte puține venituri chiar sunt din alte surse. Principala alternativă sunt fondurile europene”, spune ea. Totodată, chiar dacă există o formulă de calcul clară despre modul în care se distribuie banii de la nivel central către consiliile județene, prin derogare de la legea finanțelor publice locale se pot acorda bani în mod discreționar: „au fost ani în care personaje precum Liviu Dragnea sau Darius Vâlcov s-au jucat destul de mult cu aceste formule pentru a-i premia sau pedepsi pe unii dintre președinti de Consilii Județene și pe primarul general”.

„Puterea lor de influență merge dincolo de trasarea de bani”

Pe de altă parte, șefia Consiliului Județean nu se rezumă doar la împărțirea banilor.

„Președintele Consiliului Județean este și un intermediar între primarii din județ și Guvern, dincolo de partea strictă de alocare a banilor, el are și o influență în partide. Tot timpul puterea acestora a fost foarte mare, au avut funcții de conducere în partide, au o putere de decizie, nu numai la nivel administrativ, ci și politic. Puterea lor de influență merge dincolo de trasarea de bani”, explică Septimius Pârvu.

Așa au apărut și județele captive, subliniază specialistul Expert Forum, „unde vedem aceiași oameni de foarte mulți ani și unde pare că lucrurile nu se vor schimba pentru că au construit în jurul lor un centru de influență și o rețea prin care, practic, controlează tot județul”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG