Linkuri accesibilitate

Care sunt efectele temperaturilor ridicate și la ce vreme să se aștepte România în continuare


Emisfera nordică, inclusiv România, este influențată în această perioadă de perturbarea schimbului de căldură dintre „cuptorul tropical” și „frigiderul arctic”, arată specialiștii.

Experții au explicat pentru Europa Liberă de ce România înregistrează temperaturi chiar și cu peste 10 grade peste media specifică anotimpului, care sunt efectele acestei veri târzii și, mai ales, care sunt estimările pentru lunile care urmează.

Luna octombrie, la nivel global a fost una dintre cele mai călduroase de când se fac măsurători, iar luna noiembrie pare să nu facă excepție, cu toate că este abia la jumătate. În România, meteorologii au anunțat în continuare temperaturi ridicate, cu valori peste cele specifice pentru această perioadă a anului, maximele putând ajunge și la 20 de grade.

„O scădere a temperaturilor este estimată după data de 22 noiembrie, însă vremea va rămâne ușor mai caldă decât în mod obișnuit în ultima decadă a lunii noiembrie”, mai este precizat în raportul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) privind evoluția temperaturilor în a doua jumătate a acestei luni.

Roxana Bojariu, expert climatolog al ANM, atrage atenția că, în acest an, perioada de căldură persistă foarte mult, fiindcă temperaturile au continuat să se mențină ridicate dincolo de cele ale verii, și ea una dintre cele mai călduroase, iar lunile septembrie și octombrie au venit, la rândul lor, cu recorduri de temperatură.

„Nu doar în emisfera nordică sunt probleme, ci și în emisfera sudică, de pildă, incendiile din Australia, care au deja o extindere și un impact foarte dur asupra comunităților locale. Este vorba despre fenomene extreme care însoțesc această schimbare a climei”, a explicat Roxana Bojariu pentru Europa Liberă.

Temperatura maximă absolută a lunii noiembrie în România este 30,5 grade Celsius şi a fost înregistrată la Călăraşi pe 1 noiembrie 1926, iar la Bucureşti, maxima absolută este de 29,4 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, pe aceeași dată, arată datele ANM pentru luna noiembrie. Cu toate acestea, specialista în climatologie atrage atenția că, în prezent, este vorba de o perioadă mai lungă de temperaturi ridicate și nu doar de o maximă, urmată de o scădere a temperaturii până la cea normală pentru anotimpul respectiv.

„Toamna-i lungă, iarna-i grea” – o zicală cu un sâmbure de adevăr

Climatologul punctează faptul că, de regulă, în România vremea este atât de caldă pentru că există „o circulație care determină ca un aer foarte cald dinspre sud să patrundă pe teritoriul țării și al unei părți din Europa Centrală și de Est, în timp ce în Vestul Europei avem situația inversă. Lucrurile sunt legate”.

Practic, explică ea, de obicei, iarna circulația aerului se face de la Vest la Est – de deasupra Oceanului Atlantic către Europa -, însă acum este pe direcția Nord-Sud, de unde apar și contraste puternice și anomalii persistente. Cu alte cuvinte, emisfera nordică, inclusiv România, este influențată de perturbarea schimbului de căldură dintre „cuptorul tropical” și „frigiderul arctic”. Iar astfel de schimburi ar putea continua și în lunile care urmează, influențele putând să se resimtă fie pe partea rece, fie pe partea caldă.

Cât despre vremea „probabilă” în următoarea perioadă când ar trebui să se instaleze iarna, Roxana Bojariu argumentează că „este destul de greu de făcut o estimare prognostică, mai ales în cazul latitudinilor medii, când este vorba de un interval de anticipație atât de mare”, la care se adaugă și faptul că în Europa este înregistrată o suprapunere de efecte meteo.

„Ce putem să spunem este că va trebui să ne așteptăm și în iarna care vine, așa cum am avut în toate anotimpurile și în anii din urmă, la fenomene extreme, fenomene specifice anotimpului, dar cu o intensitate mai mare tocmai pentru că, datorită încălzirii globale, în sistemul climatic avem o cantitate sporita de caldură și de umiditate în atmosferă”, mai explică ea.

Prognoze mai clare pentru iarnă vor apărea mai aproape de finalul lunii noiembrie, dar ele trebuie luate „cu rezervele necesare” atrage atenția Roxana Bojariu care punctează că vorbește în calitate de climatolog, nu de prognozist.

„E o vorbă din popor care spune că « toamna-i lungă, iarna-i grea». Poate să aibă și un sâmbure de adevăr, dar nu poate funcționa tot timpul”, mai glumește ea.

Iar consecințele acestei veri prelungite sunt multiple, mai atrage climatologul atenția, de la probleme pentru culturile agricole până la perturbarea ritmului de viață al oamenilor în condițiile în care există riscul, ca și în anii precedenți, să existe treceri bruște de la o temperatură la alta.

De altfel, academicianul Păun Ioan Otiman, specialist în agricultură, ne-a explicat că perioada de secetă prelungită din iulie-august și până acum a determinat consecințe deosebit de grele pentru agricultorii români în această toamnă:

Spre deosebire de alți ani, culturile s-au recoltat mult mai devreme, coacerea s-a produs mult mai rapid, acest lucru însemând o diminuare cantitativă importantă, căci prin fenomenul de coacere rapidă, boabele nu au fost umplute suficient, consistența lor structurală nu este normală și putem aprecia că am pierdut undeva în jur de 10%-15% din recoltă față de un mers normal al climei în perioada de toamnă”, explică Păun Ioan Otiman.

Chiar dacă nici în ceea ce privește culturile mari, de grâu și porumb, estimările academicianului nu sunt îmbucurătoare, câștigătoarea acestei perioade pare să fie vița-de-vie.

„Pentru ea, 2019 este considerat unul dintre cei mai buni ani din punct de vedere calitativ pentru că îndelungata perioadă de căldură a făcut să crească concentrația în zahăr și să se producă o vinificație de înaltă calitate”, mai spune specialistul în agricultură.

Totuși, atrage atenția că, în cazul recoltei de anul viitor pentru grâu, deși semănarea s-a făcut în condiții neprielnice, cu un sol uscat, în situația în care în lunile următoare cantitățile de apă vor fi suficiente, iar agricultorii vor sprijini culturile cu îngrășăminte și alte măsuri pentru protejarea plantelor, recolta ar putea să fie „bună sau acceptabilă”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG